USAMV BUCURESTI

FACULTATEA DE BIOTEHNOLOGII
BIOTEHNOLOGII MEDICAL – VETERINARE

PATOLOGIE
CELULARA
CURS PENTRU ANUL III

Dr. Biochim. DANA BOTUS

2020
 Azi vorbim despre:

1. Notiuni de patologie celulara

2. Celula – organizare structurala si functii
3. Leziuni celulare
4. Leziuni celulare reversibile – reactii de adaptare celulara
5. Leziuni celulare - acumulari intra- si extracelulare
6. Leziuni celulare ireversibile – Necroza
7. Leziuni celulare ireversibile – Apoptoza
8. Patologia ultrastructurilor celulare
9. Tulburari hemodinamice
10. Inflamatia
11. Neoplazia
12. Aspecte legate de culturi celulare
PATOLOGIA (pathos – boala, suferinta; logos – stiinta): studiul bolilor

Boala / afectiune – alterare a functiilor vitale normale ale organismului

Principiul unitatii si coeziunii structurii si functiei – cf. caruia

dereglarile functionale apar datorita modificarilor structurale la nivel
molecular / celular / tisular.

MORFOPATOLOGIA / ANATOMIA PATOLOGICA – studiul

modificarilor structurale produse in organism in cadrul diverselor boli,
al cauzelor, mecanismelor de producere si evolutiei leziunilor

ANATOMIA PATOLOGICA:
- Histopatologia: studiul modificarilor histologice la nivelul tesuturilor
- Citopatologia: studiul modificarilor celulelor individuale
 SCURT ISTORIC

- Evolutia ca stiinta a inceput in perioada Renasterii, odata cu introducerea

autopsiei ca metoda de studiu (Vesalius, 1514-1564 – primele disectii ale
corpului uman)
- Morgagni (1682-1771) – a stabilit legatura dintre manifestarile clinice ale bolilor
si modificarile morfologice
- Malpighi –”parintele histologiei” - a introdus microscopul in studiul patologiei
- Bichat (sec. XIX) – a descris organele ca fiind formate din mai multe tipuri de
tesuturi
- Virchow (1855) – “parintele patologiei celulare” - elaboreaza teoria patologiei
celulare, demonstrand ca substratul morfologic al bolilor este reprezentat de
celule
- Sec. XX: se infiinteaza institute de patologie si societati stiintifice, apar tratate
fundamentale si reviste de specialitate
- Romania – 1970 – ideea infiintarii unui centru de cercetare pentru biologie si
patologie celulara – Prof. Nicolae Simionescu si Maya Simionescu
- 1979 – inaugurarea oficiala a Institutului de Biologie si Patologie Celulara
 PATOLOGIA CELULARA
- Virchow:“Omnis cellula e cellula” ("Orice celulă provine din altă celulă") a
modificat radical gândirea medicală în direcția unui nou concept, și anume
aparitia bolilor este o consecință a tulburărilor în structura și funcțiunea celulelor
organismului.

- Stiinta care studiaza mecanismul proceselor patologice la nivel molecular si

celular

- Agresiunile asupra organelor sau celulelor determina modificari la nivelul

metabolismului celular, conducand la alterari ale integritatii si functiilor celulare.

- Primele modificari care apar la nivel celular si care ulterior se transforma in

modificari patologice sunt modificari biochimice la nivel molecular, urmate apoi
de modificari morfopatologice.

- Modificarile morfologice / alterarile se pot observa cu ochiul liber sau cu

ajutorul microscopului, anatomia patologica / patologia celulara fiind discipline
esential vizuale.
TERMINOLOGIE DE BAZA IN PATOLOGIE

 Boala – stare particulara a organismului conditionata de actiunea diversilor factori si

caracterizata printr-un complex de modificari morfologice si functionale ce conduc la
alterarea starii normale, fiziologice
 Etiologie – studiul agentilor cauzali ai bolilor (anomalii genetice, agenti infectiosi, factori
fizici, chimici, trauma mecanice, malnutritie)
 Patogeneza – studiul mecanismelor de producere si evolutie a bolilor
 Manifestare clinica – ansamblu de semne, simptome, dovezi ale unei boli aparute in urma
actiunii unui agent etiologic
 Epidemiologie - studiaza si investigheaza cauzele si distributia bolilor
 Diagnostic - ansamblul de investigații clinice și paraclinice care au ca obiectiv definirea
starii patologice a unui pacient
 Prognostic – previziune a evolutiei unei boli pe baza analizei simptomelor, agentului
etiologic (favorabil, rezervat, grav)
 METODE DE STUDIU UTILIZATE IN PATOLOGIE /
MORFOPATOLOGIE

- NECROPSIA – examen post-mortem pentru a stabili si confirma substratul morfologic si

cauza decesului, inclusiv conditiile prezente in momentul decesului. Permite studiul
modificarilor patologice macro si microscopice in diferite organe si tesuturi, precum si
prelevarea de probe pentru diagnosticul citologic si histopatologic.

- CITODIAGNOSTICUL - diagnostic stabilit prin examenul microscopic al modificarilor

morfologice ale celulelor provenite din probe patologice (frotiuri).
 Citologia studiaza caracterele individuale ale celulelor.
 Analizeaza structura celulara in vederea stabilirii unui diagnostic prezumtiv, neinlocuind
diagnosticul histopatologic
 Metoda accesibila, reproductibila, probele de analizat fiind usor de prelevat (prin periaj,
spalare, direct, aspiratie, punctie).
 Stabileste daca leziunea este de natura benigna sau maligna
 Este utilizata in actiunile de screening al localizarilor tumorale, insa nu permite
intotdeauna localizarea leziunii neoplazice sau determinarea tipului tumoral
 Permite un diagnostic precoce al cancerului esofagian, gastric, colic, bronhic, uterin,
ovarian si cu alte localizari
 METODE DE STUDIU UTILIZATE IN PATOLOGIE /
MORFOPATOLOGIE

- DIAGNOSTICUL HISTOPATOLOGIC (BIOPSIA) – permite identificarea substratului

morfologic al afectiunilor prin examenul microscopic al modificarilor tisulare
 Probele histopatologice pot fi: fragmente biopsice, piese de exereza chirurgicala (prelevate
din organe indepartate chirurgical), probe de tesut sau organ recoltate in timpul necropsiei
 Fragmentele de tesut sunt procesate pentru a obtine blocuri de parafina si in final lamele
cu preparatele ce vor fi analizate microscopic
 Coloratii utilizate: uzual Hematoxilina – Eozina (HE); coloratii histochimice – rosu de
Congo, albastru de toluidina; coloratii citologice – Papanicolau, MayGrunwald Giemsa etc
TEHNICI SPECIALE

Microscopia electronica – studiul ultrastructural al leziunilor celulare si tisulare (in special

in evaluarea biopsiilor renale – boli glomerulare). Are o utilizare limitata in diagnosticul
tumorilor (in studiul detaliilor diferentierii celulare)
Imunohistochimia – se bazeaza pe identificarea antigenelor celulare cu ajutorul anticorpilor
specifici si evidentierea complexelor antigen-anticorp astfel formate. Este utilizata in
diagnosticul si clasificarea tumorilor (in special a celor slab diferentiate sau cu origine
necunoscuta), in evaluarea ratei de proliferare a tumorilor etc.
Imunofluorescenta – este utilizata pentru detectia proteinelor specifice sau antigenelor
tisulare in preparate histologice, in diagnosticul bolilor renale si cutanate care sunt
determinate de reactii autoimmune sau complexe immune.
Histoenzimologia – este utilizata pentru localizarea unor enzime specifice in anumite
structure tisulare. In mod particular se utilizeaza pentru analiza biopsiilor musculare
scheletice.
Citogenetica – se bazeaza pe analiza cromozomiala a celulelor, detectandu-se anomalii de
numar si structura a cromozomilor, fiind utila in analiza anomaliilor congenitale si a anumitor
tumori.
Biologia moleculara – identificarea expresiei genelor specifice unor anomalii (de exemplu,
expresia anormala a unor gene responsabile de proliferarea tumorala).
BIBLIOGRAFIE

- Morfopatologie generala si speciala

Doina Butcovan, 2005, UMF “Gr. T. Popa” Iasi, Ed. Universitas XXI

- Anatomia patologica
A. Strukov, V. Serov, 1999, Chisinau, Centrul Editorial-Poligrafic “Medicina” al
USMF

- Morfopatologie generala
A. Dema, M. Cornianu, C. Lazureanu, A. Vaduva, A. Jurescu, I. Mihai, V. Lupu,
S. Taban, A. Muresan, R. Cornea, O. Vita, A. Gheju, E. Olteanu, 2019,
UMF Timisoara, Ed. Victor Babes Timisoara

- Morfopatologie generala, Compendiu – atlas

Vladimir Vatamanu, Ieremia Zota, 1997, Ed. Tehnica Bucuresti