Semeion=semn

Logos=stiinta,cuvant
Mereu trebuie obtinute informatii, in situatii de mare urgenta, de unde l-a luat,
daca era incalzita caperea, daca avea hipotensiune, daca era constient.La primul
contact trebuie sa obtinem informatii anamnestice.Este important si
consemnarea numelui.Cand pacientul vine la camera de garda, trebuie facute
copii dupa actul de identitate.Nimic nu este lipsit de importanta.
Semiologia este domeniu didactic utilizat de toate specialitatile medicale, fiind
baza pe care se constituie diagnosticul in vederea evaluarii prognosticului si a
instituirii tratamentului.
Utilizeaza relatia medic-bolnav.
OMS:Starea de sanatate presupune starea de bine din punct de vedere fizic,
mental si social, nu numai absenta bolii sau a infirmitatii.
Boala este o conditie patologica care afecteaza un organ sau organismul ca
intreg;apare ca urmare a unei afectari morfologice macro sau micro.
Semiologia medicala presupune:
Anamneza, prin care se obtin informatii prin interogatoriu de la bolnav sau de la
insotitorii acestuia, in legatura cu simptomele de boala si ambientul in care se
afla pacientul.
Anamneza grecesc ana=pe deasupra
Mnesis=memorie
Daca un bolnav are o colica biliara, o putem palpa.
Simptomele sunt elementele subiective care sunt descrise de bolnav, functie de
capacitatea sa de perceptive.Un simptom strict subiectiv este durerea.
Ex. Simptom strict subiectiv
DUREREA din angina pectoral
CEFALEEA lombosciatica ASTENIA
Subiectiv / obiectiv DISPNEEA
Simptomele sunt definite in urma discutiei cu bolnavul=ANAMNEZA
Semnele sunt date obiective obtinute de medic in urma examenului clinic,
reproductibile intre diversi medici.
Ex. Edemele/hepatomegalia
Semn patognomonic, marirea bilateral a parotidelor in parotidita epidemica.
Adenopatii cervicale mari, cu ganglion elastici in mononucleoza infectioasa.
Semn principal Wheezing in sindromul obstructive bronsic.
Edemele apar prin cresterea cantitatii de lichid interstitial.Ele se pot palpa cu
doua degete(indexul si mediusul).In ele se dezvolta tesut conjunctiv subiaceu.
Wheezing= zgomot particular, care apare in obstructiie bronsice.pacientul
dezvolta o insuficienta ventriculara stanga sau bronsita asmatiforma sau astm
bronsic;mai apare si in oreion sau in parotidita epidemica.
-un herpes zoster oftalmic poate duce pana la orbire.

SINDROMUL=reprezinta o asociere de simptome si semen care dau un aspect

clinic characteristic ce corespunde unei stari morbid.
DIAGNOSTIC=cunoasterea complete a bolii
Are mai multe component: Dg. Morfologic reprezinta expresia morfologica a bolii
Ex.Pneumonie, Ciroza hepatica
Dg. Etiologc exprima cauza bolii
Pneumonia streptococica sau cu Klebsiella
Ciroza hepatica etnolica, postvirala B, C
Dg. Functional exprima rasunetul bolii asupra functiei organului sau organelor
afectate de boala.
Ciroza hepatica decompensate: manifestari de encefalopatie, sangerare, ictertraduc existenta insuficientei de organ(insuficienta hepatica).
Hipertensiune portal=>varice esofagiene sau rectale.=>rupere de varice
esofagiene=> hematemeza.
-exista ulcere provocate de ciroza hepatica.
SIMPTOME DE ORDIN GENERAL
Comune mai multor entitati nosologice:durere, cefalee,astenie,vertij.
DUREREA
-are un efect pozitiv, pentru ca ne indica localizarea bolii.
-durerea anginoasa este retrosternala sau epigastric;daca e epigastrica=> infarct
inferior
-durere mandibulara+tahicardie=infarct
-durerea in angina pectorala este pana la 5 minute, daca ajunge pana la 20 este
angina avansata si daca depaseste 30 este infarct de miocard.
-durerile matinale apar in afectiunile reumatice.
-in agina pectorala, durerea apare la stres(frig, emotie, efort)
-in agina durerea dispare in repaus,daca nu, administram nitroglicerina.
Tipuri de cefalee:
1.Cauze vasculare:1.1 migrena
cefalee:hemicranie(1/2 fata si craniu) dreapta sau stanga, pulsatila, survine in
accese pe fond de durere continua cu durata variabila, ore sau zile.
Durerea este moderata.
Apare mai frecvent la femei.
Este declansata de emorii, stres, ciclu menstrual, alimentatie:ciocolata, vin.
Este exacerbata de lumina, zgomote, miscare.
Cedeaza la AINS/
Semne de insotire: greata, varsaturi, transpiratii, palpitatii
1.2 cefaleea din hipertensiunea arteriala
sistemica: frontala sau fronto-occipitala, matinala, intensitatea medie-mare.
Fenomene de insotire: ameteli, greata, acufene, fosfene, greata, varsaturi.
-cefalopatia hipertensiva este o urgenta chirurgicala.
2.Procese intracraniene:
2.1 tumori cerebrale: durere unilaterala, sediu fix, permanenta, accentuata de
schimbarea pozitiei
semne de insotire: varsaturi in jet fara greata, bradicardie, semne vizuale

2.2 meningite-cefalee violenta la nivelul extremitatii cefalice, persistenta,

varsaturi explozive fara greata, foto-fobie, febra, stare generala alterata, semne
de iritatie meningeala.
3.Procese extracraniene de vecinatate:
3.1 nevralgia trigeminala:localizata pe traiectul nervului trigemen, durere care
evolueaza cu paroxisme, intensitate mare, declansata de expunere la frig, emotii,
cedeaza greu la medicatie.
3.2 Durere sinusala in sinuzite acute: puncte sinuzale dureroase frontale,
etmoidale, maxilare, de intensitate medie-mare, permanenta, sub forma de
presiune locala.
FEBRA SI HIPERTERMIA
Temperatura normala a corpului este mentinuta constanta prin procesul de
termo-reglare.
Acesta presupune echilibrul dintre producerea de caldura prin arderea principiilor
alimentare energetice si cantitatea de caldura pierduta de organism.
Centrii de termo-reglare sunt stuati in hipotalamus.
TEMPERATURA
Temperatra normala matinala 36,5-36,8 la orele 6-7.
La amiaza 36,8-37 grade C, la orele 18-19.
Masurarea temperaturii se face prin termometrizare.
Se face masurarea temperaturii periferice la nivel axilar si a temperaturii centrale
oral sau rectal.
FEBRA
Se asociaza cu setarea superioara a centrilor hipotalamici de la 37 la 39 grade de
la nivel normotermic la nivel febril.
Ulterior sunt activati neuronii din centrul vasomotor si se produce vasoconstrictie
la maini si picioare-senzatie de frig, scade pierderea de caldura.
Functie de grade de febra distingem:
Subfebrilitate 37-38 grade.
Febra moderata 38-39 grade
Febra mare 39-41
Hiperpirexie peste 41 gade
Apare in stari infectioase severe, hemoragii la nivelul SNC.
PATOGENEZA FEBREI
-se numeste pirogen orice substanta care produce febra si sunt endogeni sau
exogeni
exogen- LPZ endotocina produsa de germeni Gram negativi,stafilococul auriu.
Numeroase produse bacteriene, virale, fungice, determina eliberarea de IL
pirogene, dar si produse ale inflamatiei, CIC, produse de necroza tisulara induc
productia de IL 1, IL 6, TNF care reprezinta trigger pentru setarea centrului de
setare al termoreglarii la nivel febril.
CLINIC
-febra continua-in infecctii acute

febra intermitenta periodica: febra se repeta a 2-a sau a 3-a zi=>malarie

Febra ondulanta:perioade de ascensiuni febrile si scaderi termice progresive,
separate de afebriilitate B Hodgkin
Febra hectica:variatii zilnice ale termperaturii>3-5 grade
Sindromul febril prelungit:febra dureaza peste 3 saptamani.
HIPERTERMIA=crestere necontrolata a temperaturii corpului fiind depasita
capacitatea corpului de a pierde caldura.
HIPOTERMIA=scaderea temperaturii centrale sub 36 grade C si a celei periferice
sub 35 grade C
Cauze:expunere la frig, alcoolism, hipotiroidie.
-soc, intoxicatii cu morfina