Otorinolaringologia (ORL)

este acea disciplina medico-chirurgicala care se ocupa de diagnosticul, tratamentul si profilaxia

(prevenirea) maladiilor nasului, sinusurilor, gatului si urechii.

Specialitatea se adreseaza atat adultilor cat si copiilor de toate varstele si cuprinde mai multe ramuri
care delimiteaza domeniul acesteia.

Ramurile specialitatii sunt: 

 Rinologia– care se ocupa de bolile nasului si sinusurilor, cat si a rinofaringelui ( zona a faringelui
situata “in spatele nasului”), 

Faringologia– care se ocupa de afectiunile orofaringelui ( zona situata in spatele limbii ce

include si amigdalele palatine) si ale hipofaringelui ( regiunea situata sub orofaringe, de la nivelul
bazei de limba si pana la gura esofagului- regiune foarte importanta in actul deglutitiei-“inghititul”); 

Laringologia– se ocupa de bolile laringelui, organ cu o deosebita importanta in fonatie (vorbit,

cantat) si respiratie;

 Otologia– ramura a ORL ce se ocupa de afectiunile urechii si a structurilor aferente (ureche

externa, ureche medie, ureche interna, inclusiv afectiunile sistemului vestibular- responsabil cu
echilibrul- generatoare de vertij- “ameteli”).

De asemenea, diagnosticul si tratamentul bolilor regiunii cervicofaciale (regiunea externa a capului si

gatului) intra in apanajul ORL-ului.

Pacientii trebuie sa inteleaga faptul ca toate aceste ramuri ale specialitatii si diferitele boli interesate
cat si consecintele acestora, sunt de cele mai multe ori interconectate, facand astfel abordarea
individuala, pe un singur organ, de cele mai multe imposibila, cu alte cuvinte in ceea ce priveste ORL-
ul, o afectiune intr-o anumita zona poate avea urmari si sa determine afectiuni in alte regiuni.

Afectiunile ORL apar la toate varstele de la nou nascut pana la varstnic, evident, unele din ele fiind
specific unor categorii de varsta ( Ex:  infectiile acute ale cailor respiratorii si otita seroasa fiind
specifice copiilor; deviatia de sept si rinita cronica- la adultii tineri si de varsta medie; hipoacuzia
neurosenzoriala sau rinofaringita atrofica esta intalnita cel mai frecvent la varstnic).

Consultatia ORL incepe de obicei cu anamneza ( o scurta discutie cu pacientul, sau, in cazul copiilor
mici, cu parintii sau apartinatorul legal, care culege informatii despre motivele prezentarii la medic),
continua cu examinarea ORL care cuprinde  in primul rand inspectia regiunii capului si gatului si apoi
examinarea propriu-zisa a organelor din sfera specialitatii ( nas, gat, urechi). Ulterior, examinarea
poate fi completata de asa-anumitele investigatii paraclinice- audiograma, timpanograma,
endoscopie, radiografii, examen computer-tomografic….etc, care completeaza examenul clinic ORL in
vederea unui diagnostic cat mai corect.