OZENA –

COMPLICAȚIILE
RINITEI TROFICE
A reazlizat:Popa Andreea
Profesor:Cazacu Simion
CE ESTE OZENA?

Ozena este termenul medical care descrie o forma particulară de rinită, anume
atrofica, ce se dezvoltă ca urmare a unor infecții persistente complicate printr-o
importantă inflamație locală a mucoasei nazale. Afecțiunea este
caracterizată printr-o atrofie și emaciere a piramidei nazale și a mucoasei ce
tapetează interiorul nărilor, inclusiv a terminațiilor nervoase de la acest nivel.

Aceasta forma de rinită este una complexă, iar tratamentul ei poate fi relativ
complicat. Ozena apare mai frecvent la adulții tineri și vârstnici, însă poate fi
diagnosticată la indivizi de toate vârstele, dacă există factori favorizanți.
CAUZE

• În funcție de cauzele de apariție ale acestui tip de rinită, specialiștii au clasificat ozena în primară și
secundară.
Ozena primară poate fi cauzată de:
- Moștenire genetică;
- Dezechilibre endocrine: fapt sugerat prin debutul frecvent la pubertate și apariția la femei;
- Deficite nutriționale: în special avitaminoza A, D si carența în fier;
- Infecții prelungite cu Klebsiella ozaenae, Diphteroides, E.coli;
- Activarea anormală a sistemului imun care începe să atace distructiv piramida nazală și mucoasa nazală.

Ozena secundară se manifestă ca urmare a unor infecții sistemice care pot determina apariția unor distrucții
locale sau a unor modificări atrofice. Cele mai frecvente astfel de infecții sunt: sifilis, lepra, rinoscleromul.
Rinita atrofică poate să apară și ca urmare a sinuzitei purulente cronice, sau a radioterapiei extremității
cefalice.
FACTORI DE RISC

• Principalii factori de risc pentru apariția acestei boli sunt:

- Lățimea neobișnuit de mare a nărilor;
- Diverse deficite vitaminice;
- Traumatisme locale
- Tulburari hormonale
- Operații pe sept (septoplastii).
SIMPTOMATOLOGIE

• Principalele simptome pe care le acuză pacienții cu rinita atrofică pot fi:

- Usturimi la nivelul nasului;
- Dureri de cap;
- Obstrucție nazală;
- Miros neplăcut ce iese din nas, ca urmare a formării și dezlipirii crustelor
intranazale (este un simptom destul de sugestiv pentru ozena);
- Anosmie (pierderea simțului mirosului);
- Epistaxisuri frecvente.
 Diagnosticul de rinita atrofică este stabilit clinic în
multe situații, în urma anamnezei și examenului
fizic al cavitătii nazale. Anamneza va lămuri
debutul simptomatologiei, intensitatea
simptomelor și poate corela apariția acestora cu
eventuali factori de risc. În astfel de situații și
antecedentele personale  pot fi de foarte mare
ajutor, precum si antecedentele heredo-colaterale,
rinita atrofică fiind o boală ce se poate transmite din
INVESTIGAȚII generație în generație.
PARACLINICE În vederea vizualizării optime a interiorului
cavității și pentru observarea mucoasei pe arii cât
mai mari, se pot realiza rinoscopii. Dacă medicul
consideră necesar, mucoasa poate fi biopsiată si
fragmentul analizat microscpic în vederea stabilirii
cu precizie a diagnosticului. Se poate observa astfel
ca celulele normale sunt înlocuite de celulele
metaplaziate, similare mai degrabă celulelor
epiteliale de la suprafața pielii.
 TRATAMENT
• Tratamentul ozenei variază semnificativ de la caz la caz, în funcție de
etiologie (dacă este vorba de afecțiune primară sau secundară). Tratamentul
este complex și poate include: spălături nazale cu soluție salină,
administrare de vitamine esențiale, aplicarea de soluție de glicerină cu 25%
glucoză sau terapie hormonală.

Tratamentul antibiotic poate fi și el administrat, cel mai adesea

recomandându-se streptomicina (sistemica). Dacă situația este mai gravă
specialiștii pot opta chiar și pentru tratament chirurgical, ce poate îngusta
nările, sau poate corecta anumite defecte ale septului internazal.