Boala zgârieturii de pisică

(Limforeticuloza benignă)
Prezentare de caz a bărbat în vârstă de 23 ani

Student:Cătănoiu Theodora-Ioana
Universitatea “Dunărea de Jos” Galați
Facultatea de Medicină și Farmacie
Specializare:Medicină
An:VI
(Radeyah Waseem*, Muskan Seher, Sohiba Ghazal,
Hussain Haider Shah and Ume Habiba)
 Abstract
În această lucrare este prezentat cazul unui bărbat în vârstă de 23 de ani care
a manifestat simptome precum febră,fatigabilitate și tumefacție la nivelul
gâtului.
Pacientul a fost adus inconștient la camera de gardă.Anterior i-au fost
administrate intravenos în bolus 3-4 l de soluție salină 0,9%,dar fără rezultat în
creșterea tensiunii arteriale.De asemenea,pacientul a primit,
parenteral,noradrenalină și azitromicină.Serologia VDRL și HIV au fost
negative.Examenul histopatologic a eliminat diagnosticul de tuberculoză sau
malignitate dar a relevat inflamție supurativă/necrotică
granulomatoasă.Aceste caracteristici susțin diagnosticul de
limfogranulomatoză benignă.
 Introducere
Limforeticuloza benignă este o boală infecțioasă care se prezintă cu
febră,cefalee,inapetență,scădere în greutate și limfadenopatie.Boala
zgârieturii de pisică este,de asemenea, cea mai comună cauză de
limfadenită infecțioasă în rândul copiilor,adolescenților și tineri
adulți.Aceasta este o boală contagioasă consecința unei zgârieturi sau
mușcături de pisică.Adesea îmbracă tabloul clinic al unei boli sistemice
din care iau naștere manifestări variate,iar evoluția pacientului
depinde de gradul de imunosupresie al acestuia.
Epidemiologie
Boala zgârieturii de pisică este este cea mai comună cauză
de limfadednopatie cronică în rândul adolescenților și
copiilor.Agentul etiologic este Bartonella henselae.

Incidența este scăzută în ciuda raportării globale a

cazurilor,iar rata seropozitivității variază între 0,6 și 37%.A
fost stabilită o concordanță între climatul cald,umed și
boală.Un studiu condus de Nelson et al. Între anii 2005 și
2013 demonstrează o incidență a bolii de 5,7/100000 de
locuitori ce a scăzut gradual până la 4/100000 locuitori în
2013.

10% dintre pacienți prezintă simptome atipice care implică

sistemul cardio-vascular,muscular,simptome neurologice și
dermatologice în asociere cu bacteriemie.
 Istoricul pacientului

01 Sex masculin 04 Fără APP

02 23 de ani 05 Mediul urban

(animal de companie pisică)

03 Student medicină veterinară

 Bărbatul s-a prezentat anterior pentru tumefacție la nivelul gâtului de aproximativ
1 an,febră de o lună și fatigabilitate de 1 săptămână.
Inițial pacientul avea o tumefacție unică care nu a fost asociată cu inflamație
articulară,redoare matinală a articulațiilor mici.
Ulterior a observat apariția unei noi tumefacții pe partea dreaptă a gâtului,în
proximitatea celeilalte.
Febra a fost intermitentă cu valoarea maximă de 40 grade Celsius.Aceasta a fost
însoțită de frison,ambele simptome cedând la administarea orală de paracetamol.
Pe lângă acestea,pacientul a acuzat durere la nivelul articulației mâinilor,coatelor
și genunchilor bilateral.
Pacientul nu a avut transpirații nocturne,manifestări dermatologice sau ulcerație
orală,fenomen Raynaud,disurie sau tuse.
 Examen clinic

Adenoaptie
cervicală,dreaptă
La palpare Abdomen
nedureroasă,fermă și
imobilă suplu,nedureros la
palapre
TA=80/40 mmHg
AV=92 b/min Adenopatie inginală
SpO2=98% AA
Afebril bilaterală
Examen de laborator
 Investigații și examene de specialitate

Ecocardiografie Biopsie din adenoapatia

Pentru excluderea dg. de cervicală
endocardita infecțioasă
Fără modificări semnificative Arii de necroză
supurativă înconjurate
de o palisadă de
histiocite
Examen Granuloame capsulare
histopatologic și subcapsulare
Exclude tuberculoză și Serologie VDRL
malignitate
și HIV
Negativă
 Tratament medicamentos
-fluide IV

-noradrenalină

-Meropenem 1g X3/zi IV

-Azitromicină 500 mg apoi switch cu

-Ciprofloxacină 500 mg X2/zi

-Doxicilină 100 mg X2/ zi timp de 6 săp la externare

-Rifampicină 300 mg X2/zi 6 săp la externare

 Discuții

● În unele cazuri, tratamentul cu antibiotice,

cum ar fi azitromicina, poate fi util. Alte
● În mod obișnuit, boala se remite spontan la majoritatea pacienților
metode standard de antibiotice utilizate
imunocompetenți; cu toate acestea au fost identificate cazuri rare în
pentru tratarea bolii includ
care aceasta poate evolua până la a prezenta manifestări sistemice
claritromicina,rifampicina, trimetoprim-
atipice, cum ar fi sindromul oculoglandular,neuroretinită, pneumonie,
sulfametoxazol și ciprofloxacina.
artralgie, artrită, encefalită șipurpură trombotică trombocitopenică.
● Diagnosticul de este în mod
● Stadiul inițial al infecției se prezintă sub formă de papule sau pustule la
convenționalrealizat atunci când sunt
locul inoculării și eritem nodular însoțit de trăsături prodromice, cum ar
îndeplinite trei din cele patru criterii: (
fi febra și oboseala. Regional,limfadenopatia apare concomitent, în
1) istoric pozitivde contact susținut la un loc de
mod caracteristic unilaterală și implică un nodul solitar în jumătate din
inoculare primară,
populația raportată, iar cealaltă jumătate evoluează implicând mai
2) rezultat al testului cutanat,
mulți ganglioni.
3) excluderea altor potențialecauze de
● Infecția la o gazdă imunocompromisă urmează o evoluție foarte
limfadenopatie subacută și
diferită,manifestându-se ca angiomatoză-pelioză bacilară, cu leziuni
4) rezultatele biopsieicare să prezinte
angioproliferative care le imită pe cele din sarcomul Kaposi în diverse
caracteristicile histopatologice specifice
localizări pielea, ficatul, splina, oasele.
 Concluzii
Este esențial să se pună un diagnostic corect, deoarece
tabloul clinic al bolii imită diferite boli cronice precum
tuberculoza sau tumorile maligne.
Diagnosticul diferențial al unui pacient care prezintă
limfadenopatie ar trebui să ia în considerare boala
zgârieturii pisicii,în special la copii.
Raportarea recentă de cazuri în provincii diferite si grupe
de vârstă diferite (8 și 23 de ani) evidențiază importanța
conștientizării bolii ori de câte ori un pacient se prezintă cu
simptome precum limfadenopatie,artrită nediferențiată și
febră de etiologie neprecizată.
 Bibliografie
● 1. Schwartz RA. Cat Scratch Disease (Cat Scratch Fever): Background, Pathophysiology, Etiology.
Medscape. (2022).
● 2. Nelson CA, Saha S, Mead PS. Cat-Scratch Disease in the United States, 2005-2013. Emerg
Infect Dis. (2016)
● 3. De Keukeleire S, Geldof J, De Clerck F, Vandecasteele S, Reynders M, Orlent M. Prolonged
course of hepatic granulomatous disease due to Bartonella henselae infection. Acta
Gastroenterol Belg. (2016)
● 4. Khan M, Safdar RM, Ishaq M, Akhtar M, Farooq U, Arif K, et al. Experience of Cat Scratch
Disease (CSD) in Rawalpindi, Pakistan – Could Physician’s vigilance help in detection and case
management? Int J Infect Dis. (2020)
● 5. Hozáková L, RoŽnovský L, Janout , Cat scratch Disease – A Neglected Zoonosis | proLékare.cz.
Epidemiology, Microbiology, Immunology. (2017).
● 6. Carithers HA. Cat-scratch Disease. Am J Dis Children. (1985)
● 7. Rocco VK, Roman RJ, Eigenbrodt EH. Cat scratch disease. Report of a case with hepatic lesions
and a brief review of the literature. Gastroenterology. (1985)
● 8. Talenti E, Cesaro S, Scapinello A, Perale R, Zanesco L. Disseminated hepatic and splenic
calcifications following cat-scratch disease. Pediatr Radiol. (1994)
● 9. Stacey R. Vlahakis, Hepatic Granulomas. In: Leonard R, editor. Johnson, Encyclopedia of
Gastroenterology. Elsevier. (2004).
● 10. Oray M, Önal S, Koç Akbay A, Tugal Tutkun I. Diverse clinical signs of ocular involvement in
cat scratch Frontiers in Public Health 04 frontiersin.org Waseem et al.
● 11. Ormerod LD, Dailey JP. Ocular manifestations of cat-scratch disease. Curr Opin Ophthalmol.
(1999)
● 12. Biancardi AL, Curi AL. Cat-scratch disease. Ocul Immunol Inflamm. (2014) 13. Lamps LW,
Scott MA. Cat-scratch disease. Pathol Patterns Rev. (2004)
● 14. Rohr A, Saettele MR, Patel SA, Lawrence CA, Lowe LH. Spectrum of radiological
manifestations of paediatric cat-scratch disease. Pediatr Radiol. (2012)
● 15. Florin TA, Zaoutis TE, Zaoutis LB. Beyond cat scratch disease: widening spectrum of
Bartonella henselae Infection. Pediatrics. (2008)
● 16. Mancino P, Ucciferri C, Falasca K, Racciatti D, di Girolamo A, Vecchiet J, et al. Inguinal
lymphadenopathy due to Bartonella henselae. Infez Med. (2008)