Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Morfopatologia
• este ramura stiintelor medicale
care studiaza modificarile
• Morfo Patho Lo Gya structurale de la nivelul
tesuturilor si organelor, precum
si consecintele acestora asupra
organismului uman, în cursul
diferitelor afectiuni.
1
Morfopatologia
• este componenta de baza a stiintei
despre boli, ale carei obiective si
domenii de activitate sunt reprezentate » clinica = prezenta semnelor si/ sau simptomelor,
de: respectiv „rasunetul clinic”, reprezentând
consecinta disfunctiei organice sau tisulare,
» nozologia / nozografia = denumirea, urmare a proceselor lezionale structurale si / sau
definirea si clasificarea bolilor ultrastructurale
» etiologia = cauza bolilor » diagnostic pozitiv = diagnosticul pozitiv este
» patogeneza = mecanismul prin care se sugerat de anamneza si examenul clinic obiectiv,
constituie leziunile structurale sustinut de explorarile paraclinice radiologice si de
(histogeneza) si/ sau ultrastructurale laborator confirmat cu certitudine de examenul
(citogeneza) anatomo-patologic.
» histopatologia / morfopatologia =
aspectul morfologic al proceselor lezionale
» fiziopatologia = disfunctiile organice sau
tisulare, urmare a modificarilor morfologice
Morfopatologia generala
2
Morfopatologia speciala Metode de studiu
studiaza procese patologice la Modificarile structurale sunt studiate sub doua aspecte:
Alcatuirea microscopului
Microscop modern
3
Istoric Cultura greaca
• In societatile primitive, au început
sa apara preocupari în încercarea de a • Cultura greaca din sec. al V-
lea î.d.Ch. a generat o practica
trata, ameliora sau vindeca suferintele, medicala cu aspecte stiintifice
acesti „medici primitivi” consemnau care considera boala ca fiind
un fenomen natural, rezultat al
uneori sub forma de reprezentari actiunii unor factori nocivi din
plastice, apoi în scris, leziunile mediul extern, actiune în urma
careia apar tulburari ale
observate. echilibrului principalelor umori
din organism (sângele, flegma,
• În acele vremuri boala era bila galbena si bila neagra ).
considerata pedeapsa divina;
Conceptie, umorala si integralista despre boala, unde apar si numeroase
descrieri de leziuni, inclusiv procese tumorale (carcinoame, schirusuri)
expusa în scrierile lui
Hippocrate din Kos
4
Perioada renasterii sec. al XIV-lea si al XV-lea Perioada renasterii sec. al XIV-lea si al XV-lea
• Interesul pentru studiul corpului omenesc, manifestat de medici dar si de • În anii imediat urmatori încep sa circule colectii de protocoale de
marii artisti ai timpului (Leonardo da Vinci, Michelangelo), a impus necropsie, un fel de tratate primitive si incomplete de anatomie patologica;
executarea din ce în ce mai frecventa a necropsiilor, disectiilor. cel mai celebru a fost „Sepulchretum anatomicum” din 1679, al medicului
elvetian Theophile Bonet.
Primul tratat
de anatomie
patologica a fost
scris de Giovanni
Battista Morgagni
din Padova, în anul
1761, în care
încearca sa
sistematizeze si sa
• Cursul de anatomie al Dr. NicolausTulp Rembrand clasifice bolile.
In sec. 12 s-a introdus disectia pe animale. „De sedibus et causis morborum per anatomen indagatis”
Primul cadavru dedicat invatarii este al lui MONDINODEI LIUZZI in Bologna de Giovanni Battista Morgagni
( 1315)
5
Rudolf Ludwig Karl Virchow Rudolf Ludwig Karl Virchow
• Nascut: 13 octombrie 1821, Schivelbein, Pomerania, azi:
Swidwin/Polonia
• Decedat: 5 septembrie 1902, Berlin) • a fost un medic şi renumit patolog german,
fondator al patologiei celulare. Virchow s-a
străduit să reunească medicina clinică cu
fiziologia şi cu anatomia patologică, fiind
considerat unul din cei mai importanţi creatori ai
medicinii moderne.
6
• Datorită faptului că a participat la revoluţia din martie
1848, este îndepărtat din toate funcţiile. Primeşte în
• Împreună cu Benno Reinhardt editează revista schimb, în 1849, funcţia de profesor de Anatomie
"Archivs für pathologische Anatomie und Physiologie Patologică la Universitatea din Würzburg. În 1856,
und für klinische Medizin", devenită mai târziu este rechemat la Berlin ca profesor şi director al nou
"Virchow Archiv". înfiinţatului Institut de Patologie al Universităţii. Îşi reia
şi funcţia de şef al prosecturii de la spitalul "Charité",
unde va lucra timp de 46 de ani, până la sfârşitul
vieţii.
7
Victor Babeş • În anii 1885 - 1886 lucrează în
• (n. 4 iulie 1854, Viena - d. 19 octombrie 1926, Berlin în laboratoarele lui Rudolf
Bucureşti) a fost un bacteriolog şi morfopatolog Virchow şi Robert Koch.
român, fondator al şcolii româneşti de microbiologie, • În 1881 primeşte titlul de profesor
membru al Academiei Române din 1893. asociat (doctor-docent) iar în 1885
• Victor Babeş s-a născut în 1854 la Viena. A fost fiul postul de profesor de
lui Vincenţiu Babeş, originar din Banat. A studiat Histopatologie la Universitatea din
medicina la Budapesta, apoi la Viena, unde şi-a luat
doctoratul. Budapesta.
• Babeş îşi începe cariera ştiinţifică în Budapesta ca • În 1887 Victor Babeş este chemat
asistent în laboratorul de Anatomie Patologică (1874 la Bucureşti ca profesor la catedra
- 1881). În urma descoperirilor lui Louis Pasteur, de Anatomie Patologică şi
este atras de microbiologie şi pleacă la Paris unde Bacteriologie.
lucrează un timp în laboratorul lui Pasteur, apoi cu
Victor Cornil. Împreună cu acesta publică primul
tratat de bacteriologie intitulat Les bactéries et leur
rôle dans l'anatomie et l'histologie pathologiques
des maladies infectieuses (1885).
Victor Babeş
• Activitate ştiinţifică
– Activitatea ştiinţifică a lui Victor Babeş a fost foarte • Activitate ştiinţifică
vastă, cu un accent deosebit în problemele de
tuberculoză, lepră, vaccinare anti-rabică şi seroterapie – În anul 1893 este ales membru titular al Academiei
anti-difterică. A demonstrat prezenţa bacililor Române.
tuberculozei în urina persoanelor bolnave şi a pus în – Pe lângă activitatea ştiinţifică a fost preocupat de
evidenţă peste 40 de microorganisme patogene. De o îmbunătăţirea stării sanitare a populaţiei.
deosebită importanţă este descoperirea unei clase de
paraziţi - sporozoari intracelulari nepigmentaţi - care – Victor Babeş, datorită formaţiei sale ştiinţifice de
cauzează febra de Texas la pisici şi alte îmbolnăviri la bază, a creat concepţia ce poate fi denumită
animale vertebrate. La Congresul Internaţional de "patomorfologia procesului infecţios", sinteză a
Zoologie din Londra (1900) aceşti paraziţi sunt clasificaţi microbiologiei cu histopatologia.
în genul Babesia. – A fost membru al Academiei Române, membru
– În 1892 publică împreună cu Gheorghe Marinescu şi corespondent al Academiei de Medicină din Paris şi
Paul Blocq un Atlas de Histologie patologică a ofiţer al Legiunii de Onoare (Franţa).
Sistemului Nervos. A editat timp de mai mulţi ani Analele
Institutului de Patologie şi Bacteriologie din Bucureşti.
8
CELULARITATEA FROTIULUI
TESTUL PAPANICOLAU PAPANICOLAU
CITOLOGIA EXFOLIATIVA CERVICO-VAGINALA • Potrivit schemei preconizate de
Papanicolau, celularitatea frotiului
citologic se poate prezenta in cinci clase,
• Depistarea precoce a cancerelor genitale la femeie dupa gradul de deviere citologica de la
Metodele de diagnostic morfologic s-au impus in cel normal
• CLASA I
depistarea si diagnosticul cancerului genital feminin • Celule normale
datorita capacitatii lor de a semnala precoce prezenta • CLASA II
neoplaziei, chiar in absenta unor date clinice • Celule cu modificari atipice
benigne (celule epiteliale cu
concludente. modificari de natura inflamatorie,
PMN, limfocite, histiocite, etc.)
• CLASA III
• Victor Babes si Constantin Daniel comunica in 1928, • Citologie sugestiva, dar
la Societatea de Ginecologie din Bucuresti, lucrarea neconcludenta pentru malignitate
(frotiu suspect)
"Posibilitatea diagnosticarii cancerului de col uterin • CLASA IV
prin frotiuri", semnand astfel actul de nastere al • Citologie puternic sugestiva
pentru malignitate (prezente celule
examenului citologic, care va fi insa lansat in practica tumorale maligne n numar redus)
curenta abia in 1943 de catre Papanicolau si Traut. • CLASA V
Acestia au meritul de a fi oferit un sistem clar si concis • Citologie concludenta pentru
malignitate (prezente celule
de interpretare a semnificatiei frotiurilor. maligne in placarde)