Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Generalitati
Primul produs biologic care s-a analizat in vederea punerii unui diagnostic a fost urina. Inca de acum 3000 de ani, medicii din antichtate stiau sa examineze urina si pe baza caracterelor sale fizice (cantitate, culoare, limpezime, sange, cheaguri, spuma, sediment) stabileau diagnosticul si chiar prognosticul bolilor. In evul mediu au aparut uroscopistii sau prorocitorii de urina care puneau diagnosticul tuturor bolilor numai pe baza examenului vizual al urinii. roscopistii aveau si a!utoare, "curieri de urina" care transportau urina de la bolnavi in "laboratorul" uroscopistilor. rina este produsa de rinichi atat prin filtrarea sangelui (urina primara) cat si prin retinerea (reabsorbtia) din urina primara numai a acelor substante care mai pot fi necesare corpului (apa, zahar, minerale, etc.). #eea ce mai ramane neretinut din urina primara (o parte din apa minerala, reziduuri toxice rezultate din arderea alimentelor in organism) constituie urina finala care se elimina prin caile urinare. In urina se elimina astfel peste $%0 de substante chimice, minerale si organice, dar in mod curent pentru diagnosticul bolilor se analizeaza numai cateva componete principale.
Transparenta este caracteristica urinei proaspete) dupa cateva ore de la urinare se poate tulbura, mai ales daca este tinuta la rece. *cest lucru se datoreaza precipitarii (solidificarii) sarurilor minerale care se gasesc in mod normal dizolvate in urina si nu constituie simptomul vreunei boli asa cum cred unele persoane. +ar daca urina proaspata, calda este tulbure atunci poate fi vorba de o infectie (puroi si mucus) de o hemoragie sau de un consum foarte mare de produse bogate in calciu (lapte, branza) ori de carne. In cazul unei urine cu sange, se pot vedea plutind cheaguri cu sange. Pentru a putea aprecia daca urina este clara sau tulbure trebuie sa fie examinata intr-o sticla sau eprubeta necolorata. Cantitatea de urina in 24 de ore la un adult variaza de la $-$,% litri. In sezonul cald, dupa febra, dupa varsaturi, diaree, dupa transpiratii intense (deshidratare), dupa fumat sau consum redus de lichide, cantitatea de urina este mai mica. In socul produs de hemoragii mari, arsuri sau traumatisme, in bolile care retin apa in organism (insuficienta cardiaca, ciroza hepatica) cantitatea de urina scade foarte mult. 'unt unele boli de rinichi (insuficienta renala, infectii renale) sau intoxicatii cu substante chimice in care cantitatea de urina scade sub %00 ml (oligurie). In aceste situatii organismul sufera deoarece nu se mai pot elimina prin urina deseurile nesanatoase din sange. In bolile care blocheaza caile urinare (calculi urinari, hipertrofie de prostata, etc.) din cauza dificultatii de a urina, cantitatea de urina este mai mica. +upa frig, emotii, tratamente cu diuretice, consum mare de lichide, de alimente sarate, de alcool, creste si cantitatea de urina peste , litri (poliurie). -olile cronice de rinichi (glomerulonefrita, scleroza renala) care nu mai permit reabsorbtia apei filtrate prin rinichi, produc eliminarea unei cantitati foarte mari de urina. +atorita consumului exagerat de lichide, in diabetul zaharat netratat, bolnavii elimina cantitati mari de urina, pana la cativa litri pe zi. &xista si un ritm biologic de eliminare a urinei, eliminarea fiind mai mare in timpul zilei si mai mica in timpul noptii. Inversarea acestui ritm indica o tulburare in functia rinichiului. +e asemenea, barbatii elimina mai multa urina decat femeile. Densitatea (greutatea specifica) urinei este mai mare dacat a apei (care este de $000) si se determina cu urodensimetrul. .alori normale in cazul densitatii( $0$%-$030. #and se consuma mai multe lichide, deci in cazurile in care creste cantitatea de urina, se produce in general o scadere a densitatii urinare si invers, cand urina din ,/ de ore este in cantitate mai mica si mai concentrata, atunci densitatea urinara este mai crescuta. 0umai in diabetul zaharat, in ciuda unei cantitati mari de urina, densitatea urinei nu scade, ci creste datorita zaharului dizolvat in urina. 1 densitate urinara se considera anormala atunci cand examenele repetate arata cifra sub $0$,. *ceasta situatie arata ca rinichii bolnavi nu mai au capacitatea de a produce o urina mai concentrata. #resterea densitatii urinare peste cifra $030 indica fie o deshidratare a organismului, fie un diabet zaharat. PH ul urinar sau reactia urinei arata daca urina este acida sau alcalina. +eterminarea p2ului se face cu o hartie impregnata cu tinctura de turnesol (sau cu alta substanta
indicatoare). 'e introduce hartia in urina si se observa modificarea culorii benzii de hartie. 'ub p2-ul 3,0 urina este considerata acida si hartia se inroseste, iar peste p2-ul 3,0 urina este considerata alcalina si hartia se albastreste. In mod normal urina este acida avand p2-ul cuprins intre %,% si 4,%. +upa o alimentatie bogata in carne si medicamente acide (sare de lamaie, vitamina #), se elimina o urina mai acida, iar dupa un regim alimentar vegetarian, dupa medicamente alcaline (bicarbonat, ape minerale) sau dupa infectii ale aparatului urinar, devine alcalina. rina care este permanent prea acida sau prea alcalina, predispune la formarea de calcului urinari de acid uric, respectiv de fosfat si carbonat de calciu.
+e mentionat ca glicozuria nu se intalneste numai in diabet ci si in alte situatii, de exemplu, dupa un consum exagerat de glucoza sau alte zaharuri, dupa diferite medicamente, la femeile gravide si la persoanele care urmeaza tratamente cu hormoni. &xista persoane care, fara sa aibe diabet zaharat, elimina permanent sau periodic zahar prin urina (diabet renal). *cest fapt se datoreaza unui defect al filtrului renal care permite trecerea glucozei in urina, care nu influenteaza starea de sanatate a persoanei respective. Corpii cetonici din urina (cetonuria) #orpii cetonici nu se gasesc in urina normala. +ar dupa cum s-a aratat la diagnosticul de laborator al diabetului, concentratia lor urinara creste foarte mult in diabetul zaharat netratat. 'i alte cauze pot sa creasca concentratia corpilor cetonici din urina( infectii microbiene, intoxicatii grave, dupa un post prelungit sau dupa un regim alimentar sarac in dulciuri si bogat in grasimi, in cursul sarcinii, dupa varsaturi prelungite. nele medicamente luate de bolnavi produc o reactie falsa pentru corpii cetonici. Prezenta corpilor cetonici se noteaza cu $-3 plusuri. Pi#menti !iliari Pigmentii biliari sunt substante colorate care ii imprima bilei hepatice culoarea brunverzuie. In bolile de ficat insotite de icter, acesti pigmenti trec in sange dand culoare galbena pielii, iar din sange trec in urina, colorand-o in brun. In mod normal, pigmentii biliari sunt absenti in urina. Prezenta lor se notifica prin expresia "prezenti". $ro!ilino#enul robilinogenul este o substanta care se gaseste in cantitate mica in urina normala. Insa in bolile de ficat cu sau fara icter (hepatita, insuficienta hepatica) in intoxicatiile care ataca ficatul, in boli ale vezicii biliare (colecistita), in bolile intestinale cu tulburari de digestie (enterita, colica, constipatie) urobilinogenul este foarte crescut. Prezenta sa in urina se exprima calitativ prin $-3 plusuri ori prin expresia "normal" sau "crescut". Alte componente ale urinei 8ineralele urinare sunt aceleasi care au fost descrise si in sange, dar in urina concentratia lor e mult mai mare, deoarece rinichii elimina prin urina orice exces de minerale din sange si din organism. +eseurile toxice rezultate din arderea proteinelor ca acidul uric, creatinina, ureea sunt, de asemenea, eliminate in cantitati mari prin urina. #ercetarea lor in urina se face mai rar, deoarece analiza sangelui ofera date mai precise.
Calculi urinari
#alculii sunt niste concretiuni ce se formeaza in rinichi sau in vezica urinara, datorita solidificarii substantelor minerale sau organice, care se elimina in exces prin urina. #alculii urinari produc dureri, hemoragii (hematurie) si infectii ale cailor urinare. *naliza
calculilor se face pentru stabilirea compozitiei lor chimice, cu scopul de a se cunoaste masurile ce trebuie luate pentru prevenirea formarii de noi calculi. +e aceea, bolnavul care are o "criza de rinichi" (colica renala) trebuie sa fie atent cand urineaza pentru a recupera eventualul calcul si a-l aduce la laborator ca sa fie analizat. In vederea recuperarii calculului (mai ales daca este mic) bolnavul trebuie sa urineze timp de /-% zile intr-un borcan de sticla. *poi urina se filtreaza printr-o bucata de tifon, care retine calculul. Prevenirea formarii calculilor se face in primul rand prin regim alimentar. *stfel, persoanele care au facut calculi de fosfat de calciu vor evita alimentele bogate in calciu si fosfor (lapte, branza) iar cele care au avut calculi de oxalat de calciu vor consuma mai putine alimente care contin calciu si oxalat (spanac, cafea, ciocolata, ceai etc.)) persoanele care au avut calculi de acid uric sau urat vor reduce ratia de carne. Indiferent de compozitia chimica a calculului urinar, pe langa aceste recomandari, la indicatia medicului, bolnavii vor trebui sa ia si alte masuri de prevenire a calculozei urinare.
elimine sub forma de cristale, perturband filtrarea urinei la nivelul rinichiului. n consum mai crescut de lichide poate sa previna formarea de cristale in urina. Micro!ii care se pot inmulti in urina si care sunt cauza infectiilor urinare, se observa la microscop. &edimentul urinar (pro!a Addis) Pentru aprecierea cantitativa a elementelor celulare din urina se face numaratoarea la microscop (proba *ddis) in felul urmator( dimineata bolnavul goleste vezica urinara dupa care sta in repaus la pat trei ore. *poi se recolteaza toata urina stransa in acest timp si se aduce la laborator. rina se examineaza la microscop numarandu-se elementele celulare. 0umarul de elemente celulare gasite se exprima pe mililitru de urina si pe minut. .alori normale( - 5eucocite 6 ,%00 pe ml7minut - &ritrocite 6 3000 pe ml7minut.