3/7/2016

Bacili Gram pozitivi

Genul Corynebacterium

Bacili Gram pozitivi

Planul cursului
• Genul Corynebacterium
– Corynebacterium diphteriae
• Genul Bacillus
– Bacillus anthracis
• Genul Clostridium
– Clostridium botulinum
– Clostridium tetani
– Clostridium perfringens
– Clostridium difficile

1
 3/7/2016

Genul Corynebacterium

• bacili Gram pozitivi

• in frotiu - forma de caractere chinezesti
• Corpusculii Babes-Ernst = corpuscului metacromatici 
aspect de “haltera” al bacililor
(coloratia Neisser)

Genul Corynebacterium

2
 3/7/2016

Genus Corynebacterium - reprezentanti

Specii patogene
Corynebacterium diphteriae

Bacili pseudodifterici sau difteromorfi

= comensali, microbiocenoza faringiană şi cutanată
Corynebacterium xerosis
Corynebacterium hoffmani

Genus Corynebacterium - reprezentanti

Grupul Corynebacterium diphteriae – contine 3 specii

toxigene
1. Corynebacterium diphteriae cu 4 biotipuri:
gravis, mitis, intermedius, belfanti
2. Corynebacterium ulcerans
3. Corynebacterium pseudotuberculosis

3
 3/7/2016

Corynebacterium diphteriae produce difteria

= angină febrilă
• falsă membrană
– Faringe, amigdale
– aderentă, sângerândă la detaşare,
– culoare alb-cenuşie.
• + simptome generale severe, intoxicaţie şi de
afectare a mai multor organe
– miocardică,
– nervoasă (paralizia vălului palatin, polinevrită),
– hepatică, renală şi suprarenală.

Difteria

False membrane

4
 3/7/2016

Difteria laringiană (crup difteric)

• extensia pseudomembranei la trahee şi laringe

• complicaţia locală gravă a difteriei.
• poate fi:
– primară (ca manifestare izolată a difteriei) sau
– secundară (extinderea procesului de la angina
difterică);
– 20-30 % din cazurile de difterie.
• mai frecventă la copiii mici, după o infecție virală
anterioară.

Difterie

– conjunctivala
– cutanata: rar (plagi) - Difteria cutanata

5
 3/7/2016

Difteria - Patogenitate

• Contaminare: respiratorie
• Localizare: mucoasa faringiană,
– multiplicare
– eliberare exotoxina => necroza celulelor
– proces inflamator caracteristic => exsudare masivă plasmatică și
celulară => falsa membrană.
• bacilul difteric rămâne localizat în faringe.
• Toxina difterica difuzează – hematogen
– factorul major de patogenitate

Exotoxina difterică

• toxină pantropă,
– cardiotopă,
– neurotropă,
– hepatotropă
• letală în doze de 0,1µg/kg.

• Rata de mortalitate estimată 10-30%

6
 3/7/2016

Exotoxina difterică

• Exotoxina - antigene de suprafaţă,

– substanţă asemănătoare cord factorului
• trehaloza-corynemicolinat.
• produsă numai în condiţii de conversie lizogenă
– bacteriofagul β-tox (Freeman).

Structura exotoxinei difterice

(Strauss, Pappenheimer).

3 domenii (fragmente) funcţionale:

• A activ, catalitic
– ADP-ribozil transferază = ADP
ADP--ribozilază
– componentul N-terminal al toxinei
• T - transmembranar,
• B
– legare pe receptori specifici ai celulei eucariote.
– Initial netoxică,
• Activare:
– clivare proteolitică prin proteaze bacteriene
– reducerea unei legături disulfidice

7
 3/7/2016

Structura exotoxinei difterice

• Domeniul transmembranar T,
– facilitează transportul domeniului A, prin membrana
celulară;
• În citoplasma celulelor eucariote:
– NAD celular (cofactor pentru EF-2),
– EF-2 (transferaza II)
• formarea proteinelor celulare,
• alungirea lanţurilor polipeptidice
• Contine diftamid - derivat modificat al histidinei (3-
carboxiamido-3 trimetilamino-propil-histidină)

Pătrunderea toxinei difterice într-o celulă eucariotă:

1. legarea toxinei prin fragmentul B,
2. invaginarea membranei cu receptori şi înglobarea toxinei prin
endocitoza
3. acidifierea veziculei de endocitoză, de către o pompă de ATP
asociată membranei;
4. inserţia domeniului transmembranar în membrană şi
transportul faciliat al domeniului catalitic A în citoplasmă.

8
 3/7/2016

Mecanismul molecular al acţiunii exotoxinei

difterice

Fragmentul A
• inhibarea EF-2
• Catalizează
transferul ADP-ribozei
de la NAD (nicotinamid adenin
nucleotid),
la diftamid din EF-2 al celulei
eucariote

9
 3/7/2016

Elaborarea exotoxinei difterice de către

bacterie

• Factori care influenţează secreţia toxinei:

– pH,
– concentraţia aminoacizilor,
– surse de C, N disponibile,
– presiunea osmotică
– Conţinutul de fier anorganic din mediu
• Sintetizată când fierul este în cantitate redusă
– la 0,14 μg/ml mediu, producere maximă,
– la 0,5 μg/ml sinteza toxinei este diminuată până la 0 (zero)

O proteină codificată de bacterie dependentă de fierul anorganic din mediu

funcţionează ca represor al genei „tox”

Când Fe este în cantitate mare, represorul genei „tox” se atașează de promoter,

 NU are loc transcrierea genei „tox” din bacteriofag NUse produce toxina

Când fierul este consumat şi scade, represorul se desprinde din genomul

bacteriofagului,  gena „tox” este transcrisă  sinteza toxinei difterice.

10
 3/7/2016

Tratament Profilaxie

• Antitoxina (ser • Vaccinare

care contine
anticorpi antitoxina) DTP
• Antibiotice DT
– Penicilina, ADPA
– Eritromicina
- 2 L-7 ani: 5 doze (2-4-
– Clindamicina 6-12- 4A/6A)

Genul Corynebacterium

• Corynebacterium ulcerans
– toxină identică imunologic cu a bacilului difteric

11
 3/7/2016

Genul Corynebacterium
Alte infecții
• Corynebacterium vaginale: uretrite
– ant. Haemophilus vaginalis

• Corynebacterium urealyticum, C. cystidis, C. pilosum - infecţii

urinare
• C.tenuis, C. pyogenes, C. xerosis, C. striatum - infecţii
cutanate:
– Corynebacterium minutissimum (minutisima)
– eritrasma: plăci cutanate solzoase, cu fluorescenţă roşie-coral în
lumină ultravioleta.
• Corynebacterium pseudotuberculosis
– contaminează plăgi:, edem, limfadenite subacute.

Corynebacterium minutissimum

12
 3/7/2016

Genul Corynebacterium
Alte infecții
• Corynebacterium pseudodiphtericum
– endocardita bacteriena subacuta (rar),
• leziuni endocardice preexistente (reumatismale, congenitale).
• Corynebacterium jeikeium
– sepsis, uneori cu endocardită
– Pacienți imunodeprimați
• Corynebacterium parvum

13