CURS SEMIOLOGIE MEDICALA

Dr. Birlez Andreea, medic specialist reumatolog

Spitalul Municipal Ploiesti
 DUREREA
• Este simptomul ce aduce cel mai frecvent pe bolnav la medic
• Nu este doar o simpla senzatie, ci poarta si o incarcatura
afectiva
• Este o senzatie neplacuta raportata la un segment corporal,
su o reactie somatica si psihica specifica si reprezinta
perceptia unei leziuni existente
• Este o experienta subiectiva strict individuala.In evaluarea
acesteia medicul nu dispune de nicio informatie obiectiva, ci s
ebazeaza exclusiv pe descrierile furnizate de persoana care a
suferit sau sufera durerea
• Caracterele clinice ale durerii:
 Topografia: localizarea si iradierea
 Cronologia: evolutia ei pe termen scurt si lung
 Cantitatea sau intensitatea durerii’
 Calitatea durerii, modul in care este descrisa sau comparata
 Fenomene fiziologice de insotire, alte manifestari ce insotesc
aparitia si evolutia durerii
 Modalitati de provocare sau alinare a durerii

• Tipuri de durere:
 Durere periferica ia nastere in structurile dotate cu inervatie
nociceptiva
 Durere neurogena ia nastere prin modificarea in sistemul
nervos a unor impulsuri
 Durerea psihogena este o durere imaginara, fara o relatie cu
un stimul nociv
 Durere de tip acut: durata de maximum ore sau zile
 Durere subacuta se poate intinde pana la 6 luni
 Durerea cronica: durata peste 6 luni

Aspecte tipice:
Durerea colicativa:este o durere tipica organelor cavitare, fiind
determinata de contractia spastica intensa sau de contractia
unui perete inflamat(ex: colica abdominala, colica ureterala)
Durerea pulsatila:apare prin procese inflamatorii sau iritative in
cavitati inchisesau sub tensiune sau in leziuni inflamatorii
arteriale (ex: durerea dentara)
Junghiul:durere bine localizata, intensa; apare in leziuni ale
seroaselor(ex: junghi pleural)
 TUSEA

• Este un act refex ce permite eliminarea de material particulat

sau secretii excesive din arborele traheobronsic
• Consta dintr-un inspir profund urmat de oe xpiratie exploziva
care, prin viteza mare a aerului expirat, permite antrenarea
materialelor existente in arborele traheobronsic, cu
eliminarea lor pe cale orala
• Tuse nu este decat patologica
• Poate fi uneori unicul simptom sau simptomul dominant al
unor boli traheobronsice (ex: cancerul bronhopulmonar)
• Stimulii care provoaca tuse sunt:

 Stimuli inflamatori: eliminarea mediatorilor inflmatiei, cu

edem si hiperemie a mucoaselor respiratorii, impreuna cu
iritatia mecanica produsa de exudate si ulceratii;
 Stimuli mecanici:inhalarea sau aspirarea de praf, fum, corpi
straini mici, secretii particulare alimentare, munca in praf
(minri, constructori, zidari);
 Stimuli chimici: inhalarea de gaze iritante(clor, iod, acid
azotic, sulfuric, amoniac), substante volatile cu miros
puternic, fumul de tigara;
 Stimuli termici: aer foarte cald sau foarte rece
Tipuri de tuse:

Tuse productiva(umeda): eliminarea

de sputa al carei aspect capata
valoarea diagnostica; la batrani sau
copii, poate fi fara eliminarea de
sputa(o inghit);
Tuse seaca (uscata): denota iritatia
unor zone tusigene extrabronsice:
pleura, organe abdominale;
Tuse surda: ineficienta fazei
compresive prin lipsa fortei
musculare:bolnavi tarati, neoplasm de
laringe, pareza nv laringei inf;
Tuse bitonala: in pareza de nv
laringeu inferior stang;
 Tuse latratoare: foarte sonora, in deformarea traheei prin
procese mediastinale;
 Tuse cavernoasa: metalica, in caz de caverne mari>6cm;
 Tuse convulsiva (magareasca): accese de tuse compuse dintr-
o inspiratie profunda, zgomotoasa, suieratoare, urmata de
sacade repetate de tuse si incheiate printr- noua inspiratie
zgomotoasa;
 Tuse matinala: bronsitici cronici ; apare dimineata sau la
schimbarea pozitiei, prin mobilizarea secretiilor acumulate
noaptea;
 Tuse pozitionala: la cei cu bronsiectazii sau abces pulmonar;
 Tusea de efort si cea nocturna: insuficienta cardiaca
Complicatiile tusei:
varsatura (tuse emetizanta): descrisa initial in TBC, apare in
accese de tuse survenite prin distensia gastrica;
Sincopa: scade intoarcerea venoasa si debitul cardiac;
Ruptura unei bule de emfizem cu aparitia de pneumotorax;
Fracturi costale sau dezinsertii subcondrale;
 VARSATURILE
• Termenul de varsatura desemneaza atat un act fiziologic,
cat si produsul sau
• Reprezinta expulzia cu forta pe cale bucala a continutului
gastrointestinal
• Este un act reflex
• In timul actului varsaturii, stomacul este relaxat, iar pilorul
contractat, impiedicand trecerea continutului gastric in
duoden
• Cresterea presiunii abdominale si impingerea continutului
gastric in esofag sunt insotite de ridicarea palatului moale,
care impiedica trecerea continutului gastric in nazofaringe
si fosele nazale,coborarea laringelui cu inchiderea glotei si
oprirea respiratiei, ceea ce impiedica intrarea varsaturii in
plaman
• Continutul gastric poate oferi informatii utile, de aceea
trebuie examinat de catre un cadru medical, dar din nefericire
acest lucru se omite, chiar si in spital
• Varsatura cu secretii gastrice normale are miros acid,
patrunzator si gust acru. Mirosul fetid este caracteristic
ocluziei intestinale joase care complica un cancer de colon
• Alimentele prezente in varsatura postprandiala informeaza
privind gradul de digestie
• Prezenta de bila confera un gust amar
• Varsatura de suc gastric fara resturi alimentare:in ulcerul
duodenal cu spasm piloric
• Varsatura cu mucus:sarcina
• Varsatura cu sange:hematemeza :hemoragia digestiva
superioara (zat de cafea)
• Tipuri de varsatura:

 Varsatura matinala: inainte de aimentatie, contine secretii

gastrice sau mucus:in sarcina, insuficienta renala incipienta,
gastita alcoolica;
 Varsatura tardiva, dupa masa,la 1-4ore, usureaza bolnavul;
poate fi functionala sau organica (leziuni gastro-duodenale cu
obstructie partiala pilorica);
 Varsatura precoce postprandiala: boli gastroduodenale; la
femei dupa stres psihic;
 Varsatura periodica:migrene;
 Varsatura fara greata, exploziva/l hipertensiunea
intracraniana: tumori cerebrale
 OBOSEALA

Apare in mod firesc si are rolul de a ne semnala ca este nevoie

de pauza de odihna
Oboseala acuta/functionala : starea de epuizare care dureaza
pana la 6 luni
Oboseala cronica sau” sindromul de oboseala cronica”: stare
de oboseala severa>6 luni, nu este o consecinta directa a unei
boli. Aduce cu sine: dureri de cap, dureri articulare,dureri in
gat,tulburari de memorie, somn neodihnitor, anxietate,
depresie
Al treilea motiv de prezentare la medic, dupa febra si durere
10-60% din populatia globului sufera de oboseala
18,3% sufera de oboseala cronica
Femeile>barbatii
21.9% din cei angajati sufera de oboseala prelungita

SINDROMUL BURNOUT
Stare de totala epuizare, rezultat al unei suprasolicitari „dam mai
mult decat putem”
Are consecinte psihosociale severe:abandon profesional,
dezinsertie sociala,anxietate, depresie, suicid. Este definit de
epuizare emotioanala, depersonalizare si minimizarea
realizarilor personale.
 VERTIJUL

Nu orice ameteala inseamna vertij!!

Senzatie de ameteala, chiar dc persoana sta pe loc, este mai

sever decat ameteala si implica tulburare de echilibru
Apare ca urmare a unor probleme in mecanismul de
echilibru(urechea interna) sau infectii(otite)de-a lungul
timpului
Atacurile scurte, dar recurente sunt determinate de Vertijul
paroxistic pozitional benign(VPPB). Apare in viroze,
inflamatii/leziuni ale urechii medii.
Un vertij sever indica o tulburare de echilibru din urechea
interna, cu atacuri pana la 12h si varsatura:boala Meniere
• Simptome:apare brusc, dureaza cateva minute; uneori poate
dura zile; senzatie ca”pamantul se invarte”, dificultate de a
sta in picioare, de a merge, greata, varsatura;

• Vertij periferic: patologia urechii interne

• Vertij central:truchiul cerebral, cerebelul
 PALPITATIILE

Perceperea constienta a activitatii cardiace, normala sau

patologica
In mod normal, activitatea cardiaca nu este perceputa;
perceptia acesteia impune scaderea pragului de
sensibilitate
Normal: tahicardia de efort, emotii, enervare
O activitate cardiaca anormala ca frecventa sau ritm poate
fi perceputa si descrisa ca „palpitatii”
Descrise ca: „zbatere in piept”, „falfait”, „ gol in piept”
• Descrierea intereseaza urmatorii parametrii:

 Modul de descriere: senzatie izolata de scurta durata sau

acces mai mult/mai putin prelungit;
 Frecventa aproximativa: rapida/lenta; regularittaea ritmului in
timpul unui acces de palpitatii;
 Debutul si finalul: brusc/insidios;
 Circumstante de aparitie;
 Maneve care opresc accesul: varsatura, tuse;
 Simptome de insotire: angina, dispnee, sincopa
• O bataie puternica, o lovitura, o rostogolire: extrasistola. Nu
semnifica neaprat o boala, apar si dupa consumul de cafea,
alcool, fumat
• palpitatii cu ritm rapid, falfaiere neregulata,
accentuate/resimtite la efort: fibrilatia atriala
• Acces de palpitatii resimtite ca batai rapide, regulate, bruste,
fara cauza, care cedeaza spontan sau la stimulare vagala
(stranut, scremut): tahicardia paroxistica supraventriculara;
apare poliurie tranzitorie
• Palpitatii cu durere anginoasa:ischemie cardiaca

Prezenta palpitatiilor nu semnifica cu certitudine o boala

cardiaca, se intalnesc si la persoane sanatoase!!
VA MULTUMESC!