 Genul Coronavirus

 8 tipuri virale care infectează animale

 Vite
 Porci
 Câini
 Pisici
 Şobolani, şoareci
 Curcani
 Găini
 2 tipuri proprii omului

 Genul Torovirus
 2 specii care afectează vitele şi cai
 Virusul Berne
 Virusul Breda
 CVU 229E
 cauzează guturai

 CVU OC43
 cauzează
 guturai
 enterită (?)
 microscopie electronică

 sferici sau ovoidali

 pe înveliş – proeminenţe
 pedunculate cu extremităţi rotunjite
 dispuse în coroană

 în interiorul particulei
 zonă clară sub înveliş
 zonă electrodensă central (nucleocapsida)
 nucleocapsida
 ARN mc liniar
 nucleoproteina virală
 simetrie helicală
 înveliş viral
 din membranele celulare interne
 proteine virale

 glicoproteina S sau E2
 proiecţii în formă de petală la suprafaţa
învelişului
 funcţii
 ataşare de receptorii celulari specifici
 induce fuziunea membranelor
 induce Ac neutralizanţi
 induce răspuns imun de tip celular

 glicoproteina M sau E1
 înglobată în învelişul viral
 funcţii
 proteină structurală a învelişului viral
 interacţionează cu nucleocapsida
 induce răspunsuri imune de tip IFNα
 înveliş viral

 proteina MS
 proteină mică, de membrană
 rol (probabil) în asamblarea virală

 glicoproteina HE
 mici spiculi pe suprafaţa învelişului
 prezentă la CVU OC43
 funcţie
 de hemaglutinin-esterază
 ataşare la receptorii celulari
 activitate hemaglutinantă,
hemadsorbantă

 proteine nestructurale
 poliproteina de 450-500kDa
 poliproteina de fuziune
 Ag de suprafață
 glicoproteina S → Ac neutralizanți
 glicoproteina M → Ac neutralizanți
 glicoproteina MS → Ac neutralizanți
 proteina HE → Ac hemaglutinoinhibanți

 Ag interne
 proteina N nucleocapsidală → răspuns imun celular
 inactivate de
 solvenți organici,
 agenți oxidanți,
 formol

 sensibile la
 căldură
 pH scăzut

 infectivitate menținută prin conservare la -70°C

 culturi de celule
 culturi primare de rinichi embrionar uman
 linii celulare continue RD
 e.c.p
 CVU 229E – degenerare celulară
 CVU OC43 sinciții
 determină infecții persistente în culturi celulare

 animale
 tulpinile umane nu determină infecție la animale de
laborator
 imunitate:
 nu sunt date concludente științific
 nu pare să existe imunitate de lungă durată

 epidemiologie
 puțin studiată
 sursa de virus – omul bolnav
 transmitere – cale respiratorie
 susceptibilitate – generală

 profilaxie
 nespecifică – IFN administrat nazal
 specifică – nu se face

 tratament
 simptomatic
 infecții respiratorii
 guturai
 poarta de intrare - nazală
 incubație 2-4 zile
 secreție nazală abundentă, strănut, dureri în gât
 febră, frison
 evoluție – 6-7 zile

 SARS (severe acute respiratory syndrome) (sindrom respirator acut sever)

 boală care afectează sistemul respirator al omului
 indusă de virusul SARS
 Între noiembrie 2002 și iulie 2003 a existat un început de posibilă pandemie, cu 8.422 de
cazuri de infecție și 916 morți confirmate. În câteva săptămâni, boala s-a transmis
din Hong Kong, China în 37 de alte țări. Ultima infecție observată a avut loc în iunie
2003.
 Cauzat de coronavirus.
 Perioada de incubație - 10 zile.
 simptome
 inițial nespecifice (febră, diaree, leucocite în scaun, nu dezvoltă culturi)
 ulterior infiltrare pulmonară, insuficiență respiratorie acută, deces
 transmitere aerogenă
 mortalitate 8,5%.
 infecții enterale
 sindrom diareic acut
 enterocolită necrozantă – la copii

 scleroza multiplă
 probabil agent etiologic