TROMBOZE

PROFESOR: GREURUȘ CRISTINA

 TROMBOZELE reprezintă formarea de cheaguri de sânge care
migrează în cadrul sistemului circulator și poate determina ischemia
anumitor zone din organism.
Cele mai cunoscute patologii cauzate de formarea trombilor sunt IMA
și AVC.
Tipuri de tromboze:
- în funcție de locul de formare a trombilor
- tromboza venoasă(trombii se formează la nivelul venelor),
- tromboza arterială(trombii se formează la nivelul arterelor).
 CAUZELE TROMBOZELOR:
- cauzele trombozelor venoase
- imobilizarea pentru un timp îndelungat,
- obezitatea,
- tulburări de coagulare,
- administrarea terapiei hormonale(anticoncepționale),
- existența unei proteze,
- fumatul,
- vârsta înaintată,
- lezarea unei vene,
- cancerul,
- afecțiuni pulmonare,
- patologia cardiacă.
 - cauzele trombozelor arteriale(ateroscleroza):
- depuneri de colesterol la nivelul peretelui arterial care formează o
placă. În momentul desprinderii, la nivelul plăcii se formează un tromb. Ajunși în
circulație, trombii sunt cunoscuți ca emboli care sunt purtați de torentul
circulant în diferite organe, unde obstrează vasele de sânge reducând astfel
fluxul de sânge oxigenat. Țesutul nu primește suficient oxigen și se produce
ischemie.
Dacă obstrucția persistă se produce necroză( celulele țesutului sunt distruse).
 FACTORI DE RISC PENTRU TROMBOZA ARTERIALĂ:
- fumatul,
- diabetul zaharat,
- hipercolesterolemia,
- HTA,
- obezitatea,
- imobilizarea prelungită,
- vârsta înaintată.
Este importantă contribuția genetică în ambele tipuri de tromboză. De
asemeni, o persoană care a suferit un episod trombotic, poate să mai dezvolte
și în viitor alte episoade.
 SIMPTOME:
- dureri la nivelul membrelor inferioare( în molet, de obicei la nivelul
gambei – crampe musculare),
- edem la nivelul locului dureros,
- roțeață și căldură la nivelul tegumentului,
- amorțeala unei zone a corpului,
- dureri precordiale.
 TIPURI DE TROMBOZĂ:
- tromboza venoasă majoră – evoluează clinic sub forma unui cumul de
simptome reprezentate de dureri acute, paloare tegumentară, în teritoriul
venos afectat, edem masiv al membrului afectat.
- tromboze mezenterice – determină manifestări digestive reprezentate de
durere abdominală acută, greaață, vărsături,, distensie abdominală și încetarea
tranzitului intestiunal pentru materii fecale și gaze.
- tromboza venoasă cerebrală – reprezintă o formă de AVC ischemic ce poate
evolua cu cefalee, vedere încețoșată, paralizii, convulsii, pierderea conștienței,
comă datorită lipsei oxigenului și aportului de glucoză la nivel cerebral.
- tromboza venoasă pulmonară(TEP) – formarea cheagurilor în peretele sau la
nivelul cavităților cardiace urmate de migrarea acestora la nivelul arterelor
pulmonare. Se manifestă prin dispnee, durere toracică accentuată în inspir
profund, hemoptizie, pierderea conștienței și chiar SCR.
 DIAGNOSTICUL:
- se pune pe - anamneză,
- examenul clinic detaliat,
- ecografie Doppler,
- CT cu substanță de contrast,
- IRM,
- angiografie,
- analize de sânge – coagulograma, DD-meri(produșii de
degradare ai fibrinei).
 TRATAMENT:
- este specific fiecărui pacient în parte.
În funcție de localizarea trombozei sunt diferite variante terapeutice.
- tratament intervențional în fazele avansate( folosirea unui cateter ce ajunge la nivelul vasului
sânge obstruat și se elimină trombul(trombectomie). Pentru a se evita colabarea vasului se
montează un stent special sau reconstrucția patului vascular în cazul în care este necesară
trombectomia, împreună cu porțiunea de vas afectată,
- injectarea de substanțe cu efect trombolitic, la nivelul vasului afectat, prin cateterism,
- montarea unui filtru de venă cavă(opțiune chirurgicală minim invazivă, pentru pacienții cu
tulburări severe de coagulare, neresponsivi la tratamentul cu anticoagulante sau care prezintă
contraindicații pentru trombectomie,
- tratament trombolitic( medicamente destinate să dizolve trombul), care să limiteze procesele
tromboembolice și care să prevină formarea de noi cheaguri(anticoagulante).
Tratamentul se alege în funcție de istoricul medical, de vârsta pacientului și de comorbiditățile
asociate.
 COMPLICAȚII:
Dacă nu se tratează corespunzător și la timp, pot surveni o serie de complicații cu
risc letal - TEP,
- IMA,
- AVC.
PREVENȚIE:
- tratament anticoagulant,
- tratament igieno-dietetic
- evitarea sedentarismului,
- exerciții fizice regulate,
- dietă săracă în grăsimi nesănătoase,
- menținerea unei greutăți corporale optime,
- renunțarea la fumat și la alcool,
- controlul TA.