Sunteți pe pagina 1din 9

Chiar daca lumea in ansamblu merge

inainte, tineretul trebuie totusi, sa


M O R F O PAT O L O G I E reinceapa mereu de la capat si sa parcurga
individual epocile culturii universale.
(Goethe)

Morfopatologia
• este ramura stiintelor medicale
care studiaza modificarile
• Morfo Patho Lo Gya structurale de la nivelul
tesuturilor si organelor, precum
si consecintele acestora asupra
organismului uman, în cursul
diferitelor afectiuni.

• (Morphe, gr. = Forma)


• (Pathos, gr. = Boala)
• (Logos, gr. = Stiinta, vorbire)

Familia – celula societatii

1
Morfopatologia
• este componenta de baza a stiintei
despre boli, ale carei obiective si
domenii de activitate sunt reprezentate » clinica = prezenta semnelor si/ sau simptomelor,
de: respectiv „rasunetul clinic”, reprezentând
consecinta disfunctiei organice sau tisulare,
» nozologia / nozografia = denumirea, urmare a proceselor lezionale structurale si / sau
definirea si clasificarea bolilor ultrastructurale
» etiologia = cauza bolilor » diagnostic pozitiv = diagnosticul pozitiv este
» patogeneza = mecanismul prin care se sugerat de anamneza si examenul clinic obiectiv,
constituie leziunile structurale sustinut de explorarile paraclinice radiologice si de
(histogeneza) si/ sau ultrastructurale laborator confirmat cu certitudine de examenul
(citogeneza) anatomo-patologic.
» histopatologia / morfopatologia =
aspectul morfologic al proceselor lezionale
» fiziopatologia = disfunctiile organice sau
tisulare, urmare a modificarilor morfologice

Morfopatologia generala

Morfopatologia Morfopatologia generala


studiaza procese patologice fundamentale care stau la
baza oricarei boli ale organismului.
cuprinde doua parti: 1. Tulburari ale circulatiei sangvine, limfatice si
interstitiale
• Morfopatologia generala 2. Tulburari de metabolism. Distrofii si boli
metabolice
• Morfopatologia speciala 3. Tulburari ale cresterii si diferentierii celulare
4. Inflamatii
5. Patologia imunitatii
6. Patologia tumorilor
7. Malformatii congenitale

2
Morfopatologia speciala Metode de studiu
studiaza procese patologice la Modificarile structurale sunt studiate sub doua aspecte:

nivelul organelor – macroscopic (leziuni


vizibile cu ochiul liber)
- microscopic (leziuni observabile cu
• Aparatul Cardiovascular ajutorul aparatelor optice maritoare
numite microscoape, care evidentiaza
• Aparatul Respirator alterari ale structurii tesuturilor, oferind
• Aparatul Digestiv informatii asupra modificarilor
ultrastructurale (la nivel de celula sau
• Aparatul Urinar organite celulare).
• Aparatul Genital
• Sistemul Nervos
• Sistemul Endocrin

Microscopul Laboratorul de Anatomie Patologica


este bazat pe principiul lupei ce foloseste o
lentila cu convergenta mare si distanta focala
foarte mica
In cadrul fiecarui spital Laboratorul de Anatomie Patologica
functioneaza ca sectie si executa examene histopatologice, examinari
citologice si necropsia pacientilor decedati in spital.

Alcatuirea microscopului

Microscop modern

3
Istoric Cultura greaca
• In societatile primitive, au început
sa apara preocupari în încercarea de a • Cultura greaca din sec. al V-
lea î.d.Ch. a generat o practica
trata, ameliora sau vindeca suferintele, medicala cu aspecte stiintifice
acesti „medici primitivi” consemnau care considera boala ca fiind
un fenomen natural, rezultat al
uneori sub forma de reprezentari actiunii unor factori nocivi din
plastice, apoi în scris, leziunile mediul extern, actiune în urma
careia apar tulburari ale
observate. echilibrului principalelor umori
din organism (sângele, flegma,
• În acele vremuri boala era bila galbena si bila neagra ).
considerata pedeapsa divina;
Conceptie, umorala si integralista despre boala, unde apar si numeroase
descrieri de leziuni, inclusiv procese tumorale (carcinoame, schirusuri)
expusa în scrierile lui
Hippocrate din Kos

În secolele urmatoare În secolele urmatoare


• In noul centru cultural al lumii,
Alexandria, Herophil a îmbogatit
cunostintele de anatomie • Un secol mai târziu,
patologica prin numeroase Claudius Galenus, medicul
disectii pe cadavre, uneori prin împaratului Marcus Aurelius,
vivisectii. abordeaza probleme de
anatomie patologica în
• Sub influenta acestora, eruditul numeroasele sale lucrari
roman Cornelius Celsus, sec. I
d.Ch., a consemnat în cele 8 • Totusi, si în aceasta
volume ale tratatului sau despre perioada, progresul
medicina „De re medicina” si medicinii a continuat mai
probleme de anatomie lent. Stagnarea mentionata
patologica, în special descrierea s-a datorat, în mare parte,
inflamatiei acute (semnele faptului ca în aceasta
clasice ale inflamatiei acute, perioada se efectuau foarte
valabile si astazi: rubor, calor, rar necropsii
Aulus Cornelius Celsus -
tumor, dolor, functio laesa).
“De medicina libri viii”.

Pergamumi Claudius Galenus

4
Perioada renasterii sec. al XIV-lea si al XV-lea Perioada renasterii sec. al XIV-lea si al XV-lea
• Interesul pentru studiul corpului omenesc, manifestat de medici dar si de • În anii imediat urmatori încep sa circule colectii de protocoale de
marii artisti ai timpului (Leonardo da Vinci, Michelangelo), a impus necropsie, un fel de tratate primitive si incomplete de anatomie patologica;
executarea din ce în ce mai frecventa a necropsiilor, disectiilor. cel mai celebru a fost „Sepulchretum anatomicum” din 1679, al medicului
elvetian Theophile Bonet.

Primul tratat
de anatomie
patologica a fost
scris de Giovanni
Battista Morgagni
din Padova, în anul
1761, în care
încearca sa
sistematizeze si sa
• Cursul de anatomie al Dr. NicolausTulp Rembrand clasifice bolile.

In sec. 12 s-a introdus disectia pe animale. „De sedibus et causis morborum per anatomen indagatis”
Primul cadavru dedicat invatarii este al lui MONDINODEI LIUZZI in Bologna de Giovanni Battista Morgagni
( 1315)

• În continuare, anatomia patologica, începe sa se dezvolte rapid • La Berlin apare


si se poate spune ca precede cu un pas dezvoltarea celorlalte celebrul tratat „Patologia
specialitati medicale. Meritul principal, în acest sens, revine, la celulara”, 1858, al lui
începutul sec. al XVIII-lea, asa numitei scoli anatomo-clinice din Rudolf Virchow, a carui
Paris. teorie generala sustine ca
la originea oricarei boli stau
• Recunoasterea importantei anatomiei patologice a determinat leziuni ale unor grupuri de
înfiintarea primelor catedre de anatomie patologica în cadrul celule, care trebuie
facultatilor de medicina, mai întâi la Strasbourg, initiata de identificate, eventual cu
Johann Martin Lobstein, apoi în 1836 la Paris unde fondatorul a metode microscopice
fost Jean Cruveillier. perfectionate.
• La Viena, spre mijlocul sec. al XIX-lea, s-a constituit o celebra • Aceasta conceptie,
scoala medicala; în cadrul acesteia, Karl Rokitansky, în valabila si în prezent, pe
„Manualul de Anatomie Patologica”, 1846, pe baza observatiilor lânga identificarea si
în decursul a 10.000 de necropsii, a descris numeroase boli, descrierea a numeroase
încercând sa explice cauzele si mecanismul de producere, boli si fenomene
precum si repercusiunile asupra întregului organism. patologice, îi confera
De mentionat ca necropsiile au fost executate dupa o autorului calitatea de cel
tehnica al carei protocol este utilizat si astazi, eventual cu mai mare anatomo-patolog
modificari foarte putine. al tuturor timpurilor.

5
Rudolf Ludwig Karl Virchow Rudolf Ludwig Karl Virchow
• Nascut: 13 octombrie 1821, Schivelbein, Pomerania, azi:
Swidwin/Polonia
• Decedat: 5 septembrie 1902, Berlin) • a fost un medic şi renumit patolog german,
fondator al patologiei celulare. Virchow s-a
străduit să reunească medicina clinică cu
fiziologia şi cu anatomia patologică, fiind
considerat unul din cei mai importanţi creatori ai
medicinii moderne.

• Celebrul său dicton Omnis cellula e cellula


("Orice celulă provine din altă celulă") a
modificat radical gândirea medicală în direcţia
unui nou concept, şi anume considerarea
apariţiei bolilor drept consecinţă a turburărilor în
structura şi funcţiunea celulelor organismului.

Rudolf Ludwig Karl Virchow


• După absolvirea gimnaziului din Köslin, Virchow începe
• Alte contribuţii esenţiale ale lui Virchow în 1840 studiul medicinii la Universitatea din Berlin ca
la dezvoltarea medicinii sunt bursier al Academiei Militare "Pépinière", având ca
descoperirea şi izolarea nosologică a profesor - printre alţii - pe renumitul fiziolog Johannes
leucemiei, precum şi studiile sale Peter Müller.
asupra naturii trombozei, inflamaţiei • După ce şi-a luat doctoratul cu dizertaţia "De Rheumate
venoase şi emboliilor, principiile Praesertim Corneae" (1843), a început să lucreze ca
stabilite de el fiind şi astăzi valabile. asistent al lui Robert Friedrich Froriep la Prosectura
Energia sa inepuizabilă şi dorinţa spitalului "Charité" din Berlin, efectuând examenele
autoptice ale pacienţilor decedaţi şi obţinând în acest fel
permanentă de a acumula noi o mare experienţă asupra modificărilor structurale
cunoştinţe l-au condus şi spre alte survenite în organism în urma îmbolnăvirilor. Din anul
domenii de activitate: Antropologie, 1847, după primirea titlului de docent cu lucrarea "De
Osseficatione Pathologica", predă şi la Universitate.
Arheologie, Istorie, Sociologie,
Organizare sanitară şi Politică.

6
• Datorită faptului că a participat la revoluţia din martie
1848, este îndepărtat din toate funcţiile. Primeşte în
• Împreună cu Benno Reinhardt editează revista schimb, în 1849, funcţia de profesor de Anatomie
"Archivs für pathologische Anatomie und Physiologie Patologică la Universitatea din Würzburg. În 1856,
und für klinische Medizin", devenită mai târziu este rechemat la Berlin ca profesor şi director al nou
"Virchow Archiv". înfiinţatului Institut de Patologie al Universităţii. Îşi reia
şi funcţia de şef al prosecturii de la spitalul "Charité",
unde va lucra timp de 46 de ani, până la sfârşitul
vieţii.

• Aici a dezvoltat colecţia de preparate anatomo-


patologice şi, în 1899, inaugurează "Muzeul de
Patologie", care va deveni mai târziu "Berliner
Medizinhistorisches Museum".

In tara noastra Victor Babeş


• Printr-o fericita coincidenta, Rokitansky si Virchow
au fost maestrii ilustrului Victor Babes,
întemeietorul anatomiei patologice în tara noastra,
• Nascut: 4 iulie 1854, Viena
initiatorul medicinei stiintifice românesti; desi elev al
scolii germane, Victor Babes a fost atras de stiinta • Decedat: 19 octombrie
franceza, motiv pentru care a desfasurat o intensa 1926, Bucureşti)
activitate de cercetare alaturi de Louis Pasteur si – a fost un bacteriolog şi
discipolii acestuia, care au descoperit ca la originea morfopatolog român,
fondator al şcolii
multor boli stau microbii ca agenti patogeni.
româneşti de
• În aceasta directie si-au adus o importanta microbiologie, membru al
contributie si valorosi anatomopatologi din tara Academiei Române din
noastra, în special Titu Vasiliu, Rubin Popa, 1893.
Augustin Muresan, Victor Papilian sau Ioan Moraru
si multi altii.

7
Victor Babeş • În anii 1885 - 1886 lucrează în
• (n. 4 iulie 1854, Viena - d. 19 octombrie 1926, Berlin în laboratoarele lui Rudolf
Bucureşti) a fost un bacteriolog şi morfopatolog Virchow şi Robert Koch.
român, fondator al şcolii româneşti de microbiologie, • În 1881 primeşte titlul de profesor
membru al Academiei Române din 1893. asociat (doctor-docent) iar în 1885
• Victor Babeş s-a născut în 1854 la Viena. A fost fiul postul de profesor de
lui Vincenţiu Babeş, originar din Banat. A studiat Histopatologie la Universitatea din
medicina la Budapesta, apoi la Viena, unde şi-a luat
doctoratul. Budapesta.
• Babeş îşi începe cariera ştiinţifică în Budapesta ca • În 1887 Victor Babeş este chemat
asistent în laboratorul de Anatomie Patologică (1874 la Bucureşti ca profesor la catedra
- 1881). În urma descoperirilor lui Louis Pasteur, de Anatomie Patologică şi
este atras de microbiologie şi pleacă la Paris unde Bacteriologie.
lucrează un timp în laboratorul lui Pasteur, apoi cu
Victor Cornil. Împreună cu acesta publică primul
tratat de bacteriologie intitulat Les bactéries et leur
rôle dans l'anatomie et l'histologie pathologiques
des maladies infectieuses (1885).

Victor Babeş
• Activitate ştiinţifică
– Activitatea ştiinţifică a lui Victor Babeş a fost foarte • Activitate ştiinţifică
vastă, cu un accent deosebit în problemele de
tuberculoză, lepră, vaccinare anti-rabică şi seroterapie – În anul 1893 este ales membru titular al Academiei
anti-difterică. A demonstrat prezenţa bacililor Române.
tuberculozei în urina persoanelor bolnave şi a pus în – Pe lângă activitatea ştiinţifică a fost preocupat de
evidenţă peste 40 de microorganisme patogene. De o îmbunătăţirea stării sanitare a populaţiei.
deosebită importanţă este descoperirea unei clase de
paraziţi - sporozoari intracelulari nepigmentaţi - care – Victor Babeş, datorită formaţiei sale ştiinţifice de
cauzează febra de Texas la pisici şi alte îmbolnăviri la bază, a creat concepţia ce poate fi denumită
animale vertebrate. La Congresul Internaţional de "patomorfologia procesului infecţios", sinteză a
Zoologie din Londra (1900) aceşti paraziţi sunt clasificaţi microbiologiei cu histopatologia.
în genul Babesia. – A fost membru al Academiei Române, membru
– În 1892 publică împreună cu Gheorghe Marinescu şi corespondent al Academiei de Medicină din Paris şi
Paul Blocq un Atlas de Histologie patologică a ofiţer al Legiunii de Onoare (Franţa).
Sistemului Nervos. A editat timp de mai mulţi ani Analele
Institutului de Patologie şi Bacteriologie din Bucureşti.

8
CELULARITATEA FROTIULUI
TESTUL PAPANICOLAU PAPANICOLAU
CITOLOGIA EXFOLIATIVA CERVICO-VAGINALA • Potrivit schemei preconizate de
Papanicolau, celularitatea frotiului
citologic se poate prezenta in cinci clase,
• Depistarea precoce a cancerelor genitale la femeie dupa gradul de deviere citologica de la
Metodele de diagnostic morfologic s-au impus in cel normal
• CLASA I
depistarea si diagnosticul cancerului genital feminin • Celule normale
datorita capacitatii lor de a semnala precoce prezenta • CLASA II
neoplaziei, chiar in absenta unor date clinice • Celule cu modificari atipice
benigne (celule epiteliale cu
concludente. modificari de natura inflamatorie,
PMN, limfocite, histiocite, etc.)
• CLASA III
• Victor Babes si Constantin Daniel comunica in 1928, • Citologie sugestiva, dar
la Societatea de Ginecologie din Bucuresti, lucrarea neconcludenta pentru malignitate
(frotiu suspect)
"Posibilitatea diagnosticarii cancerului de col uterin • CLASA IV
prin frotiuri", semnand astfel actul de nastere al • Citologie puternic sugestiva
pentru malignitate (prezente celule
examenului citologic, care va fi insa lansat in practica tumorale maligne n numar redus)
curenta abia in 1943 de catre Papanicolau si Traut. • CLASA V
Acestia au meritul de a fi oferit un sistem clar si concis • Citologie concludenta pentru
malignitate (prezente celule
de interpretare a semnificatiei frotiurilor. maligne in placarde)

La ora actuala Succesul medical a creat un monstru Frankenstein


si s-a pliat pe mecanizarea vietii. Niciodata oamenii nu au
trait mai mult si mai bine si niciodata descoperirile
• Metodele de histochimie, aparute în ultimul timp au fost medicale nu au fost asa importante!
perfectionate prin utilizarea histoenzimologiei care urmareste In timpul celui de al doilea razboi mondial oamenii
punerea în evidenta a activitatii unor enzime, de obicei prin
colorarea substantei care ia nastere din aceasta activitate mureau de pneumonie, meningita, TBC. In prezent,
asupra unui substrat. populatia s-a dublat, iar dreptul la medicina este
• Este o metoda delicata, care necesita precautii deosebite un “drept politic”.
pentru a evita alterarea structurilor respective. Fixarea Lumea nu este dispusa sa constate ca exista boli
obisnuita este înlocuita, în mod curent, cu fixarea prin frig,
criofixarea, prin imersia pieselor în azot lichid. si ca oamenii mor.
• La ora actuala, cea mai subtila metoda a examenului Medicina a devenit prizonierul propriului succes. De
microscopic este imunohistochimia, în special utilizarea la medicul care lua pulsul si consola familia s-a cerut
anticorpilor monoclonali. Rezultate deosebite au fost obtinute transformarea intr-un DUMNEZEU FARA PUTERI
prin utilizarea unor metode de imunofluorescenta sau DUMNEZEIESTI.
imunoenzimologie, procedee prin care s-a demonstrat natura
autoimuna a unor boli, a antigenelor de transplantare sau Prospera MASS-MEDIA, AVOCATII carora daca “nu
tumorale, prezenta unor virusuri sau a unor enzime. le dai nu le este bine”. Cine mai are sursa de suflet ?