Reflexul Hering-Brewer , inspiratia cheama expiratia si invers adica in inspir s

e mareste cutia toracica, stimuleaza nervul vag acesta trimite impulsuri prin fe
edback la centri respiratori inhiband respiratia.
Hipoxia - scaderea oxigenului din sange duce la hiperventilatie.
Hipercapnia - cresterea CO2 stimuleaza respiratia. Atentie daca administram oxig
en 100% unui pacient cu hipercapnie riscam sa ii inhibam centri respiratori prin
mecanism de feedback chimic. Chemo-receptorii percep un nivel crescut de oxigen
si inhiba centrii respiratori astfel incat respiratia se opreste.
Dispneea inseamna perceperea constienta a dificultatii de respiratie(naduf,sete
de aer)
Dispneea poate fi dispnee cu polipnee si dispnee cu bradipnee.
Dispneea cu bradipnee poate fi inspiratorie sau expiratorie.
Dispnee cu polipnee intalnim in insuficienta cardiaca stanga sau globala sau in
diverse boli acute respiratorii.
Dispnee cu bradipnee inspiratorie (se intalneste in obstructii intraluminale ale
traheei, laringelor, bronhiilor mici sau in compresia extrinseca a acestora. In
spiratia suieratoare in inspir este carcteristica si se numeste carnaj.
Avem tiraj adica un fel de retractie in fosa supraclaviculara, substernal si int
ercostal adica absorbtia partilor moi din cauza cresterii presiunii negative in
pulmoni pentru ca nu poate patrunde aerul ca sa creasca presiunea subatmosferica
din aparatul respirator.
Dispnee cu bradipnee expiratorie adica expira greu(intra aerul si nu mai iese) i
n astm bronsic, BPOC din cauza unui spasm la nivelul bronhiilor mici("wheezing"
inseamna suieratura in timpul expiratiei).
Durerea toracica este un tip de durere cu caracter de junghi toracic fiind o dur
ere vie asutita care se modifica cu respiratia , tusea, schimbarea pozitiei.
Pleurodinia este o durere toracica care difera de cea de junghi toracic prin fap
tul ca e difuza insa si pleurodinia se modifica cu schimbarea pozitiei ,tuse sau
respiratie.
Tusea este un act reflex care impiedica patrunderea corpilor strain in arborele
bronsic si care intervine in eliminarea secretilor. Centri tusigeni se afla in a
rborele bronsic si in pleura.
Tusea clasificare:
*Tuse uscata, iritativa apare in pneumonii interstitiale.
*Tuse productiva sau cu expectoratie.Cand e redusa apare in pneumonie sau bronsi
ta la debut iar cand e in cantitati crescute apare in bronsitele acute in faza d
e stare si bronsitele cronice in perioada de coctiune.
*Tuse afona( in neoplasme laringiene)
*Tuse bitonala ( paralizia nervului laringeu recurent stang)
*Tuse latratoare , magareasca pacientul tuseste practic pana se invineteste.
*Tuse matinala este tusea care apare la fumatori cu bronsita cronica.
*Tuse vespreala apare seara si se asociaza cu subfebrilitate la cei cu TBC.
Tusea productiva sau cu sputa, cu expectoratie.
Expectoratia se caracterizeaza prin:
Cantitate, consistenta, culoare, miros.
Hemoptizie- sange rosu-aerat care provine din plaman inseamna eliminarea sangelu
i din arborele bronsic in urma efortului de tuse si se face diagnostic diferenti
al cu hematemeza, gingivoragii, epistaxis.
Cantatitiv : tuse fara expectoratie, tuse cu putina expectoratie, tuse cu multa
expectoratie.
Consistenta: expectoratie ca "apa de fantana" in vomica, mucoasa(fluida,transpar
enta), tuse vascoasa aderenta, tuse purulenta(streptococ, bronsita)

Culoare: Galben-purulent, seroasa(ca albusul de ou batut), rosiesangvinolenta.

Miros: miros fetid sau pestilential.
Expectoratie sau sputa specifica:
-sputa ruginie din pneumonia pneumococica din cauza lizarii hematiilor.
-sputa perlata care apare la sfarsitul crizei de astm bronsic (intalnim cristale
Charcot-Leyden, corp Creola, spirale Curshman).
-sputa pseudo-membranoasa
-sputa numulara( care are mai multe straturi)
-sputa cu aspect cenusiu(zeama de prune)
-Sputa cu aspect de dulceata de coacaze in cancerul bronho-pulmonar.
Examenul obiectiv al aparatului respirator
Inspectia generala : daca individul este casectic, daca tuseste mai multe luni
pe an are ori neoplasm pulmonar ori TBC.
Ginecomastia apare in bronsectazii(dilatatii ireversibile ale bronhiilor) si in
cancer pulmonar. Degetele hipocratice sunt bombate(hipertrofia partilor mai adia
cente unghiei dand aspectul de bat de tobosar apare in bronsectazii, cancerul pu
lmonar in care se insoteste de osteoliza si se numeste osteopatie hipertrofica p
neumonica Marrie-Currie , mai apare si in TBC.
Ne uitam dupa facies vultos, semn Jacaud, herpes la nivelul buzei.
Inspectia toracelui :
Modificarile toracelui pot fi dobandite simetrice sau asimetrice.
Modificari toracice dobandite simetrice(torace in carena ca de bui bombat care a
pare in rahitism, toracele emfizematos in "butoi" cu diametrul antero-posterior
crescut cu spatii intercostale largite, coaste orizontalizate si are hipertrofia
mm.accesori respiratori apare in emfizem.
Modificari toracice asimetrice(cifoza toracala, scolioza, pleurezie, tumora, ate
lectazie cand dispare aerul din alveole astfel incat tractioneaza plamnaul de pa
rtea bolnava).
Palparea
Se incepe din fosele supraclaviculare pana in baza si analizam excursile costale
punand pacientul sa respire. Ampliatiile costale pot fi diminuate sau abolite s
au normale bilateral.
Vibratiile vocale, punem pacientul sa spuna "33". Putem intalni accentuarea vibr
atiilor vocale in sindroame de condensare cu bronhia de drnaj libera(pneumonii).
Putem intalni diminuarea sau abolirea acestora in afectiuni laringiene, in sten
oze ale bronhiilor, tumori pulmonare, pleurezii.
Percutia
Percutam clavicula ca sa luam ca indice sonor. apoi percuta simetric ambii plama
ni in mod normal (in forma de ``|coloana|``). La percutia toracelui se deceleaza
sonoritate. Hipersonoritate in criza de astm bronsic- intra si nu mai iese. Tim
panismul este hipersonoritate accentuata dupa ce s-a eliminat o caverna TBC sau
un abces pulmonar.
Submatitate(subplin) in pleurezii reduse cantiativ, bronho-pneumonii, bronsita
Matitate in sindroame de condensare pnemuonii, pleurezii.
Auscultatia se realizeaza prin intermediul stetoscopului. (Auscultatia se face i
nitial fosele supraclaviculare, toracele posterior, linia axilara medie, si pe a
nterior). Trebuie sa decelam murmum vezicular(e zgomotul unei respiratii linisti
te). Murmurului vezicular ii descriem intenstiate, caracterul(timbrul), raportul
inspir-expir(murmum vezicular normal bilateral sau crescut ca timbru in zona re
spectiva). Raportul inspir expir este 2,3/1 in favoarea inspirului.
Modificari ale murmurului vezicular mai intens asa numite respiratie suflanta se

poate intalni in pneumonie in partea restanta in afara pneumonie auzim o respir

atie suflanta , venitalitie mai mare se aude. Sau in pleurezie avem o respiratie
mai intensa, murmum vezicular pe plamanul sanatos care suplineste functia celui
lalt.
Diminuarea putem sa intalnim in pleurezii reduse cantitativ. Murmurul vezicular
ia nastere la nivelul bronhilor supra-lobulare. Poate fi diminuat in afectiuni c
are duc la hipoventilatie cum ar fi un emfizem pulmonar sau BPOC. Poate fii murm
um vezicular abolit in pleurezii, in sindroame de condensare(tumora,pneumonie).
De exemplu murmur vezicular abolit in baza pulmonara dreapta.
Suflurile la nivel pulmonar:
-Suflul tubar - se intalneste in sindroame de condensare cu bronhia de drenaj li
bera(pneumonii).Bronhie comprimata complet. Suflul tubar se asemeamana cu suflat
ul in tub fara cornet. Se coreleaza cu vibratiile vocale accentuate.
-Suflul pleuretic - e putin mai dulce decat celalalt, si apare in pleurezii, bro
nie comprimata partial de lichidul pleural.
-Suflul cavitar - cand se goleste o caverna TBC sau un abces pulmonar(ramane o c
avitate in urma) se coreleaza cu timpanismul din percutie.
-Suflul amforic - mai metalic
m
ZGOMOTE SUPRAADAUGATE:
Raluri : pot fi *uscate: ronflantele si sibilantele
*umede: subcrepitante, crepitante
Ralurile uscate ronflante sunt raluri bronsice care pot apare in ambii timpi res
piratori(inspir , expir) sau doar intr-unul dintre ele. Iau nastere la nivelul b
ronhiilor mari , au frecventa joasa si se aseamana cu un sforait.Se modifica cu
tusea. Punem pacientul sa tuseasca. Apar in bronsite acute sau cronice.
Ralurile uscate sibilante sunt raluri bronsice apar in ambii timpi respiratori s
au doar intr-unul. Au frecventa inalta se asemenea cu niste suieraturi sau cu zg
omotul care-l face vantul care trece pe sub usa. Se modifica cu tusea. Iau naste
re la nivelul bronhiilor mici. Apar tipic in astmul bronsic !!!.
Raluri umede subcrepitante sunt raluri bronsice iau nastere tot la nivelul bronh
iilor mici. Sunt inegale. Zgomotul pe care-l facem atunci cand suflam intr-o tea
va bagata in apa. Se modifica cu tusea. Iau nastere datorita exsudatului din bro
nsii in conflict cu aerul. Apare in bronsite acute si cronice.
Raluri umede crepitante sunt ralauri alveolare sunt fine, egale, se aseamana cu
zgomotul pe care-l face sarea presata intr-un lichid.Apar in pneumonii.
Frecatura pleurala sunt zgomote de frecventa joasa , intensitate variabila fie f
oarte bine fie cu intensitate scazuta. CAnd se aude foarte bine se aude ca sunet
ul cand mergem kpe zapada. Nu se modifica cu tusea ! ! !.
Ca sa auzim frecatura pericardica facem apnee inspiratorie deoarece in pleurezie
pleura se aude si la inspir si la expir.
Examenul paraclinic:
-Radiografia cord-pulmon.
-Spirometrie
-Examenul sputei
-Examen citologic(PMN-uri in pneumonie, limfocite in TBC, in astm bronsic eozino
file) , chimic si bacteriologic.
-Examinarea lichidului pleural in toracocenteza [individul in sezut, se face per
cutie si se face percutia in zona de plina matitate, se face pe linia axilara po
sterioara sau sub varful scapulei(in zona de plina matitate) razant cu marginea
superioara a coastei ca sa nu lezam pachetul vasculo-nervos. Toracocenteza se fa
ce in sens terapeutic si diagnostic. Examenul citologic, bacteriologic. Intr-o p
leurezie parapneumonica avem glucoza mai putina in lichidul pleural. Intodeauna
la lichidul pleural ne intereseaza daca este transudat sau exsudat. Diferenta es

te data de cantitatea de proteine. Transudat inseamna ca lichidul pleural are pr

oteine reduse cantitativ iar exsudat inseamna ca are proteine crescute in lichid
ul pleural. In insuficienta cardiaca ai transudat, intr-o pneumonie ai exsudat.
Proteinele se pot doza cantitativ sau se poate face o reactie calitativa(reactia
Rivalta). Reactia Rivalta in 200 ml apa distilata punem acid acetic glacial pes
te care picuram cateva picaturi din lichidul pleural. Daca se amesteca lichidele
intre ele atunci este transudat iar daca lichidul pleural precipita dand aspect
de fum de tigara este exsudat.
-Bronhoscopie (in hemoptizie)
Sindromul de bronsita acuta : bronsita inseamna o inflamatie a bronhiilor (a muc
oasei bronsice) . Putem avea cauze infectioase, virale sau bacteriene. Diverse n
oxe (substante poluante) sau factori alergeni. Nas infundat, subfebrilitate, tus
e productiva.
Ampliatii normale
Vibratii vocale normale
Plaparea normala
Murmum vezicular normal sau inasprit ca si timbru bilateral.
Raluri bronsice ( ronflante,sibilante sau crepitante) pot fi una sau toate.
Sindrom de brosnita cronica: intre perioadele de exacerbare putem sa nu decelam
nimic patologic iar in perioada de acutizare se aseamana cu o bronsita acuta: tu
se cu experctoratie muco-purulenta, febra.
Bronsitele cronice in timp se pot asocia cu emfizem pulmonar(Se distrug septuri
le inter-alveolare) si apare BPOC. Torace emfizematos " in butoi" diametrul ante
ro-posterior crescut , coaste orizontalizate, spatii intercostale largite , hipe
rtrofia foselor supraclaviculare. (Ampliatii costale diminuate, vibratiile vocal
e scazute, la percutie avem hipersonoritate bilaterala, la auscultatie murmurul
vezicular ca intensitate este diminuat usor inasprit ca timbru, raportul inspir/
expir este inversat sau egalizat sau inversat in favoarea expirului).
Bronsita cronica inseamna tuse cu expectoratie 3 luni pe an cel putin 2-3 consec
utiv.
Sindromul de pleurezie uscata(pleurita) avem durere , febra, tuse. Durerea este
in general de tip pleurodinie, febra cand avem pleurite de cauze infectioase, tu
se uscata (iritativa). Decubitul este deviat pe partea sanatoasa. Torace normal
conformat, ampliatii costale normale, vibratiile costale normale, murmur vezicul
ar normal bilateral, nu are raluri dar are frecatura pleurala.
Sindromul de revarsat pleural (inseamna acumularea de lichid intre cele 2 foite
pleurale) durere care apare initial pana la aparitia lichidului si dispare dupa
aparatia lichidului, dispnee care variaza in functie de cantitatea de lichid si
timpul de instalare. Tuse.
Inspectia toracelui:
-bombat de partea bolnava daca e cantitatea mare de lichid
Palpare:
-ampliatii costale diminuate
-vibratii vocale sunt abolite
Percutie:
-matitate la percutie
Auscultatie:
-Murmur vezicular abolit (in cantitate mare)
-Frecatura pleuretica
-Suflul pleuretic (iei ca indice suflul laringo-traheal)
Azi ai vazut xanteplasme.
Sindroamele de condensare reprezinta procese patologice in care aerul din alveol
e este inlocuit fie de exsudat fibrinos cum se intampla in pneumonii fie de tesu
t tumoral (in tumori bronho-pulmonare) fie de sange cum se intampla in Trombembo

lism pulmonar.
Deci cand vorbim de sindroame de condensare ne referim la pneumonii,tumori si tr
ombembolism pulmonar.
Inspectie: Torace bombat sau normal.
Palpare: Ampliatii costale diminuate
Vibratii vocale: sunt accentuate in pneumonii.
Percutie: matitate
Auscultatie: murmum vezicular abolit , raluri crepitante.
Pneumonii : o pneumonie des intalnita si cu un tablou tipic este pneumonia pneum
ococica.
Tabloul clinic: pneumonia pneumococica debuteaza in plina sanatate aparenta : du
rere cu caracter de jungi , apare frison unic (solemn) urmat de febra in platou,
tuse seaca.Perioada de debut dureaza 1-2 zile. La examenul obiectiv intalnim fa
cies vultos sau roseata fetei de aceeasi parte (Jacaud), herpes la nivelul buzei
.
Inspectia : torace normal conformat
Palpare: Ampliatii costale normale
Vibratii vocale: normale
Percutie : sonoritate normala
Ausculatie: murmur vezicular ca timbru inasprit si ca intensitate respiratie suf
lanta.
In perioada de stare avem 39-40 grade febra in platou, se mentine junghiul, tuse
cu expectoratie ruginie(caramizie) starea generala mai mult sau mai putin alter
ata.
Inspectie: torace normal
Palpare: ampliatii costale diminuate de partea bolnava
Vibratii vocale: sunt accentuate de partea bolnava
Percutie: matitate
Ausculatie: murmum vezicular abolit(toata alveola este plina de exsudat), raluri
crepitante(Zgomote supraadaugate in conditii patologice).Raluri apar in a doua
parte a inspirului. Se modifica cu tusea pentru ca mobilizeaza secretiile din al
veole.
In perioada de rezolutie dispare junghiul, dispare febra fie brusc(in crizis) fi
e lent(in lizis).Ralurile crepitante se aud pe toata durata inspirului si se acc
entueaza ca si numar(se aud mai multe crepitante).
Opacitate(alb), hipertransparenta(neagra) radiologic.
Opacitate cu baza la periferie si varful la hil apare radiologic.
Pneumonia poate da pleurezie para(in timpul) sau metapneumonica(meta dupa termin
area pneumoniei). Poate sa dea glomerulonefrita, endocardita bacteriana, abces c
erebral.
Pneumoniile cu stafilococ se manifesta ca bronhopneumonii adica sunt focare de p
neumonie diseminate in ambii plamani. Pneumonia cu staficoloc apare la pacienti
tarati sau dupa stari gripale adica o gripa se poate complica cu o pneumonie sta
filococica. Tesutul pneumonic necrozeaza(abcedeaza) astfel incat se formeaza bul
e sau pneumatocele(alveole gigant).Tuse initial seaca apoi cu expectoratie purul
enta cu striuri sangvinolente.
Inspectie: torace normal conformat
Palpare: ampliatii costale normale sau usor diminuate
Vibratii vocale: diminuate sau normale
Percutie : sonoritate normala sau submatitate
Auscultatie : murmum vezicular normal.
Pneumonia cu Klebsiella(bacil friendlandar)de obicei se caracterizeaza la un sin
gur lob (Lob Superior Drept) o pneumonie severa care poate sa survina pe un tere
n tarat , tuse initial seaca ulterior devine productiva cu expectoratie cenusie(

urata) deci ne sperie.

Inspectie: torace normal conformat
Palpare : ampliatii costale diminuate.
Vibratii vocale: sunt abolite sau accentuate daca avem bronhia de drenaj libera.
Percutie: matitate
Auscultatie: murmum vezicular abolit, raluri crepitante
Tumoriile bronho-pulmonare putem intalni simptome variate. Intalnim dispnee insp
iratorie. Durere persistenta care sa cuprinda plexul brahial. Hemoptizii repetat
e.Putem sa avem o tuse persistenta, ameteli , cefalee datorita metastazelor cere
brale, metastaze osoase cu dureri. Pneumo-patie recidivanta(trenanta) in acelasi
loc.
Manifestari paraneoplazice care inseamna manifestari la distanta ale unei tumori
. Unghiile si degetele hipocratice.
Tumora poate sa secreta substante ACTH-like. Examenul obiectiv
Inspectie: torace normal conformat sau deviat
Palpare: ampliatii costale diminuate
Vibratii vocale: diminuate
Percutie: matitate
Auascultatie: murmum vezicular abolit, raluri crepitante.
c
Tumora de varf pulmonar se numeste Pancuast-Tobias afecteaza simpaticul cervical
care da sindrom Claude-Bernard-Horner care consta in ptoza palpebrala, enoftalm
ie si mioza.
Trombembolism pulmonar inseamna un embol care a migrat de undeva intr-o ramura a
arterei pulmonare. Cel mai des apare dupa un TVP a membrelor inferioare. Incepe
cu tuse seaca ulterior hemoptizii , dispnee , durere intensa , pacientul anxios
,cianoza daca trombembolismul este masiv.Trombembolism sever cand vine cu hipote
nsiune.
Pacientul gafaie.
Inspectie: torace normal conformat
Palpare: ampliatii costale normale sau diminuate
Vibratii vocale:normale sau diminuate
Percutie: sonoritate normala sau submatitate
Auscultatie: murmum vezicular inasprit sau poate sa fie abolit. Se asculta freca
tura pleurala deoarece de obicei trombembolismul este localizat la periferia pla
manului.
Sindroame de condensare retractile (atelectazie) inseamna resorbtia aerului din
alveole acestea colaband. Tumora pulmonara care comprima bronhia , hipoventilati
e alveolara la pacientii cu AVC care raman imobilizati la pat. Daca plamanul est
e colabat avem plamanul tractionat care tractioneaza de partea bolnava structuri
le invecinate chiar si plamanul controlateral un fel de sarcomer.
Simtpomul cel mai important este dispneea : tuse seaca, dispneea fiind simptomul
cel mai important.
La examenul obiectiv :
Inspectie: torace tractionat, spatiile intercostale pensate
Palpare: ampliatii costale diminuate
Vibratii vocale: vibratii vocale abolite
Percutie: matitate
Auscultatie: murmum vezicular abolit, raluri crepitante.
Sindroamele de supuratie bronhopulmonare : bronsita cronica , bronsectazii , abc
esul pulmonar.
Bronsectazii sunt dilatatii ireversibile ale bronhiilor care pot sa imbrace dive
rse aspecte(ca un ciorcine, ori sacciform) acolo se pot acumula secretii care se
pot infecta. In bronsectazii intalnim simptomele tipice tuse cu expectoratie mu

copurulenta in cantitate mare. Mai putem intalni dispnee. La examenul obiectiv :

Inspectie:torace normal
Palpare: ampliatii costale normale sau diminuate
Vibratii vocale: diminuate
Percutie: submatitate
Auscultatie: murmum vezicular inasprit, iar ca raluri subcreptiante, ronflante m
ai rar sibilante.
Abcesul pulmonar este o cavitate neoformata fara pereti proprii in care se acumu
leaza o colectie purulenta.
Abcesul inchis si abcesul deschis. Abcesul inchis inseamna ca e colectie neelimi
nata. Pacientul are dispnee, stare generala alterata cu febra, tuse seaca. Exame
n obiectiv:
Inspectie: torace normal conformat
Palpare: ampliatii costale diminuate
Vibratii vocale: diminuate de partea respectiva
Percutii: matitate sau submatitate
Ausculatie: murmur vezicular este diminuat sau abolit.
Abcesul deschis survine odata cu eliminarea continutului abcesului. Pacientul re
prezinta brusc durere intensa, febra, dispnee , anxietate , este cianotic si eli
mina o expectoratie crescuta cantitativ numita vomica. Examen obiectiv:
Inspectia : torace normal conformat
Palpare : ampliatii costale diminuate
Vibratii vocale: diminuate de partea respectiva
Percutii : hipersonoritate
Ausculatie: murmum vezicular normal sau usor diminuat.
Cand se elimina abcesul putem sa punem intr-un recipient si vedem ca se depune s
ub forma de 3 straturi. Unul bazal(grunjos), al doilea lichidian, al 3 lea spumo
s. La microscop are fibre elastice.
Sindroamele de distensie alveolara.
Distensia alveolara inseamna cresterea spatiului aerian dincolo de bronhiola ter
minala.
Cresterea poate sa fie tranzitorie(astm bronsic), permanenta asa cum se intampla
in BPOC.
Pacientul are bradipnee expiratorie, apare tusea perlata la sfarsitul crizei ast
matice, pacientul este anxios, se duce la pervaz isi sprijina mainile in coate c
a sa-si sustina musculatura inspiratorie accesorie. Crizele pot surveni in timpu
l zilei sau nocturn. Severitatea este data de numarul de crize(cantitativ), VEMS
(Volumul expirator maxim in prima secunda) dozat prin spirometrie, indicile Tife
neau(VEMS/Capacitatea vitala) scazut in astm bronsic.
Examen obiectiv:
Inspectie: pacient anxios, torace normal conformat.
Palpare: ampliatii costale diminuate deoarece deja sunt destinsi ca nu mai fac p
lamanii ventilatie,
vibratii vocale diminuate(33)
Percutie:hipersonoritate ca e aer.
Auscultatie:murmur vezicular diminuat, raluri sibilante.
Astmul brosnic este boala inflamatorie cronica iar la pacientii cu susceptibilit
ate genetica diversi triggeri pot sa declanseze criza de astm bronsic(alergeni).
Putem intalni eozinofile.
BPOC marirea spatiului alveolar dincolo de brionhiola terminala (marire ireversi
bile) se distrug septurile interalveolare cu formare de alveole gigant.
BPOC tip a predomina emfizemul pulmonar (gafaitorii roz)
BPOC tip b bronsita cronica (blue bloopers) pacientii parca nu vor sa respire su

nt cianotici.
BPOC tuse cu expectoratie(de la bronsita) , emfizem (dispnee cu polipnee) , paci
entul poate sa mai prezinte fatigabilitate. La inspectia generala constatam cian
oza perioronazala, facies pink-puffers, ori blue-blooper.
Inspectia toracelui: torace in butoi sau emfizematos, spatiile intercostale larg
ite, coastele sunt orizontalizate, diametru antero-posterior crescut, fosele sup
raclaviculare sunt sterse.
Palparea: amplatii costale diminuate, vibratii vocale diminuate
Percutie: hipersonoritate
Auscultatie: Murmur vezicular ca si timbru inasprit, ca si intensitate diminuat
, raportul inspir/expir egalizat sau inversat.
Sindroame mediastinale dispnee inspiratorie, tuse, sughit, durere, hemoptizie.
Ex obiectiv.
Inspectie: cianoza, sau edem in pelerina.
Palpare: nimic
Percutie: nimic
Auscultatie: nimic