1

Modulul: Tehnici si investigatii de nursing

M.I. Nina Podarascu

Suport de curs:

Tehnici de evaluare a functiilor vitale (t, T.A, P, R)

- sunt utilizate frecvent ca indicatorii a starii de sanatate sau de boala

- la internare si pe perioada spitalizari, cand intervine o schimbare in starea de

sanatate a unei persoane, inainte si dupa interventiile chirurgicale, inainte si dupa
perioada de diagnostic, inainte si dupa administrarea medicamentelor ce au efect
asupra sistemului respirator, circulator, inainte si dupa efectuarea interventiilor de
ingrijire care pot influenta functiile vitale.

Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale.

- se pregateste materialul si instrumentarul corespunzator si in stare de functionare

- se pregateste pacientul din punct de vedere fizic, pozitie corespunzatoare, in acelasi

timp comoda

- se pregateste psihic pacientul, explica tehnica si il convinge de necesitatea efectuarii

ei si ii solicita cooperarea si consimtamantul;

- se asigura conditii de microclimat care sa nu-i influenteze functiile vitale

- sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale in functie de sex si varsta

- sa respecte frecventa de evoluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului

 2

1. MSURAREA RESPIRAIEI

DEFINITIE: reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediul

inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism si de a elimina dioxidul de
carbon rezultat in urma arderilor celulare.(Totalitatea proceselor fiziologice prin care se
realizeaz schimbul de gaze).

OBIECTIVELE PROCEDURII

- Determinarea ratei respiratorii la internare pentru a servi ca baz de comparare cu

msurtorile ulterioare;

- Monitorizarea efectelor bolii, traumatismului sau stresului asupra sistemului

respirator;

- Evaluarea rspunsului pacientului la medicaia sau tratamentele care afecteaz

sistemul respirator

PREGTIREA MATERIALELOR

Pregtii pe o tav medical:

- Ceas cu secundar, de man sau cronometru;

- Culoare albastr (creion, pix sau carioca);

- Foaie de temperatur (F.T.);

- Carnet de adnotri personale.

PREGTIREA PACIENTULUI

- Evitai pregtirea psihic a pacientului intrucat acesta ii poate modifica ritmul

obinuit in momentul in care contientizeaz propria respiraie;

- Msurai respiraia concomitent cu celelalte semne vitale dac apar schimbri in

starea pacientului, dac pacientul are o afeciune cardio-pulmonar sau primete

oxigen ori medicamente ce afecteaz fiziologia respiraiei.

EFECTUAREA PROCEDURII:
 3

- Observai micrile de ridicare sau de coborare ale toracelui cu fiecare inspiraie sau
expiraie;

- Meninei, in continuare, degetele pe locul de msurare a pulsului in timp ce observai

toracele pacientului;

- Numrai micrile de ridicare a toracelui (inspiraiile) timp de minimum 30 de

secunde i inmulii cu 2 numrul obinut pentru a afla rata pe minut sau numrai timp
de 1 minut inspiraiile dac respiraia este neregulat;

- Inregistrai rata respiratorie in carnetul personal notand: numele pacientului, data

inregistrrii, rata respiratorie;

REPREZENTAREA GRAFIC A RESPIRATIEI IN FOAIA DE TEMPERATURA

- Socotii cate o respiraie pentru fiecare linie orizontala din F.T.

- Notati grafic valoarea inregistrata printr-un punct de culoare albastr aezat direct pe
linia orizontal din rubrica corespunztoare pentru diminea (D) sau sear (S);

- Unii primul punct, printr-o linie cu sgeat, de rubrica respiraiei aflat in partea
dreapt a sistemului de coordonate din F.T.:

- Obinei curba respiraiei prin unirea punctului iniial cu celelalte valori ale
msurtorilor efectuate ulterior.

EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII

REZULTATE ATEPTATE / DORITE:

- Rata respiraiei, in repaus, este in limitele normale caracteristice varstei;

- Respiraia se face pe nas, este linitit, fr zgomote, fr efort;

- Tegumentele i mucoasele sunt normal colorate, pacientul este contient, orientat in

timp i spaiu

REZULTATE NEDORITE

- Rata respiratorie este mai mic sau mai mare fa de valorile normale caracteristice
varstei;
 4

- Pacientul trece printr-o detres respiratorie manifestat prin: zgomote respiratorii

anormale, efort respirator, ortopnee, piele palid sau cianotic, pierdere de cunotin;

- Pacientul poate avea una sau mai multe din urmtoarele probleme de dependena:

- Intoleran in activitate;

- Anxietate;

- Alterarea confortului;

- Posibil insuficien respiratorie;

- Alterarea schimburilor gazoase.

MODIFICRI IN SITUAIILE SELECTATE

- Prevedei 5-10 minute de repaus inainte de numrarea respiraiilor dac a aprut

o activitate recent ce poate altera rata respiratorie a pacientului;

- Descoperii toracele pacientului dac respiraia este superficial pentru a obine cea
mai corect rat respiratorie;

- Evitai msurarea respiraiei la sugar sau copil in timpul plansului;

- Aplicai podul palmei pe toracele copilului atunci cand doarme pentru a numra exact
micrile respiratorii

EDUCAREA PACIENTULUI

- Invtai procedura de msurare i inregistrare a ratei respiratorii de ctre membrii

familiei ca i acordarea de ingrijiri atunci cand este nevoie;

- Ajutai pacientul s se ingrijeasc la domiciliu in funcie de caracteristicile respiraiei i

de statusul respirator;

- Explicai parinilor / aparintorilor c trebuie s se prezinte cu copiii la medic dac

apar dificulti in inspiraie sau respiraie superficial;

- Sftuii pacienii s umidifice, s inclzeasc sau s rceasc aerul din spaiul

ambiental pentru a reduce incidena infeciilor respiratorii;
 5

- Sftuii / instruii pacienii s respecte indicaiile medicului legate de administrarea

medicamentelor; de diet i evitarea factorilor de risc in scopul ameliorrii sau
dispariiei problemelor respiratorii;

- Informai pacientul / familia despre valorile normale caracteristice varstei

2. MSURAREA PULSULUI

DEFINITIE: pulsul reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce se comprim pe un plan

dur, osos i este sincron cu sistola ventricular.

OBIECTIVELE PROCEDURII

- Determinarea numrului de bti cardiace pe minut;

- Obinerea de informaii despre activitatea inimii i starea arterelor;

- Aprecierea rspunsului inimii la medicaia cardiac, activitate sau stres.

PREGTIREA MATERIALELOR

Pregtii pe o tav medical:

- Ceas de man cu secundar sau cronometru

- Culoare roie ( creion, pix sau carioc)

- Carnet de adnotri personale

PREGTIREA PACIENTULUI

a) PSIHIC:

- Explicai pacientului procedura pentru a reduce emoiile, teama i a obine

colaborarea;

- Asigurai un repaus psihic de cel puin 5 minute inainte de msurare;

b) FIZIC:

- Asigurai un repaus fizic de cel puin 5 minute inainte de msurare;

- Aezai pacientul in poziie confortabil in funcie de starea general:

 6

- decubit dorsal cu membrul superior intins pe lang corp, articulaia mainii in extensie,
mana in supinaie (palma orientat in sus);

- poziie semiezand (in pat sau in fotoliu) antebraul in unghi drept sprijinit pe
suprafaa patului, mana in supinaie i extensie

EFECTUAREA PROCEDURII:

- Splai-v mainile;

- Reperai artera radial la extremitatea distal a antebraului, pe faa anterioar

(intern), in anul radial aflat in prelungirea policelui;

- Plasai degetele index, mediu i inelar (2,3,4) deasupra arterei radiale reperate;

- Exercitai o presiune uoar asupra arterei pe osul radius, astfel incat s

percepei sub degete pulsaiile sangelui;

- Fixai-v un punct de reper pe cadranul ceasului de man;

- Numrai timp de 1 minut pulsaiile percepute cu degetele, sau 30 secunde i

inmulii cu doi numrul pentru a obine rata pulsului pe minut;

- Apreciai ritmul, amplitudinea i elasticitatea peretelui arterial in timp ce msurai

frecvena;

- Inregistrai frecvena pulsului in carnetul personal notand: numele pacientului,

salonul, data inregistrrii, rata;

- Splai-v mainile.

REPREZENTAREA GRAFIC A PULSULUI IN F.T.

- Socotii pentru fiecare linie orizontal a foii de temperatura cate 4 pulsaii;

- Notai grafic valoarea inregistrat printr-un punct de culoare roie, aezat direct pe
linia orizontal din rubrica corespunztoare pentru D (dimineaa) sau S (seara); pentru
valorile care cresc din 4 in 4 (ex. 64, 68, 76, 80);
 7

- Notai graphic valoarea inregistrat printr-un punct de culoare roie aezat in mijlocul
ptratului din rubrica corespunztoare (D sau S) pentru valorile care cresc din 2 in 2
(ex.: 62, 66, 70);

- Unii primul punct printr-o linie cu sgeat de rubrica pulsului aflat in partea dreapta
a sistemului de coordonate din F.T.;

- Obinei curba pulsului prin unirea punctelor care indic valorile ratei cardiace
msurate bicotidian, pe parcursul zilelor de supraveghere i ingrijire.

EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII

REZULTATE ATEPTATE/DORITE:

- Pulsul este bine btut, regulat, iar frecvena se inscrie in limitele normale
corespunztoare varstei;

- Tegumentele i mucoasele sunt normal colorate;

- Pacientul este linitit.

REZULTATE NEDORITE

- Rata pulsului este mai mare sau sub normalul caracteristic varstei;

- Pulsul radial nu este perceptibil;

- Pulsul este aritmic;

- Amplitudinea este mic sau crescut;

- Pacientul este palid, anxios, acuz palpitaii, extrasistole;

- Pacientul are una sau mai multe dintre problemele de dependen urmtoare:

- intoleran la activitate;

- alterarea confortului;

- deficit de volum lichidian:

- exces de volum lichidian;

- alterarea perfuziei tisulare

 8

MODIFICRI IN SITUAIILE SELECTATE

Cutai alte artere accesibile dac pulsul radial nu este palpabil i msurai pulsul la:

- artera temporal - la un lat de deget deasupra i lateral de stanca temporalului, in

dreptul pavilionului auricular;

- artera carotid extern (dreapt sau stang): - pe faa anterioar a gatului, in anul
delimitat de laringe (anterior) i muchiul sternocleidomastoidian (lateral);

- artera pedioasa - pe fata dorsala a piciorului, in dreptul primului sant intermetatarsian;

- artera femural - in regiunea inghinal,

- apex (varful inimii) - pulsul apicul - in spaiul 5 intercostal (i.c.) pe linia

medioclavicular stang;

- Evitai msurarea pulsului radial la copiii sub 2 ani intrucat rata crescut i aria mic
de palpare pot determina valori eronate/inexacte;

- Obinei rata pulsului radial la copiii peste 2 ani atunci cand sunt linitii sau dorm,
intrucat este dificil s obii colaborarea copilului de a rmane cu mana nemicat;

- Numrai rata pulsului timp de 1 minut, la copil, pentru o acuratee maxim.

EDUCAREA PACIENTULUI

- Invai pacientul s-i msoare singur pulsul periferic la arterele carotid sau
temporal intrucat sunt mai accesibile pentru autopalparea la domiciliu;

- Instruii pacientul s exercite o presiune uoar folosind 3 degete pentru

palpare;

- Informai pacientul/familia care sunt valorile normale ale pulsului, caracteristice

varstei;

- Instruii pacientul/familia s ia legtura cu medicul curant ori de cate ori valorile ratei
pulsului sunt deviate de la normal i starea general a pacientului se modific.

- Oferii, eventual, un tabel cu valori orientative

 9

3. MSURAREA PRESIUNII SANGELUI (T.A.).

DEFINITIE: tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant

asupra peretilor arteriali.

OBIECTIVELE PROCEDURII

- Determinarea presiunii sistolice i diastolice la internare pentru a compara starea

curent cu valorile normale

- Evaluarea starii pacientului in ce privete volumul de sange, randamentul inimii

i sistemul vascular;

- Aprecierea rspunsului pacientului la tratamentul cu fluide sau/i medicamente

PREGTIREA MATERIALELOR

Pregtii pe o tava medical:

- Stetoscop biauricular;

- Tensiometru cu maneta adaptat varstei

- Comprese cu alcool medicinal;

- Culoare albastr ( pix, carioc, creion);

- Foaie de temperatur (F.T);

- Carnet de adnotri personale

PREGTIREA PACIENTULUI

a) PSIHIC:

- Explicai pacientului procedura pentru a reduce teama i a obine colaborarea;

- Asigurai un repaus psihic de cel puin 5 minute inainte de msurare intrucat emoiile
influeneaz presiunea sangelui;

b) FIZIC:

- Aezai pacientul in poziie confortabil de decubit dorsal ori semiezand sau

in ortostatism conform indicaiei medicale

 10

EFECTUAREA PROCEDURII:

- Utilizai comprese cu alcool pentru a terge olivele i prile metalice ale

stetoscopului dac este necesar

- Selectai un tensiometru cu maneta potrivit strii constituionale a pacientului;

- Amanai msurarea T. A. dac pacientul este tulburat emoional, are dureri, dac

a fcut exerciii de micare, dac msurarea presiunii arteriale nu este o urgen;

- Alegei braul potrivit pentru aplicarea manetei (fr perfuzie i.v., intervenie
chirurgical la nivelul sanului sau axilei, fr arsuri, shunt arterio-venos sau rni ale
mainii);

- Permitei pacientului s adopte poziia culcat sau aezat cu braul susinut la

nivelul inimii i palma indreptat in sus;

- Descoperii braul pacientului fie prin ridicarea manecii prin dezbrcare dac

aceasta (maneca) este prea stramt pentru a nu crete presiunea deasupra locului

de aplicare a manetei;

- Verificai dac maneta conine aer;

- Scoatei aerul din manet, la nevoie, deschizand ventilul de siguran i

comprimand maneta in palme sau pe o suprafa dur;

- Inchidei ventilul de siguran inainte de a umfla maneta;

- Aplicai maneta circular, in jurul braului, bine intins, la 2,5 -5 cm

deasupra plicii cotului i fixai-o.

- Palpai artera brahial sau radial exercitand o presiune uoar cu degetele;

- Aezai membrana stetoscopului deasupra arterei reperate i introducei olivele

in urechi;

- Umflai maneta tensiometrului pompand aer cu para de cauciuc in timp ce privii

 11

acul manometrului;

- Continuai s pompai aer pan cand presiunea se ridic cu 30 mm deasupra

punctului in care pulsul a disprut (nu se mai aud batai in urechi);

- Decomprimai maneta, deschizand uor ventilul de siguran i restabilind circulaia

sangelui prin artere; inregistrai mental cifra indicat de acul manometrului in oscilaie
in momentul in care, in urechi, auzii prima btaie clara, aceast cifr reprezint
presiunea (tensiunea) sistolic sau maxim;

- Inregistrai numrul care corespunde btii de final in timp ce continuai

decomprimarea manetei; acesta reprezint T.A. diastolic sau minim;

- Indeprtai maneta, curai i dezinfectai olivele stetoscopului;

- Inregistrai valorile msurate in carnetul personal, notand: numele bolnavului,

data inregistrrii, valorile obinute (T.A. = 130/70 mmHg sau T.A.= 13/7 cmHg).

REPREZENTAREA GRAFIC A T.A.

- Socotii pentru fiecare linie orizontal din foaia de temperatur, 10 mmHg sau 1

cmHg.

- Reprezentai grafic valorile inregistrate printr-un dreptunghi de culoare albastr,

aezat pe verticala timpului (D-dimineata sau S-seara); latura de sus a dreptunghiului
reprezint T.S. (tensiunea sistolic) iar latura de jos a dreptunghiului reprezint T.D.
(tensiunea diastolic).

EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII

REZULTATE ATEPTATE/DORITE:

- T.A. a pacientului este, in limitele normale corespunztoare varstei;

- Pacientul nu acuz cefalee, tulburri de echilibru;

REZULTATE NEDORITE

- Presiunea sistolic sau diastolic este mai mare sau mai mic fa de rata normal a
persoanelor de aceeai varst;
 12

INGRIJIREA PACIENTULUI

Pacientul poate avea una sau mai multe din problemele de dependen:

- intoleran la activitate

- alterarea randamentului inimii;

- exces de volum lichidian

- deficit de cunotine;

- alterarea nutriiei;

- alterarea meninerii sntii

MODIFICRI IN SITUAIILE SELECTATE

- Ridicai braul pacientului deasupra inimii pentru 15 secunde inainte de reverificarea

presiunii dac auzii cu dificultate sunetele (btile cardiace) in urechi;

- Msurai T.A. la coaps dac accesul la arterele braului nu este posibil;

- Alegei o maneta lat i aezai pacientul pe abdomen pentru palparea adecvat

a arterei poplitee;

- Ajustai evaluarea presiunii arteriale inregistrate, dac folosii coapsa, intrucat exist
tendina ca T.A. s fie mai mare la extremitatea distal f de extremitatea proximala
(superioara).

- Msurai presiunea arteriala prin metoda palpatorie, in lipsa stetoscopului auricular;

intotdeauna veti obine exact numai tensiunea sistolic prin aceasta metod.

EDUCAREA PACIENTULUI

- Sftuii pacienii aduli s-i msoare T.A. cel puin o dat pe luna;

- Informai pacienii despre utilitatea automsurrii TA., la domiciliu, prin echipament

digital; dei costisitor este mult mai uor s citeti valorile.

- Instruii pacientul s se prezinte cu promptitudine la medic dac valorile T.A. sunt

oscilante;
 13

- Instruii pacientul cu hipertensiune arterial (HTA) s-i ia medicamentele in mod

regulat, s reduc consumul de sare, s-i verifice greutatea i s invee tehnici de
managementul stressului;

- Informai pacientul/familia care sunt valorile in funcie de varst; oferii, eventual, un

tabel cu valori orientative

4. MSURAREA TEMPERATURII CORPULUI

DEFINITIE: Meninerea temperaturii n limite normale este necesitatea organismului de

a conserva o temperatur la un grad aproximativ constant, pentru a-i menine starea
de bine. Temperatura corpului se menine constant datorit echilibrului dintre
termogenez i termoliz (centri termoreglatori situai n hipotalamus).

OBIECTIVELE PROCEDURII

- Determinarea nivelului curent a cldurii corpului;

- Aprecierea evoluiei unor boli;

- Detectarea rspunsului pacientului la msurile iniiate de creterea sau de scderea

temperaturii corpului;

- Evaluarea refacerii pacientului dup boal

PREGTIREA MATERIALELOR

In funcie de calea aleas pentru msurare, pregtii pe o tav medical:

- Termometru din sticl, oral sau rectal;

- Termometru uzual pentru axil.

- Lubrifiant dac se folosete calea rectal;

- Mnui de unic folosin (opional), comprese de tifon;

- Ceas de man;

- Culoare albastr (creion, pix, carioc);

- Foaie de temperatur (f.t.)

 14

- Caiet de adnotri personale;

- Recipient cu soluie de cloramin 1%

PREGTIREA PACIENTULUI

a) PSIHIC:

- Explicai procedura pacientului pentru a oine colaborarea sa;

b) FIZIC:

- Aezai pacientul in poziia cea mai adecvat cii utilizate pentru msurarea

temperaturii corporale:

- Decubit dorsal - pentru msurarea in cavitatea bucal i axilar;

- Decubit lateral - pentru msurarea in cavitatea rectal

EFECTUAREA PROCEDURII:

1. METODA ORAL

- Splai-v mainile

- Cltii termometrul cu ap rece dac a fost pstrat in soluie dezinfectant;

- tergei termometrul cu o compres de tifon pentru a indeprta urmele soluiei

chimice;

- Prindei strans termometrul cu degetul mare i celelalte degete;

- Scuturai-l printr-o micare puternic din articulaia mainii pan la coborarea

mercurului sub 36C

- Capisonati termometrul cu un capison de unica folosinta, plasai bulbul cu mercur al

termometrului pe dreapta sau stanga a cavitii sublinguale;

- Instruii pacientul s inchid gura, apropiind buzele in jurul termometrului;

- Mentineti termometrul sub limb timp de 3 min;

- Indeprtai termometrul scoateti capisonul i tergei termometrul cu tifon;

- Citii gradaia de pe scala termometrului;

 15

- Inregistrai temperatura in carnetul personal notand numele, data inregistrrii,

valoarea (ex. Td= 36,5C);

- Splai termometrul cu ap cldu i detergent i cltii cu ap rece;

- Uscai termometrul i plasai-l fie in ambalajul su din plastic, fie in recipientul special
pentru termometre;

- Splai-v mainile;

2. METODA AXILAR

- Splai-v mainile;

- Asigurai intimitatea pacientului i descoperii axila;

- Splai i tergei termometrul dac a fost inut in soluie dezinfectant:

- Scuturai termometrul pentru a cobori mercurul in rezervor, dac este cazul;

- Plasai bulbul termometrului in centrul axilei, paralel cu toracele;

- Apropiai braul pacientului de trunchi i flectai antebraul pe torace;

- Meninei termometrul in axil 10 minute;

- Indeprtai termometrul i citii gradaia;

- Inregistrai valoarea termic in carnetul personal, notand: numele pacientului,

data inregistrrii, temperatura ca in exemplul urmtor

Data Ora T Nume

10.X .2015 18 37,3C Ion Mihail

- Splai, cltii i tergei termometrul dup folosire;

- Introducei termometrul in ambalajul su sau in recipientul special;

- Splai-v mainile.

3. METODA RECTAL

- Splai-v mainile;

- tergei, scuturai i citii gradaia termometrului;

 16

- Punei-v mnui de unic folosin dac dorii;

- Lubrifiai bulbul termometrului i zona din apropiere pe o distant de ~ 2,5 cm.;

- Asigurai intimitatea pacientului;

- Aezai pacientul in decubit lateral i descoperii regiunea fesier;

- Indeprtai fesele pentru vizualizarea orificiului anal;

- Capisonati termometrul si il introducei prin anus cca. 3,8 cm la adult, 2,5 cm la copil
i 1,25 cm la sugar;

- Meninei termometrul pe loc 3 pan la 5 minute;

- Indeprtai termometrul scoateti capisonul i tergei termometrul cu o compres de

tifon;

- tergei orice urm de lubrifiant sau de materii fecale din jurul anusului;

- Citii gradaia termometrului;

- Splai termometrul in ap cldu cu detergent i cltii cu ap rece:

- Uscai-l i aezai-l in ambalajul su din plastic sau in recipientul special pentru

termometre rectale:

- Splai-v mainile;

- Inregistrai temperatura in carnetul personal, notand: numele pacientului i

data inregistrrii;

- Anuntai orice modificri anormale.

REPREZENTAREA GRAFIC A TEMPERATURII

- Socotii pentru fiecare linie orizontal din foaia de temperatur cate 2 diviziuni de
grad;

- Notai grafic valoarea inregistrat, printr-un punct de culoare albastr aezat direct pe
linia orizontal din rubrica corespunztoare pentru dimineaa (d) sau seara (s) pentru
cifrele cu so (pare); exemplu: 36,2; 37,4; 38,6; etc.
 17

- Notai grafic valoarea inregistrat printr-un punct de culoare albastr aezat in

mijlocul ptratului din rubrica corespunztoare (d sau s) dac cifrele sunt fr so
(impare), exemplu: 36,1: 36,5; 37,3; etc;

- Unii primul punct cu rubrica pentru temperatura aflat in partea dreapt a sistemului
de coordonate din foaia de temperatur;

- Obtineti curba termica prin unirea punctelor care indica valorile temperaturii msurate
pe parcursul zilelor de supraveghere i ingrijire.

EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII

Rezultate ateptate/dorite:

- Temperatura inregistrat este congruent cu starea de sntate a pacientului;

- Tegumentele sunt intacte, fr iritaii sau transpiraii

Rezultate nedorite

- Pacientul prezint disconfort, frisoane, tegumentul este congestionat, iritat, transpirat

sau palid, rece;

- Temperatura inregistrat impune aplicarea unor msuri adecvate.

MODIFICRI IN SITUAIILE SELECTATE

- Informai pacientul c termometrul este un instrument indispensabil pentru aprecierea

strii generale, la domiciliu;

- Explicai pacientului/familiei s spele termometrul cu ap cldu i s-l introduc,

uscat i scuturat, in containerul protective intre utilizri;

- Oferii pacientului un tabel cu valori termice orientative in funcie de calea

folosit pentru msurare;