FARINGE CURS 3

1 Vegetatiile adenoide.
2 Amigdalita cronic.
3 Tumorile benigne ale faringelui: fibromul nazo-faringian;
4 Tumorile maligne; cancerul cavumului;
cancerul amigdalei palatine

Anatomia rinofaringe

vegetatiile

Vegetatiile adenoide (amigdala

faringiana Luschka)

Inflamatia cronica a amigdalei faringiene.Cand

inflamatia cronica este insotita de hipertrofie,
vorbim de vegetatii adenoide.Se intalneste la copii
intre 2-6 ani,dar nu constitue exceptie nici varsta de
40 ani.
Etiologie adenoidite acute nevindecate,terenul
limfatic,schimbarile de temperatura,insalubritatea.
Exceptional intalnim vegetatii adenoide tuberculoase
la copiii cu antecedente bacilare sau la batrani.
Anatomo-patologie se prezinta ca o masa tumorala
de diferite dimensiuni care ocupa peretii superior si
posterior al rinifaringelui, cu posibilitatea de
extindere pe peretii laterali si pot cobora ca niste
muguri pana in buco-faringe.Vegetatiile mijlocii ca
dimensiune obtureaza partial coanele iar cele mici
ocupa doar bolta rinofaringelui. Consistenta este
moale dar evolutiv pot devenii mai dure

Vegetatii adenoide continuare

Semne clinice - obstructie nazala incompleta,

instalata lent,
somn agitat,zgomotos (sforait) intrerupt de
perioade de apnee
Vocea nazonata (rinolalie inchisa),crize de
laringita striduloasa
Fosele nazale pline cu secretii muco-purulente
(copiii mucosi)
Evolutiv sindromul de obstructie nazala cronica
determina aparitia faciesului adenoidian
manifestat prin :nas ingust cu nari
efilate(aspirate),buza superioara mai
mare,prognatism superior,bolta palatina ogivala
cu dintii superiori vicios implantati, taracele se
deformeaza in carena,somnolenta,scadere a
atentiei,torpoare intelectuala (aprosexie), uneori
expresia de copil prost, fara aca inteligenta sa fie
afectata

Complicatii

Oculo-conjunctivale
Laringo-bronsice
Otite catarale sau purulente
enurezis

Diagnostic
Diagnosticul se stabileste
pe baza semnelor clinice si
se confirma prin rinoscopie
anterioara/posterioara/tuseul
cavumului
Diagnosticul diferential se
va face cu alte cauze de
obstructie nazala care pot
reproduce faciesul
adenoidian (deviatie de
sept,rinite cronice sau
alergice,fibromul nazofaringian)

Diagnostic -continuare
Rx de profil/CT/RMN
Studiul apneei in somn

RMN cu substanta contrast

Radiologie vegetatii
adenoide

Tratament

Chirurgical adenoidectomie
Ablatia vegetatiilor adenoide se
poate efectua incepand cu varsta
de 1 an,uneori mai putin,dar nu
realizeaza niciodata o eradicare
completa a tesutului limfoid al
rinofaringelui,astfel ca se pot
reface rapid cu cat varsta
pacientului e mai mica. contraindicatiile fiind starile
inflamatorii acute si malformatiile
faringelui

Tratament
Dupa interventia chirurgicala este
necesara reeducarea respiratorie

AMIGDALITA CRONICA
Inflamatia cronica a amigdalelor
palatine,consecinta puseelor acute
repetate.Cronicizarea este favorizata si
de structura anatomica a amigdalei
(prezenta criptelor glandulare) precum
si modul de reactie imunologica a
tesutului limfatic amigdalian
Alti factori favorizanti :inflamatiile bucodentare,alimentatia rece,climatul
umed,consumul excesiv de
condimente,terenul limfatic si alergic.
Anatomo-patologie amigdalele pot fi
normale ca volum,hipertrofiate sau
atrofice

Simptomatologie generala
Manifestarea clinica nu este bine
definita,pacientul poate prezenta,
astenie,subfebrilitati,senzatii dureroase
discrete dupa consumul de apa
rece,inghetata, jena permanenta la deglutitie,
frecvente angine pultacee sau flegmoane
periamigdaliene.Volumul amigdalelor nu
reprezinta un criteriu de diagnostic.
Valoare are congestia permanenta a pilierilor
anteriori amigdalieni, cazeumul abundent (la
exprimarea cu spatula) fetid,dar mai ales
secretii purulente lichide.
Adenopatia subangulo-mandibulara (semnul
Kuttner) are valoare mai ales la copil.
Analizele de laborator nu sunt caracteristice

.
Amigdalita cronica la copil
1. Este secundara unei perturbari imnologice locale in cursul primilor ani de viata si
poate fi favorizata de o antibioterapie abuziva
2. Clinic se manifesta prin :
3. Angine repetate (adesea albe),prelungite cu adenopatii importante si astenie
durabila
4. Persistenta intre pusee a unei stari inflamatorii cu amigdale dure/moi/atrofice care
la exprimarea cu apasatorul elimina secretie purulenta
5. Un sindrom biologic inflamator manifestat prin hiperleucocitoza, PCR crescuta
6. ggl cervicali subangulo-mandibulari cronici
7. Eficacitatea redusa a administrarii unei antibioterapii generale
8. .Evolutia da nastere modificarilor statturo-ponderale, absenteism
scolar,complicatii locoregionale (nazo-sinusale,otice,traheo-bronsice) sau generale
9. Tratamentul amigdalectomie.

Amigdalita cronica la adult

Este caracterizata printr-o reactie fibrocicatriceala importanta a amigdalelor
la care se adauga o atrofie normala a tesutului limfoid
Simptomatologia locala este moderat manifestata prin anxietate,distonie
neuro-vegetativa,cancerofobie,disfagie unilaterala cu otalgie
reflexa,halena,tuse cu expectoratie fetida,fara semne infectioase generale.
BFS amigdale mici,atrofiate,intravelice,cripte cu cazeum (resturi de
keratina/germeni fagocitati/micoza),chisturi intraamigdaliene de culoare
galbuie formate prin ocluzia criptelor.
Evolutia este cronica dar benigna cel mai frecvent. Punerea in evidenta a
unui reflux gastro-esofagian, poate ameliora evolutia
Diagnostic diferential : faringita cronica (inflamatia este difuza),boala
digestiva,micoza ( dupa ab prelungita,chimioterapie), diabet guta alergie
Paresteziile faringiene (globus histericus) examen local normal
Dar !!!!! examinarea amigdalei este un gest esential pentru a nu trece de un
posibil cancer amigdalian la debut ascuns intr-o cripta sau indaratul unui
pilier
Tratament : gargarisme, pulverizatii superficiale cu
laserul,radiofrecventa,crioterapie. Amigdalectomia este indicata numai in caz
de complicatii.
V.

Complicatii locale/Complicatii
generale

Complicatii locale
Flegmonul periamigdalian,adenita cervicala supurata(adenoflegmon laterocervical),abcesul retro-faringian,otita medie acuta,sinuzita, mastoidita,celulita
cervicala

Complicatii generale
Renale,articulare si cardiace si sunt datorate streptococuluiB hemolitic de grup A
Patogenia (mult discutata) pare a fi un mecanism imunitar consecutiv punerii in
circulatie a complexelor imune care asociaza AG streptococului Bhemolitic de grp
A si IgG care se depun peste tot in, glomerulii renali, articulatii declansand
activarea complementului si o reactie inflamatorie

Indicatiile amigdalectomiei

Amigdalectomia nu mai constitue o interventie asa de frecventa ca in trecut DAR!!!,

pastreaza indicatii mai precise si indiscutabile :
Pentru rationamente infectioase :
- in caz de amigdalite acute recidivante (in cursul anginelor care prin frecventa si
gravitatea lor determina modificari staturo-ponderale si scolare importante pusee in
numar de 3-4 /iarna, 2 ierni consecutive) sau in caz de amigdalita cronica la copil
(amigdalita a carei semne inflamatorii locale si regionale persista 3 luni sau mai mult
si care nu raspund la tratamentul bine condus)
- in caz de complicatii generale (nefrita, reumatism post-anginos) cand
amigdala a constituit focarul infectios de regula streptococic,interventia se va face
sub protectie antibiotica.
- In caz de obstructie faringiana la copii cu amigdale hipertrofice, sforait
nocturn, respiratie nocturna dificila cu dispnee, somn agitat cu cosmar, treziri
repetate sau obstructie alimentara
- La adult hipertrofia amigdaliana poate cauza sau participa la Sindromul de
apnee in cursul somnului manifestat prin sforait,apnee in somn care are ca rezultat
astenia matinala,somnolenta diurna,cefalee matinala sau nicturie. SAS poate fi
diagnosticat prin inregistrarea polisomnografica a somnului.

Contraindicatii
Nu exista contraindicatii absolute pentru adenoidectomie sau
amigdalectomie
Contraindicatii relative trebuiesc studiate de la caz la caz :
- tulburarile de coagulare, pot fi in general depistate si nu constitue o
contraindicatie atunci cand chirurgia este imperativa
- despicatura palatina reprezinta o contraindicatie relativa in caz de
adenoidectomie datorita riscului de decompensare a unei insuficiente
velo-palatine potential mascata de hipertrofia adenoidiana, dar nu
contraindica amigdalectomia
- febra > 38 necesita un repaus de cateva zile
- terenul alergic si/sau un astm preexistent nu constitue o contraindicatie
pentru adenoidectomie sau amigdalectomie

Diagnostic diferential
Amigdalita acuta febra si fenomene
generale accentuate
Sifilisul secundar forma hipertrofica
manifestata prin hipertrofie brusca,
generalizata la intregul inel
Waldeyer,insotita si de semnele clinice
cutaneo-mucoase (pemfigus palmoplantar)
TBC-ul forma hipertrofica
simpla,prezinta paloarea caracteristica a
mucoasei,adenopatie cervicala si
mediastinala
Sarcomul in primele faze de
evolutie(biopsia este necesara), limfomul
Hodgkin,leucemia limfoida.
Tratament - amigdalectomia

AMIGDALITA CRONICA

COLECTIA DR DINCA D.

ASPECT POST-OPERATOR

Tumori benigne faringiene

fibromul nazo-faringian 1
Au evolutie lenta si in majoritatea cazurilor sunt
descoperite intamplator daca au ajuns la un volum
suficient de mare pentru a produce tulburari
functionale
Fibromul nazo-faringian(FNF),este o tumora dura
fibroasa,foarte sangeranda, cu punct de plecare din
cavum, ce apare exclusiv la sexul masculin.
Cauze necunoscute dar se pare ca un rol joaca
tulburarile endocrine ale pubertatii masculine.
Dozajul hormonal arata un exces de 11
dezoxicetosteroizi(hormoni femenini) si un deficit de 17
cetosteroizi( hormoni masculini)
Anatomopatologic este vorba de o tumora neteda,rozpalida boselata uneori,dura,inserata sesil la nivelul
cadruli coanal.
Histologic este un angiofibrom cu vase care nu au
decat perete endotelial, fara strat muscular.
Evolutie crestere expansiva cu invazia cavitatilor din
jur,fose nazale ,pterigomaxilare,sinusuri,orbita,fosa
zigomatica,baza craniului.

Fibrom nazo-faringian 2
Semne clinice epistaxisuri repetate, respiratie bucala,hipoacuzie
prin obstructie tubara,tulburari de miros si gust.
Debutul este insidios cu obstructie nazala unilaterala initial apoi
bilaterala.
Evolutiv pacientul prezinta,hipoacuzie de transmisie,exoftalmie(fata
de broasca), disfagie,nevralgie trigeminala,cefalee, anemie.
Rinoscopia anterioara evidentiaza secretii muco-purulente si polul
anterior al tumorii.
Rinoscopia posterioara evidentiaza usor tumora
Nu se recomanda tuseul cavumului si nici biopsia din cauza
riscului hemoragic
Examenul radiologic si mai ales angiografia arata prelungirile si
pediculii vasculari.
Evolutie letala in maxim 6 ani prin hemoragii sau complicatii
endocraniene.
Daca bolnavul a trecut de 20 ani tumora poate involua.
Tratament chirurgical pe cale nazala sau faringiana.Interventia
fiind extrem de hemoragica se recomanda pe langa anestezia
generala si transfuzii de sange,ligatura prealabila a ACE sau
embolizarea pediculilor vasculari (metoda Seldinger).
Radioterapia poate fi utilizata ca metoda preoperatorie

Arteriografie angiofibrom

angiografie

angiobibrom juvenil
nazofaringian

Angiofibrom nazo-faringian

Angiofibrom nazo-faringian

Angiofibrom nazofaringian

Angiofibrom cu exteriorizare bucala

angiofibrom nazofaringian

TUMORI BENIGNE 3
Fibromixomul (polipul coanal) Ia
nastere pe cadrul coanal sau bolta
etmoido-sfenoidala,sub aspectul unui
polip pediculat in cavum care nu
sangereaza.
Se aseamana cu polipii mucosi ai foselor
nazale dar de consistenta mai dura
Polipul solitar (sinuso-coanal)
Killian
Polip mucos cu punct de plecare in
sinusul maxilar,mai rar sfenoid,cu un
pedicul foarte lung de care atarna in
nazo-faringe

Tumori benigne ale buco si

hipofaringelui 4

Papiloame
Lipoame
angiofibroame
Fibroame
Condroame.
Polipii dermoizi ai faringelui
(teratoame)sunt tumori
congenitale foarte
rare,intalnite mai ales la sugari
si care se dezvolta foarte incet

Teratom amigdala stanga 5

- aspect post operator

Cancer rinofaringe

Neoplasmul de rino-faringe
Anatomie-patologica 1

Cancerul de rinofaringe apartine la trei grupe histologice

principale
Carcinoame epidermoide sau malpighiene diferentiate
mai.mult sau mai putin keratinizante;
-carcinoame epidermoide nediferentiate, numite
carcinoame nazo-faringiene (undifferenciated
carcinomas of nasopharyngeal type - UCNT).
Limfoamele maligne non hodgkidiene (LMNH) care
sunt mai rare.
Carcinoamele de cavum sunt foarte limfofile si se
insotesc de adenopatii in 60-80% din cazuri,cel mai
frecvent bilaterale.
Epidemiologie
In forma de epiteloim nediferentiat,cea mai frecventa,
cancerul de cavum ocupa un loc original legat de 4
factori :
- o distributie geografica mondiala particulara cu trei
zone endemice, Asia de sud-est (mai ales China de sud),
tarile din Maghreb (Tunisia,Algeria, Maroc) si bazinul
Mediteranean, Alaska ( zona eschimosilor).

CRF 2
Diferiti factori intervin in geneza sa:
Legatura cu virusul Epstein Barr
(prezenta de markeri virali in celulele
tumorale epiteliale si cresterea
nivelului de anticorpi anti EBV
- Factori genetici
Factori de mediu
Alcoolul si tutunul nu sunt
recunoscuti ca factori carcinogeni in
acest tip de cancer

DIAGNOSTIC CRF 3

Semne clinice
- diagnosticul este adesea tardiv, semnele clinice cele mai
frecvente sunt :
Semne otologice hipoacuzie unilaterala, progresiva ,de
transmisie prin disfunctia tubara,acufene, otofonie
Semne rinologice epistaxis recidinant, rinoree
purulenta/sanguinolenta care nu cedeaza la un tratament
clasic,obstructie nazala uni/bilaterala cu aparitie progresiva
Semne neurologice paralizie oculomotorie de nerv VI
(abducens), sindromul dureros al hemifetei sau faringelui cu
prinderea nervilor V sau IX, cefalee cronica. Prinderea ultimilor
patru nervi cranieni ( IX,X,XI,XII) se face prin adenopatie la
gaura rupta posterioara.
(Sindromul GARCIN prinderea tuturor nervilor cranieni de o
parte)
Adenopatia semnul cel mai frecvent intalnit, este o sau
adenopatii cervicale sus situate in teritoriul subdigastric sau

4
Bilantul clinic
examenul clinic este ghidat de nazofibroscop sau de optice rigide pe
cale nazala sau la 90 grade pe cale orofaringiana.
Acest examen este completat obligator cu un bilant endoscopic sub AGIOT care permite sa se precize aspectul macroscopic al tumorii
(ulcerant /infiltrant) si extensia tumorala ale carei limite se vor preciza
pe o schema.
Biopsii profunde sunt realizate pentru a preciza matura leziunii.
Bilantul clinic regional va preciza, extensia ganglionara cervicala,
prezenta unei adenopatii agravand pronosticul si poate modifica
indicatia terapeutica.
Otoscopia si audiograma au un rol orientativ
Examenul nervilor cranieni, fundul de ochi si campul vizual, precizeaza
extensia la structurile de vecinatate si in particular BAZA CRANIULUI.
Bilantul general cuprinde cercetarea metastazelor viscerale, pulmonare,
hepatice,osoase sau cerebrale.
Bilantul general apreciaza functia cardio-respiratorie, renala si
nutritionala cat si bilantul dentar avand in vedere eventuala radioterapie

Examene complementare 5
Bilantul radiologic care precizeaza extensia locala a
tumorii
Tomodensimetria indispensabila,precizeaza sediul
exact al tumorii si extensia osoasa la structurile
vecine
RMN permite precizarea extensiei tumorale la
structurile endocraniene,parafaringiene sau fosa
pterigo-maxilara
Scintigrafia osoasa permite aprecierea extensiei
tumorale locale catre baza craniului si evidentierea
metastazelor osoase diseminate
Dozajul anticorpilor anti EBV trebuie facut
sistematic inainte de a incepe tratamentul. Nivelul
acestora este ridicat in caz de carcinom epidermoid
nediferentiat si permite urmarirea evolutiei bolii

Clasificarea TNM 6
Tis CARCINOM IN SITU
T1 Tumora limitata la o singura zona a cavumului
T2 Extensie tmorala in tesuturile moi ale orofaringelui si/sau fosele nazale
T2a Fara extensie parafaringiana
T2b Cu extensie parafaringiana
T3 Invazie tumorala a structurilor osoase si/sau sinusuri maxilare
T4 Tumora cu extensie intracraniana si/sau atingere de nervi cranieni, fosa subtemporala,
hipofaringe sau orbita
Adenopatii cervicale
N0 Fara adenopatii regionale metastatice
N1 Adenopatie(i), metastatica (e) unilaterala (e) < sau egal cu 6 cm, deasupra fosei
supraclaviculare (adenopatiile situate pe linia mediana sunt considerate homolaterale)
N2 Adenopatii metastatice bilaterale, ,< sau egale cu 6 cm deasupra foselor supraclaviculare
N3 Adenopatie metastatica
N3a > 6 cm
N3b la nivelul foselor supra-claviculare
Metastaze la distanta
M0 Fara metastaze la distanta
M1 Prezenta metastazelor la distanta

Forme clinice si diagnostic

diferential 7
Formele clinice la copil sunt rare si reprezinta 25% din cancerele
cervico-faciale ale copilului. Diagnosticul este adesea tardiv pentru
ca simptomatologia este asemanatoare cu cea a hipertrofiei
vegetatiilor adenoide
Limfomul malign non-hodgkinian reprezinta 30% din localizarile
tumorale ale cavumului. Se manifesta prin adenopatii cerviclae
inalte dar fara simptomatologie dureroasa, fara paralizii de nervi
cranieni ,fara epistaxis
Diagnostic diferential
L a adult poate fi vorba de un kist de cavum,relicva embrionara sau
hipertrofie a vefetatiilor adenoide. Localizarile nazo-faringiene ale
TBC,sarcoidoza sau sifilis au devenit rare.
La copil sau adolescent poate fi vorba de o hipertrofie adenoidiana
sau de un angiofibrom. Caracterul vascular al angiofibromului la
endoscopie permite sa se suspicioneze diagnosticul la un adolescent
de sex masculin si contra-indica formal biopsia. RMN, va stabili
evoca diagnosticul care va fi confirmat prin arteriografie
preoperatorie care permite si o embolizare a leziunii.

Tratament 8
Radioterapia : iradierea externa este cu atat mai eficace cu cat este vorba de o
forma histologica nediferentiata. Iradierea se adreseaza bazei craniului si ariilor
ganglionare bilaterale cu o doza uzuala de 70 gray . Curieterapia poate fi
utilizata in caz de relicve tumorale.
Chirurgia : este numai cervicala ganglionara pentru o evidare ganglionara pe
relicve postcobaltoterapie
Chimioterapia poate fi propusa in anumite forme histologice (forme
nediferentiate cu adenopatii metastatice).
Indicatii
La adult radioterapia poate fi utilizata singura sau in asociere cu chimioterapia.
Tratamentul poate fi urmat de o evidare ganglionara in caz de recidiva
gangkionara cervicala.
La copil asocierea radio-chimioterapie este cea mai frecvent utilizata. In caz de
limfom malign non-hodgkidian, radioterapia externa este cel mai frecvent asociata
cu chimioterapaia in functie de tipul leziunilor si datele bilantului de extensie .

NU

EVOLUTION ET PRONOSTIC
La surveillance posthrapeutique doit tre clinique et paraclinique avec au minimum une
fibroscopie du cavum et un examen IRM de surveillance.
La survie est en moyenne de 30 % pour les carcinomes pidermodes, dpendant de
l'atteinte
osseuse qui est pjorative, du caractre diffrenci ou non de la tumeur et de l'ge (le
pronostic est meilleur chez le sujet jeune).
Les lymphomes trs radio et chimiosensibles ont un pronostic relativement favorable lorsque
le d ON RETIENDRA
-Le cancer du cavum est souvent un carcinome indiffrenci. Il s'observe tout ge,
notamment chez le jeune. Son pidmiologie est originale par ses facteurs gographiques et
viraux.
-Le diagnostic est difficile et les signes d'appel trompeurs (signes d'emprunt).
-L'examen du rhinopharynx en nasofibroscopie doit tre systmatique en prsence d'un
dysfonctionnement tubaire chez l'adulte, d'autant qu'il est unilatral.
-Une paralysie du VI isole, doit comporter dans le bilan tiologique, un examen du cavum.
-L'examen du cavum est galement systmatique devant une adnopathie cervicale sans
origine retrouve, surtout si elle sige la partie suprieure et postrieure du cou. iagnostic
est prcoce.

Neoplasmul amigdalian 1
FOTO COLECTIA DR DINCA D

Epidemiologie

Cancerele orofaringelui afecteaza cel mai frecvent sexul

masculin (> 80% ) care asociaza alcoolul cu tutunul,
varsta medie fiind cuprinsa intre 50-70 ani.
Franta detine un record in ceea ce priveste cancerele orofaringelui, frecventa fiind mai mare in Nord, in Bretania,
Normandia Reg. Parisiana si in Alsacia. Aceste forme de
cancer sunt rare in tari ca Japonia sau Israel.
Factorii de risc sunt dominati de tutun si alcool. Daca
tutunul joaca un rol cancerigen demonstrat, alcoolul se
pare ca are un rol iritativ la nivelul mucoasei si de agent
cocarcinogen vis-a-vis de tutun. Este de notat ca tutunul si
alcoolul nu se adauga unul cu altul ci se multiplica.
Igiena buco-dentara defectuoasa este o si o consecinta a
consumului de alcool si tutun dar constitue si o cauza reala
de cancer.
Factorii de intoxicatie profesionala nu au un rol
demonstrat..
Anumite stari precanceroase ca de pilda placile de
leucoplazie se adauga factorilor favorizanti.

Neoplasm amigdalian 2
Semne clinice de debut :
Jena , dureri faringiene la deglutitia solidelor sau a salivei ;
Otalgie izolata (otalgia cu tImpan normal = suspiciune leziune orofaringe);
Adenopatie subdigastrica, este evocatoare de neoplazie atunci cand este dura,regulata, indolora si cu mobilitate diminuata ;
Sialoragie ;
Aspect de flegmon care nu reactioneaza la tratamentul clasic bine condus.

Examenul clinic comporta 2 etape

1. Examenul oro-faringelui
Necesita 2 apasatoare de metal,oglinda laringiana,sursa de lumina si manusi.
Inspectia este primul timp al examinarii si permite un diagnostic de prezumtie
Palparea este indispensabila pentru a aprecia infiltratia asociata si eventuala extensie la structurile vecine, cel mai frecvent
baza de limba.
Cel mai adesea diagnosticul este evident in fata unei tumori ulcero-vegetanta sau ulcero-infiltrante de dimensiuni mijlocii
ocupand amigdala si depasind unul sau cei doi pilieri.
Uneori diagnosticul este dificil de stabilit :
- in fata unui mic burjon amigdalian,indurat la palpare si sangerand la contact ;
- in fata unei hipertrifii a unui pilier sau o zona de infiltratie a polului superior amigdalian.
In toate cazurile trebuie sa notam, mobilitatea amigdalei, protractia limbii, existenta unui trismus si mobilitatea valului
palatin, aceste semne permit aprecierea infiltratiei in profunzime a tumorii.

Neo amigdalian 3
3) Un bilant general care cuprinde :
Radiografia toracica (fata- profil ) pentru diseminarile metastatice eventuale
ECHO abdomen
Scintigrafie osoasa
Evaluarea starii generale clinic si paraclinic in vederea unui tratament
( chimioterapie, chirurgie)
Clasificare TNM a pacientului.

Diagnostic diferential
S e discuta inaintea rezultatelor HP :
- tbc sau sancrul sifilitic(rare azi) ;
- angina VINCENT ;
- ulceratie traumatica;
- un chist cazeos
- ulceratie trofica ;
- leucoplasie ;
- tumora parafaringiana amigdala nu este invadata ci impinsa inauntru si inainte.

Neo amigdalian 4
2 .Examenul ariilor ganglionare

Examenul trebuie facut pe regiuni si bilateral. Prezenta unui ganglion suspect este frecventa inca
de la prima examinare (70% din cazuri). Acest ganglione are tipic sediul sub-digastric,indurat mai
mult sau mai putin mobil si este unilateral. Sediul sub-maxilar este mai putin frecvent (10-15% ),
si se remarca foarte rar un ganglion contro-lateral.
Anatomie patologica
Dupa ce am stabilit prezenta tumorii si a extensiei loco-regionale ,se trece la biopsie pentru
confirmarea caracterului malign. Biopsia se realizaeza sub AG care cuprinde si examinarea
endoscopica a cailor aero-digestive superioare (CADS), examen care permite confirmarea
sediului, extensia tumorii si cauta alte localizari la nivelul CADS ( esofagoscopia sistematica)

- Carcinoamele malpighiene sau epidermoide bine diferentiate reprezinta varietatea histologica

cea mai frecvent a epitelioamelor amigdaliene.

- Carcinoamele epidermoide putin diferentiate sunt foarte limfofile cu peste 80% din ganglioni
suspecti palpabili inca de la prima examinare, aceste forme sunt FOARTE RADIOSENSIBILE.
Bilan d'une tumeur de la loge amygdalienne (4)
1) Bilantul extensiei loco-regionale
In afara examenului clinic este necesar o radiografie a mandibulei (ortopantomograma maxilara
desfasurata) pentru a evidentia o extensie osoasa de vecinatate.
.
.

Neo amigdalian 5
Tomodensimetria sau RMN
pentru extensia profunda
musculara perifaringiana
(peretele extern al amigdalei) si
la baza limbii sau prinderea altor
arii ganglionare
Cautarea unei a 2-a localizari la
nivelul CADS

3
Classification
La classification TNM (tumor node metastasis) des carcinomes de l'oropharynx est celle de l'Union
Internationale de Classification des Cancers (UICC) de 1997 :
T1s :pithlioma in situ
T1 :T dont la dimension selon son plus grand axe est infrieure ou gale 2 cm
T2 :2 < T < 4 cm
T3 :T > 4 cm
T4 :tumeur tendue l'os et/ou au muscle et/ou la peau.
N0 :absence de ganglion suspect
N1 :ganglion unique de < 3 cm
N2a :ganglion unique de 3 6 cm
N2b :ganglions multiples de 3 6 cm
N2c :ganglions bilatraux ou contro-latraux < 6 cm
N3 :ganglion de plus de 6 cm
M0 :absence de mtastase
M1 :mtastase certaine
Mx :mtastase non prcisable
Les cancers de la loge amygdalienne sont les plus frquents, par rapport aux autres localisations
de l'oropharynx.

Tratament neo amigd 6

Radioterapia externa
tratament de electie. Se utilizeaza telecobaltoterapia in doze de 65-70 Gy pe
intreaga loja sau pentru ariile ganglionare 50-65 Gy.
Se vor lua masuri de protectie a maduvei spinarii (risc de mielita) ingrijire
dentara inainte de tratament si protectie cu Fluor a dintilor pe toata durata vietii.
Tratament chirurgical
Exista 3 tipuri de abord chirurgical pentru exereza tumorala
- chirurgia pe cale bucala trebuie abandonata datorita riscului de exereza
insuficienta
- buco-faringectomia-transmandibulara prinde in monobloc, unghiul
mandibulei, muschii pterigoidien, loja amigdaliana si se poate largi pentru baza
limbii, val, pana la comisura intermaxilara si planseul posterior.Se adauga
evidarea ganglionara submaxilara, subdigastrica, supra omo-hioidiana.
Se asociaza o alimentatie pe sonda nazo-gastrica si o traheotomie provizorie.

Tratament neo amigdalian 7

Chimioterapie
Cis platine si 5 Fluoro-Uracil in asociatie, preoperator sau pre-radioterapeutic.

VA
MULTUMESC !