IV.

01 SPATIUL ROMANESC INTRE

DIPLOMATIE SI CONFLICT IN EVUL
MEDIU SI LA INCEPUTURILE
MODERNITATII.
I.POLITICA EXTERNA A VOIEVOZILOR (SEC
XIV-XVI)
Obiectivele politicii externe a voievozilor romani se centreaz pe
conservarea independentei sau meninerea unei largi autonomii. Tarile
Romane sunt supuse presiunii politice a marilor puteri vecine, Ungaria,
Polonia si Imperiul Otoman.
Relaiile politice sunt reglementate pe cale diplomatica (tratate de
aliana sau suzeranovasalice! sau pe cale militara. In acest sens, domnii
dispun de mi"loace militare proprii, politica lor #iind susinuta de boierime,
taranimea libera si de or$eni. %i pot convoca oastea cea mare si dispun de
un sistem de #orti#icaii cuprinz&nd cetati de grania si de interior. In marile
con#runtri, Tarile Romane au adoptat o tactica militara proprie, di#erita de
cea a statelor occidentale, bazata pe lupta de 'artuire, tactica pamantului
pustiit si atacurisurpriza.
Principala prime"die cu care se con#runta domnii romani (ncep&nd din
sec. )I* este expansiunea Imperiului Otoman. +up ,-./ (cucerirea cetatii
0allipoli!, turcii ptrund in %uropa si isi stabilesc capitala la 1drianopol
(,-23!. Ulterior ataca Peninsula 4alcanica, vasalizand 5erbia (,-67! si
4ulgaria (,-7-,-72!, a"ung&nd la +unre. In acest context, Tarile Romane
devin o inta a expansiunii otomane si sunt obligate sa opun rezistenta
proiectelor de trans#ormare a lor in pa$al&curi, devenind adevrate 8pori ale
crestinatatii9. +omnii romani se implica in proiectele cruciadelor t&rzii,
alturi de cavalerii occidentali. %$ecul btliilor de la :icopole (,-62! si
*arna (,///! complica insa situaia zonala.
Relaiile Tarilor Romane cu Poarta sunt considerate de istorici drept 8un
con#lict asimetric9 datorita;
absentei resurselor (economice si militare! necesare unor aciuni de
durata<
inconsecventei politice a puterilor cre$tine<
atitudinii variabile a boierimii in raporturile cu domnia<
presiunilor multiple pentru controlul gurilor +unrii si a drumurilor
comerciale<
imposibilitii de a des#$ura mari aciuni o#ensive pe cont propriu.
+in sec. )*, au alternat metodele militare cu cele diplomatice.
+iplomaia rom&neasca a reu$it sa plaseze Principatele din =asa Rzboiului
in =asa Pcii, obin&nd raporturi 8speciale9 cu Poarta pe baza =apitulaiilor.
1cestea prevedeau;
respectarea autonomiei interne<
conservarea instituiilor administrative si religioase<
alegerea domnului pm&ntean in tara de ctre boieri<
anga"amentul turcilor de a nu ac'iziiona pamant in Principate si de a
nu construi mosc'ei<
obligaia Tarilor Romane de a plti anual un tribut ('araci!, considerat
ca un impozit sau ca un pre de rscumprare a pcii.
Primele =apitulaii au #ost (nc'eiate in vremea lui >ircea cel 4tr&n
(?,/,@!.
In secolul )*I, autonomia Tarilor Romane se restr&nge, iar obligaiile
economice sporesc. In baza capitulaiilor, Tarile Romane recuno$teau
suzeranitatea otomana, se obligau sa plteasc tribut si sa se alinieze la
politica externa a Porii, in timp ce Imperiul se obliga sa prote"eze aceste tari
si sa nu impun religia ma'omedana. +in ,./,, Transilvania capata un statut
asemntor, devenind principat autonom sub suzeranitate otomana.
Mircea cel !"r#$ Mircea cel !"r#$
(1%&'-1(1&) (1%&'-1(1&)
#iul lui Radu 4asarab
in vremea lui, Tara Rom&neasca a avut cea mai mare (ntindere
teritoriala
a acordat privilegii comerciale negustorilor bra$oveni si lioveni
a aparat taranii liberi contra acaparrii pm&nturilor
in s#atul domnesc a numit doar boierii cu dregtorii
a construit cetati de aprare si biserici #orti#icate
a organizat si dotat armata
statul a"unge la (ntinderea sa maxima, cea care este menionata in titlul
domnesc din ,/,,; 8 Adomn a toata tara Ungro*la'iei si a parilor
de peste muni, inca si spre partile tataresti (4ugeac!, 'erteg al
1mlasului si Bagarasului si 4an de 5everin si stp&nitor de ambele
pari peste toata Podunavia, pana la >area cea mare si singur
stp&nitor al cetatii +arstor (5ilistra!.9
%xtinde autoritatea >itropoliei Tarii Romane$ti si asupra
credincio$ilor din Transilvania, mitropolitul devenind 8exar' al
plaiurilor9
,-66 C anexeaz +obrogea.
,-67alianta cu Petru >usat
,-67 intervenia lui >ircea in #avoarea lui 5tratimir pt. ocuparea
tronului *idinului.
,-67 C btlia de la =&mpia >ierlei (Dossovopol"e!, a"ut&nd pe s&rbi
(mpotriva otomanilor. 4tlia este pierduta, moa$tele 5#. Bilo#tea sunt
aduse la =urtea de 1rge$.
,E decembrie ,-67 C Tratatul de la Radom, (nc'eiat prin intermediul lui
Petru >usat cu regele Poloniei, *ladislav Fagello, pe picior de egalitate,
impotriva lui 5igismund de Guxemburg, care dorea in special 4anatul de
5everin.
3E ianuarie ,-7E C con#irmarea, la Gublin, a Tratatului de la Radom.
,-7, respinge o o#ensiva otomana condusa de Biruz4eH
,E octombrie ,-7/ C btlia de la Rovine
1rmata lui 4aiazid avea /E EEE de soldai.
>ircea adopta tactica Ipamantului p&r"olit9, a retragerii populaiei si a
'ruielii.
1rmatele otomane sunt (nvinse
,-7/expeditie impotriva bazelor ac'ingiilor,situate la sud de
+unre,pentru ai (mpiedica sa mai organizeze raiduri de prada.
,-7. C >ircea nu poate #ructi#ica victoria, tronul #iind ocupat de *lad
Uzurpatorul, care a acceptat plata tributului ctre turci si controla partea
rsriteana a tarii
@ martie ,-7. C Tratatul de la 4ra$ov cu 5igismund de Guxemburg, pe
picior de egalitate. %ra primul bloc din 5% %uropei si primul tratat anti
otoman. 5igismund ii recunoa$te lui >ircea titlurile de +uce de Bagaras
si 4an de 5everin.
3.J32 septembrie ,-72 C btlia de la :icopole,5igismund de
Guxemburg, cavalerii occidentali si >ircea sunt in#ranti.
,-7@ C >ircea reu$e$te sa restabileasc autoritatea asupra (ntregii
tari,(n#r&nge o oaste otomana pe Ialomia.
3E iulie ,/E3 C btlia de la 1nKara cu mongolii condu$i de Timur GenK.
4aiazid este luat prizonier, apoi moare de inima rea.
5e dau lupte intre #ii lui 4aiazid pentru ocuparea tronului, >ircea ii
susine pe >usa si pe >usta#a, dar #ara succes.
,/E- re(nnoirea alianei cu regele Poloniei, *ladislav Fagello
,/E2 C documentele muntene atesta stp&nirea +arstorului de ctre
>ircea. Re(nnoirea alianei antiotomane cu regele Ungariei, 5igismund
de Guxemburg.
,/E7>ircea (l spri"in pe >usa datorita perspectivei consolidrii
imperiului de ctre 5oliman
,/,,>usa reu$e$te sa preia conducerea parii europene a Imperiului
Otoman cu a"utorul lui >ircea si de la Lte#an Gazarevici
,/,,,/,-domnia lui >usa
,/,-,/3, C >a'omed sultan
,/,2>ircea intervine pentru a doua oara in spri"inul lui >usta#a dar este
(n#r&nt de >a'omed I
,/,@J,/3Eo armata otomana condusa de sultan invadeaz Tara
Rom&neasca ,anexeaz +obrogea ,impune domnului plata unui tribut,si
ocupa cetile 0iurgiu si Turnu
-, ianuarie ,/,6 C >ircea cel 4tr&n moare si este (nmorm&ntat la
>anastirea =ozia, ctitoria sa.
Tronul este ocupat de >i'ail I, #iul sau, asociat inca din timpul domniei.
,/3E C >i'ail moare.
Ale)a$*r+ cel +$ Ale)a$*r+ cel +$
(1(00-1(%,) (1(00-1(%,)
#iul lui Roman >usat
a preluat tronul cu a"utorul lui >ircea, care la (nlturat pe Iuga
Ologul
a avut o domnie caracterizata prin lini$te si pace
a organizat >oldova din punct de vedere politic si ecleziastic
>ircea a stabilit graniele cu >oldova si ia o#erit cetile ='ilia,
=etatea 1lba si *icina pentru al cointeresa in lupta antiotomana
a introdus boierii cu dregtorii in 5#atul +omnesc
a acordat privilegii negustorilor polonezi
obine recunoa$terea de ctre Patriar'ie a mitropoliei de la 5uceava in
,/E,
organizeaz sistemul proprietatii (constituirea domeniilor, bazate pe
danii!<
1 (ntreinut relaii bune cu Polonia, cu care a re(nnoit tratatele de vasalitate,
asociate cu tratate comerciale, o#erind privilegii negustorilor din Giov si
=racovia;
,/E3 C 5uceava
,/E/ =amenita
,/E@ Giov
,/,, Romantratat cu caracter antimag'iar.
,/E,,/E3 C este recunoscuta >itropolia de la 5uceava
,3 martie ,/E3 C este recunoscuta suzeranitatea Poloniei, ast#el era
contracarata expansiunea mag'iara, 1lexandru cel 4un bene#iciind de
orice spri"in din partea lui *ladislav Fagello.
,/E6 C (n#iinarea %piscopiei Romanului
,/,E C btliile c&$tigate de la 0runMald
,. martie ,/,3 C Tratatul de la Gublau, care prevedea impartirea
>oldovei in s#ere de in#luenta intre Ungaria si Polonia in cazul
neparticiprii statului romanesc la lupta antiotomana.
,/3E C prima con#runtare a moldovenilor cu turcii. Biind atacate de pe
mare, ='ilia si =etatea 1lba sunt aparate numai de armata lui
1lexandru cel 4un.
,/33 C btlia de la >arienburg contra cavalerilor teutoni, >oldova
particip&nd alturi de Polonia cu /EE de soldai.
Ia$c+ *e -+$e*.ara Ia$c+ *e -+$e*.ara
(1((1-1(/') (1((1-1(/')
#iul lui *oicu
#cea parte din mica nobilime
era de religie catolica
datorita #aptelor sale i se druie$te domeniul Nunedoarei cu vreo
/E de sate
are posibilitatea de a avea o cariera militara
,/-6 C 4an de 5everin
,//,,/.2voievod al Transilvaniei
se spri"in pe taranime si pe mica nobilime
a dezvoltat economia si a #olosit veniturile proprii in spri"inul
politicii antiotomane.
octombrie ,//, C ii (nvinge in 5erbia pe turci
martie ,//3 C turcii ptrund in Transilvania, condu$i de beiul
*idinului
martie ,//3 C victoria de la 5antimbru a turcilor
33 martie ,//3 C ii (nvinge pe turci langa 5ibiu
Ol impune ca domn al Tarii Romane$ti pe 4asarab al IIlea
septembrie ,//3 C (l (nvinge pe beilerbeiul Rumeliei pe valea
Ialomiei si (l impune ca domn pe *lad Tepes
,//-,/// C Iancu, regele Ungariei, despotul 5erbiei 4rancovici si
albanezul 5Kandenberg trec +unrea si are loc =ampania cea lunga,
pe teritoriul 5erbiei si 4ulgariei.
#eb. ,/// succese modeste pentru cre$tini
Occidentalii doresc continuarea rzboiului, dar *ladislav nu are
(ncredere in proiectele lor.
iulie ,/// C Pacea de la 5eg'edin, (nc'eiata pe ,E ani intre regele
Ungariei, *ladislav, si sultan, in care se prevedeau eliberarea 5erbiei
si 1lbaniei, eliberarea prizonierilor si plata unei despgubiri de rzboi.
*eneienii isi trimit #lota spre =onstantinopol, iar la insistentele
Papei, *ladislav anuleaz pacea.
septembrie ,/// C oastea regala, oastea lui Iancu si cea a lui *lad
+racul trec +unrea.
,E noiembrie ,/// C lupta de la *arna, in care cruciaii sunt in#ranti,
iar *ladislav moare.
,//. C se reia o#ensiva, #iind cucerita de la turci cetatea 0iurgiu.
,//2 C Iancu este ales 0uvernator 0eneral al Ungariei C apogeul
carierei sale politice
,//@ C Iancu impune ca domn al Tarii Romane$ti pe *ladislav II
martie ,//6 C Iancu impune ca domn al >oldovei pe Petru II.
septembrie ,//6 C oastea condusa de Iancu trece +unrea
,63E octombrie ,//6 C btlia de la Dossovopol"e, soldata cu e$ec,
4rancovici trd&nd aliana
,/.- C Iancu devine cpitan suprem
,/.- C =derea =onstantinopolului
/3, iulie ,/.2 C victoria de la 4elgrad in #ata lui >a'omed, av&nd
mare rezonanta europeana, Papa =alixt al IIIlea consider&ndo
Ievenimentul cel mai #ericit al vieii sale9.
,, august ,/.2 C moare de ciuma la Pemun, #iind (nmorm&ntat la
=atedrala din 1lbaIulia, pe sarco#ag scriind Isa stins lumina lumii9.
Vla* Te0e1 Vla* Te0e1
(1((&2 1(/'-1(',2 1(3') (1((&2 1(/'-1(',2 1(3')
era #iul lui *lad +racul
a #ost identi#icat cu +racula, persona"ul lui 5tocKer, in urma
povestirilor sasilor din 5ibiu
singurul tablou care (l in#atiseaza provine de la =astelul 1mbras
din Tirol
in s#atul domnesc a introdus oameni #ideli lui
a introdus mercenari
a creat un corp special de calareti ca mi"loc de recompensa
a prote"at comerul intern, oblig&nd negustorii strini sa cumpere
de la t&rgurile de grania
,/.2inscaunat de Iancu de Nunedoara
,/.7 C re#uza plata tributului, ceea ce atrage riposta Porii.
,/2E C aliana cu >atei =orvin, pt. asigurarea #rontierei de nord
s#. ,/2, C de"uga planul de capturarea a sa la 0iurgiu de ctre Namza
Pasa din *idin.
iarna ,/2,,/23 C campania de la +unre, ataca garnizoanele
otomane.
aprilie ,/23 C expediie otomana in Tara Rom&neasca, dar *lad
adopta tactica pamantului p&r"olit, (n#omet&nd armata otomana.
,2,@ iunie ,/23 C atacul nocturn asupra turcilor. >a'omed al IIlea
ordona retragerea, iar Tara Rom&neasca sia c&$tigat independenta.
4oierimea ostila la spri"init pe Radu cel Brumos.
*lad Tepes pleac in Transilvania, unde este arestat si (ntemniat de
>atei =orvin la *isegrad, care ascultase de uneltirile sa$ilor, pana in
,/@.
octombrie ,/@2 C revine pe tron cu a"utorul lui Lte#an cel >are, dar
domnia este de doar o luna, aceea$i boierime ostila complot&nd
impotriva lui.
4"e5a$ cel Mare 4"e5a$ cel Mare
(1(/3-1/0() (1(/3-1/0()
cea mai glorioasa perioada a %vului >ediu Romanesc
domnia este caracterizata prin stabilitate politica, prosperitatea tarii,
asigurarea lini$tii la 'otarele >oldovei
a re#cut domeniul domnesc
a creat un #ront antiotoman
,//6Ungaria sia asigurat controlul direct asupra ='iliei
dezvoltarea economica cu acordarea de privilegii
oraelor si negustorilor strini:
braoveni (1458)
lioveni (1460)
magiari (14!5).
,/.2 C >oldova plte$te tribut pt. prima data turcilor, in timpul lui Petru
1ron (nchinarea de la Vaslui!
,3 aprilie ,/.@ (nlturarea de la domnie a lui Petru 1ron, uciga$ul tatlui
sau, in urma luptei de la +ol"esti
/ aprilie ,/.7 C recunoa$te suzeranitatea regelui Poloniei, =azimir al I*
lea, prin tratatul de la Overc'elauti, pentru a contracara expansiunea
mag'iara. , tratat re(nnoit
in ,/23 la 5uceava,
apoi in ,/26, ,/27 si ,/@E
si in #ine in ,/6. la =olomeea cu prestare de omagiu.
,/23in con"unctura #avorabila creata de >a'omed al IIlea,cuceritorul
=onstantinopolului,impotriva lui *lad Tepes,Lte#an (ncearc #ara succes
sa cucereasc ='ilia.
,/2-in e#ortul mai larg de (ngrdire a expansiunii otomane mai
participau *eneia,'anul turKmen,Ungaria si alte puteri.
,/2.in urma unui atac prin surprindere,domnul >oldovei reu$e$te sa
aduc sub stp&nire ='iliaQ con#lictul cu Ungaria
,. decembrie ,/2@ C victoria de la 4aia contra lui >atei =orvin
,/27 ii (nvinge pe ttari la Gipnic. In aceasta perioada plte$te constant
tribut turcilor.
,/@E C (ncepe con#lictul dintre Lte#an si Radu cel Brumos
,/@, C (l (nvinge pe Radu cel Brumos la 5oci
,/@, C (n#iinarea %piscopiei de la Radauti
,/@- C Lte#an (l (nvinge in Tara Rom&neasca pe Radu cel Brumos, a crui
avere si #amilie sunt capturate, urm&nd ca #iica lui sa devina $otia
domnului moldovean.
In Tara Rom&neasca pune domni #ideli lui, pe Gaiota 4asarab, 4asarab
Tepelus si *lad =lugrul, insa toi acestia trdeaz, d&nduse de partea
turcilor
,/@- C (nceteaz sa mai plteasc tribut turcilor
,E ianuarie ,/@. C btlia de la Podul Onalt (*aslui!
1rmata otomana condusa de 5oliman avea ,3E EEE de soldai
Lte#an adopta tactica Ipamantului p&r"olit9 si a atragerii du$manilor intr
un loc str&mt.
,/@.pt a scoate >oldova din lupta,>a'omed al IIlea a organizat o mare
expediie sub comanda lui 5oliman,beglerbegul Rumeliei
3. ianuarie ,/@. C scrisoarea lui Lte#an ctre Papa, in care ii cere a"utorul
intro viitoare lupta antiotomana
,/@. C turcii cuceresc =a##a si >angopul si trans#orma Nanatul =rimeii
in stat vasal Porii
,3 iulie ,/@. C Lte#an (nc'eie tratat cu >atei =orvin pe picior de
egalitate
Ungaria promitea a"utor militar si expulzarea du$manilor lui Lte#an
>oldova promitea libertatea comerului pt. negustorii unguri
Iunie ,/@2>a'omed al IIlea a trecut +unrea si a (naintat spre 5uceava
pe valea 5iretului
32 iulie ,/@2 C btlia de la *alea 1lba (Rzboieni!
1rmatele moldovene pierd, insa cetile rezista atacurilor, iar >a'omed
al IIlea se retrage si de #rica ciumei.
1ug ,/@2sultanul a dat semnalul retragerii si a doua campanie impotriva
>oldovei sa (nc'eiat ast#el cu un e$ec
,/@@ C Lte#an cere a"utorul *eneiei
,/@7 C *eneia (nc'eie pace cu turcii
octombrie ,/@7 C Transilvania, condusa de Lte#an 4at'orH, a"utat de
cneazul 4anatului, Pavel, obine victoria de la =&mpul P&inii.
,/6, C 4asarab Tepelus, aliat al turcilor, este (n#r&nt la Ramnicu 5rat de
Lte#an, Tara Rom&neasca obin&ndusi independenta.
,/6,,.,34aiazid al IIlea
,/6/ C campania otomana condusa de 4aiazid al IIlea
,/ iulie ,/6/ C pierderea ='iliei
. august ,/6/ C pierderea =etatii 1lbe
,. septembrie ,/6. C re(nnoirea actului de vasalitate #ata de regele
Poloniei, =azimir al I*lea, la =olomeea
,2 noiembrie ,/6. C btlia de la =atlabuga, impotriva turcilor
2 martie ,/62 C btlia de la 5c'eia, impotriva turcilor
iulie ,/62J,/6@ C Lte#an (nc'eie pace cu turcii, obligat la plata tributului
de - EEE #lorini veneieni in sc'imbul recunoa$terii suzeranitii
sultanului.
,/675te#an stabile$te pacea cu turcii si reia plata tributului
,/73 +up moartea lui =azimir al I*lea, relaiile cu Polonia se
inrautatesc.
32 octombrie ,/7@ C btlia c&$tigata la =odrii =osminului contra lui
Ioan 1lbert, regele Poloniei.
,3 iulie ,/77 C pacea de la Narlau, intre Lte#an si Ioan 1lbert, in care se
meniona spri"in reciproc in caz de rzboi si Ilini$te si pace ve$nica9 intre
cele doua state. (independenta #ata de Polonia si Ungaria!
,.E- C Ungaria (nc'eie pace cu turcii, iar >oldova si Tara Rom&neasca
#iind incluse in tratat, se obligau la plata tributului #ata de Poarta.
3 iulie ,.E/ C Lte#an moare si este (nmorm&ntat la Putna, ctitoria sa.
,.3E,.225oliman >agni#icul
,./,acesta cucere$te partea centrala si sudica a Ungariei devenind
pa$al&c turcesc iar Transilvania a #ost organizata ca principat autonom
sub suzeranitate otomana.
,.@3stingerea dinastiei Fagiellonilor
,.7E,.73Ungaria iniiaz o aliana otomana numita Giga 5#&nta la care
au participat 5tatul Papal,1ustria si ducatele italiene Toscana,>antova si
Berrara.
Mi6ai Vi"ea7+l Mi6ai Vi"ea7+l
(1/8%-1'01) (1/8%-1'01)
este #iul lui Patrascu cel 4un si #ratele lui Petru =ercel
1 (ndeplinit anterior #uncii importante; ban de >e'edini (,.66!,
mare stolnic (,.67,.7,!, mare postelnic (,.73! si ban al =raiovei
(,.7-!.
1 obinut tronul contra unei sume mari de bani si cu spri"inul unor
rude din =onstantinopol (#amilia =antacuzinilor!.
a aderat la aliana antiotomana Giga 5#&nta
a realizat prima unire politica a celor trei tari romane.
,.7-isi cumpra domnia
,- nov.,.7/rascoala antiotomana de la 4ucure$ti,asasinarea creditorilor
levantini si a unei garnizoane turce$ti
dec. ,.7/ ian. ,.7., >i'ai ataca raialele 0iurgiu, 5ilistra, Rusciuc,
N&r$ova si (nvinge ostile ttare la Putinei si 5tanesti si cele turce$ti la
5erpatesti.
3E mai ,.7.la 1lbaIulia delegaia boierilor (nc'eie un tratat cu
5igismund 4at'orH prin care subordoneaz Tara Rom&neasca principelui
iar pe domn boierilor.
,.7,,.7.1ron *od domn in >oldova
,-J3- aug ,.7.batalia de la =lugreni se (nc'eie cu victoria armatei
romane insa nu a putut #i oprita (naintarea otomanilor spre 4ucure$ti si
T&rgovi$te
oct ,.7.a #ost cucerita Targovistea de armata lui >i'ai
3E oct ,.7.*ictoria lui >i'ai de la 0iurgiu cu spri"inul lui 5igismund
4at'orH
primvara ,.72domnitorul muntean declan$eaz o campanie peste
+unre a"ung&nd pana la Plevna si 5o#ia.
Ian ,.7@>i'ai (nc'eie pace cu turcii si ii recunosc acestuia domnia pe
viata si mic$oreaz semni#icativ tributul
7J,7 iunie ,.76inc'eie aliana cu Imperiul Nabsburgic la manastirea
+ealu
,6J36 oct ,.77lupta de la 5elimbar,cucerirea Transilvaniei
, nov ,.77intrarea trium#ala a lui >i'ai *iteazul in 1lbaIulia.
>ai ,2EE>i'ai cucere$te >oldova
,@J3@ mai ,2EEsa intitulat Idomn al Tarii Romane$ti ,1rdealului si
>oldovei9
sept.,2EE are loc la Turda o rscoala a nobilimii mag'iare, de partea
creia trec trupele generalului imperial 4asta.
,6 sept ,2EElupta de la >iraslau,pierderea Transilvaniei de ctre >i'ai
oct ,2EEcu a"utor polon >ovilestii reu$esc sa cucereasc >oldova si
apoi >untenia. +up pierderea btliilor de la 4ucov si Targoviste, >i'ai
este deposedat de toate stp&nirile sale si silit sa plece in exil pentru a
cere spri"inul (mpratului, la *iena, apoi la Praga.
, martie ,2E, este primit de imparat, care ii acorda ,EE.EEE taleri pentru
alctuirea unei o$ti cu care sa recucereasc Transilvania, dar ii cere sa
colaboreze cu generalul 4asta
-J,- aug ,2E,lupta de la 0uraslau impotriva lui 5igismund 4at'orH
,insa aceasta victorie nu a mai permis re#acerea unitatii politice romane$ti
7J,7 aug ,2E,>i'ai este asasinat in tabra militara de la =&mpia Turzii.
S0a9i+l r.:#$e1c; <$"re *i0l.:a9ie =i c.$5lic" <$
E>+l Me*i+ =i la <$ce0+"+rile :.*er$i"!9ii
Oncep&nd din secolul al )I*lea, o nou putere politic $i militar se
a#irm (n %uropa; statul otoman.
5pre s#&r$itul secolului al )I*lea, acesta a"unge (n expansiunea sa
p&n la +unre, amenin&nd direct Rrile Rom&ne.
On general, acestea au adoptat o atitudine de#ensiv, evit&nd
trans#ormarea (n pa$al&curi turce$ti.
5tatutul lor politico"uridic evolueaz de la independen la
autonomie, relaiile cu Imperiul Otoman #iind reglementate prin
documentele numite Capitulaii.
Totodat, situaia Rrilor Rom&ne a #ost in#luenat $i de "ocul de
interese al marilor puteri cre$tine vecine; Ungaria, Polonia $i, din
secolul al )*Ilea, Imperiul Romanogerman (Nabsburgic!.
1lturi de statele cre$tine europene, Rrile Rom&ne au participat la
cruciadele antiotomane, devenind adevrate SPori ale cre$tintiiS.
5pre s#&r$itul secolului al )I*lea, voievodul Rrii Rom&ne$ti,
>ircea cel 4tr&n (,-62,/,6!, a inaugurat politica de alian cu
Regatul Ungariei (mpotriva otomanilor. Ga @ martie ,-7., la
4ra$ov, acesta semna, cu regele Ungariei, 5igismund de
Guxemburg un tratat cu caracter antiotoman .
*oievodul Petru I >u$at (,-@. C ,-7,! inaugura, la r&ndul su,
tradiia bunelor relaii ale >oldovei cu Polonia, pentru a
contrabalansa pericolul reprezentat de Ungaria. 1ceast politic a
#ost continuat $i de ali voievozi moldoveni, ca 1lexandru cel 4un
(,/EE,/-3! sau Lte#an cel >are (,/.@,.E/!.
+e la s#&r$itul secolului al )I*lea, rom&nii au #ost implicai direct
(n lupta antiotoman, particip&nd la susinerea politicii de
Icruciad t&rzie9. 1st#el, >ircea cel 4tr&n a obinut victoria, la
Rovine (,-7.!, (mpotriva o$tilor conduse de sultanul 4aiazid I $i a
participat, alturi de 5igismund de Guxemburg, la cruciada de la
:icopole (,-72!, unde (ns cre$tinii au #ost (n#r&ni de otomani.
R.:#$ii; <$"re *i0l.:a9ie =i c.$5lic" <$ 1ec.lele al XV-
lea =i al XVI-lea.
=onsolidarea puterii otomane, (n secolul al )*lea, a determinat (nlturarea
unor dispute mai vec'i (n relaiile rilor noastre cu Polonia sau Ungaria.
1u #ost (nc'eiate noi tratate antiotomane, precum cel semnat de Lte#an
cel >are cu regele Ungariei, >atei =orvin (,/@.!.
Onsemnate victorii militare antiotomane au #ost obinute de 1lexandru cel
4un, la =etatea 1lb (,/3E!, de voievodul Transilvaniei, Iancu de
Nunedoara (,//,,/.2!, (n campania cea lung, din ,//- C ,/// $i (n
campania de la 4elgrad (,/.2!, de domnitorul Rrii Rom&ne$ti, *lad
Repe$, (n ,/2, C ,/23, sau de Lte#an cel >are, la *aslui (,/@.!.
Unii voievozi sau implicat (n susinerea pe tronul celorlalte ri
rom&ne$ti a unor domnitori #avorabili luptei antiotomane. Iancu de
Nunedoara ia susinut, (ntre alii, la tronul Rrii Rom&ne$ti, pe *ladislav
al IIlea, iar pe cel al >oldovei, pe 4ogdan al IIlea . Lte#an cel >are a
intervenit, la r&ndul su, susin&ndui, (n Rara Rom&neasc, pe *lad
Repe$ sau pe Gaiot 4asarab. *oievodul moldovean a urmrit $i obinerea
spri"inului altor puteri europene, #apt demonstrat, de pild, de trimiterea
solului Ioan Ramblac la *eneia, (n ,/@..
Rrile Rom&ne nu au #ost cucerite de otomani, $iau pstrat autonomia
intern, #r a deveni pa$al&curi, pltind (ns un tribut anual ctre sultan.
+in secolul al )*lea, relaiile cu Imperiul Otoman au #ost reglementate
prin documentele numite capitulaii.
On secolul urmtor, c&nd statul otoman a a"uns la apogeul extinderii sale
teritoriale, dominaia otoman asupra Rrilor Rom&ne sa accentuat,
regimul tributar devenind unul vasalic.
On ,./E, centrul Ungariei a #ost trans#ormat (n pa$al&c.
Prin urmare, Transilvania a intrat sub suzeranitate otoman, #iind
organizat ca un principat autonom (,./,!.
Istoricii moderni consider c statutul Rrilor Rom&ne (n raport cu Poarta
a #ost mai degrab rezultatul unui compromis (ntre clasa politic de la
nordul +unrii $i Imperiul Otoman. Rrile Rom&ne ($i pstrau instituiile
proprii, iar marea boierime C privilegiile. On sc'imb, Poarta primea, ca
recunoa$tere a suzeranitii sale, $i dreptul de a exercita o anumit
supraveg'ere asupra statelor din spaiul rom&nesc.
On a doua "umtate a secolului al )*Ilea, tributul a (nregistrat o cre$tere
#r precedent, #iind (nsoit de instituirea monopolului comercial otoman,
de cumprarea domniei $i un control tot mai sever al Porii asupra
acesteia. +e aceea, se poate considera c otomanii au avut mai multe
avanta"e din exploatarea indirect a spaiului rom&nesc, dec&t dac lar #i
cucerit direct.
S0a9i+l r.:#$e1c =i :arile 0+"eri la <$ce0+"+rile
:.*er$i"!9ii
?!rile R.:#$e <$ c.$"e)" e+r.0ea$; <$ "i:0+l *.:$iei
l+i Mi6ai Vi"ea7+l.
+omnia lui >i'ai *iteazul (,.7- C ,2E,! este considerat de unii istorici
o perioad de trecere de la medieval la modern (n istoria rom&nilor.
Politica $i aciunile voievodului evideniaz at&t elemente speci#ice
%vului >ediu (tipologia con#lictului cu otomanii, politica social!, dar $i
de modernitate (aliana cu puterilor cre$tine, tratatele (nc'eiate cu di#erii
principi!.
>embru al Gigii =re$tine (coaliie antiotoman de state, iniiat de
Imperiul Nabsburgic, a#lat (n rzboi cu Imperiul Otoman (ntre anii ,.7-
$i ,2E2!, >i'ai *iteazul a combinat aciunile militare cu cele
diplomatice.
1 obinut victorii asupra otomanilor, (n anii ,.7/ C ,.7., la =lugreni,
T&rgovi$te, 4ucure$ti, 0iurgiu.
Pentru spri"inirea luptei antiotomane, >i'ai *iteazul acceptase $i
condiiile ne#avorabile ale tratatului de la 1lbaIulia, de la 3E mai ,.7.,
semnat, (n numele su, de o delegaie de boieri $i clerici, prin care
domnitorul devenea doar lociitor al principelui 5igismund 4Tt'orH pe
tronul Rrii Rom&ne$ti!.
Prin tratatul de la mnstirea +ealu, din ,.76, semnat cu trimi$ii
(mpratului Rudol# al IIlea de Nabsburg, >i'ai obinea susinere pentru
continuarea luptei antiotomane.
+eoarece noul principe transilvnean, 1ndrei 4Tt'orH, ducea o politic
#ilootoman $i #ilopolon $i (n condiiile (n care domnul >oldovei,
Ieremia >ovil, era spri"init de poloni cu acordul otomanilor, ambii
#iindui adversari politici, >i'ai *iteazul a iniiat aciunile pentru unirea
Rrilor Rom&ne.
Transilvania a #ost unit cu Rara Rom&neasc dup victoria obinut de
>i'ai asupra lui 1ndrei 4Tt'orH, la ,6J36 octombrie ,.77, (n btlia de
la Lelimbr, iar >oldova i sa supus (n primvara anului ,2EE.
Unirea Rrilor Rom&ne nu a durat dec&t c&teva luni, >i'ai #iind (n#r&nt
de oastea nobilimii mag'iare $i de trupele generalului 0'eorg'e 4asta, la
>irslu (septembrie ,2EE!, apoi pierz&nd $i controlul asupra >oldovei
$i Rrii Rom&ne$ti. 5pri"init din nou de Rudol# al IIlea, >i'ai *iteazul a
obinut o ultim victorie, (n Transilvania, la 0urslu (august ,2EE!,
(mpotriva nobilimii mag'iare, dar a #ost ucis pe =&mpia Turzii, la 7J,7
august ,2E,.
TARILE ROMANE IN SECOLELE XVII-XVIII
,2,-,2370abriel 4et'len in Transilvania
,2,6,2/6razboiul de -E de ani in care sa implicat si Transilvania
,23@Idespre planul dacic al principelui 0abriel 4et'len.9
,2-3,2./>atei 4asarab
,2-/,2.-*asile Gupu
,2/.tratatul de aliana dintre regele Branei Gudovic al )I*lea si
principele Transilvaniei 0'eorg'e RaKoczi I
,2@@tratatul semnat la Bgaras intre Branta si Transilvania
,2@6,2665erban =antacuzino
,26-asediul *ienei
,26/,266+omnitorul Lerban =antacuzino negociaz (nc'eierea unui
tratat de aliana cu Imperiul Nabsburgic
,26@patrunderea armatelor imperiale
,266trimite o delegaie solemna la *iena pt. a (nc'eia o aliana insa
moartea domnitorului las alte posibilitati de tratative in avanta"ul tarii
,266tratatul domnului Tarii Romane$ti,Lerban =antacuzino si tarii
Rusiei,Ioan si Petru
,266,@,/=onstantin 4rancoveanu
,27@victoria de la Penta contra turcilor
,276=. 4rancoveanu #ace propuneri Rusiei in vederea unei aciuni
comune antiotomane
,277tratatul de la =arloMitz,pierderea Transilvaniei si Ungariei de ctre
turci si trecerea sub administraia Imperiului Nabsburgic
,@E,=. 4rancoveanu obine protecia (mpratului Geopold I de
Nabsburg
,@,E,@,,+imitrie =antemir
,@,,inc'eie o aliana cu tarul Petru I si participa la rzboiul contra
turcilor care se (nc'eie cu capitularea ru$ilor la 5tanilesti,si cu exilul
domnului moldovean in Rusia
,@,6pacea de la PassaroMitz;4anatul si Oltenia sunt cedate Imperiului
Nabsburgic
,@-7prin pacea de la 4elgrad Oltenia revine Tarii Romane$ti
,@.3ambasadorii Branei ii considerau pe domnitorii Principatelor
Romane ca suverani cu titlul de 1ltea
,@@.conventia otomano'absburgica de la =onstantinopol privind
cedarea 4ucovinei
,@63,@6.1lexandru >avrocordat
,@6/privilegiul comercial acordat negustorilor austrieci de ctre domnul
1l. >avrocordat
,@62,@661l. Ipsilanti
,@6@conventie comerciala cu Imperiul Nabsburgic
In >oldova si Tara Rom&neasca regimul dominaiei otomane se
accentueaz, ceea ce presupune cre$terea obligaiilor economice (tribut,
pe$c'e$uri, sume pt. cumprarea tronului, mucarer, prestaii in natura si
comerul pre#erenial cu turcii!. Regimul politic se caracterizeaz prin
intervenia #ecventa a sultanului in numirea domnilor, ceea ce provoac dese
sc'imbri de domni si o reducere a duratei domniei. Totu$i, Tarile Romane
isi pstreaz autonomia si instituiile interne.
In sec. )*II)*III, cele mai importante domnii in Tara Rom&neasca
sunt cele ale lui Radu Lerban (,2E3,2,,!, >atei 4asarab (,2-3,2./!,
Lerban =antacuzino (,2@6,266! si =onstantin 4rancoveanu (,266,@,/!.
In >oldova, ultimele domnii cu tendine autoritare sunt cele ale lui *asile
Gupu (,2-/,2.-! si +imitrie =antemir (,@,E,@,,!. Oncercarea domnilor
romani de a (nc'eia aliane antiotomane secrete cu Nabsburgii, respectiv cu
Rusia va provoca reacia otomana. +up uciderea lui =onstantin
4rancoveanu in ,@,/, sultanul decide instaurarea regimului #anariot in Tara
Rom&neasca in ,@,2. +imitrie =antemir a (nc'eiat in ,@,, la GutK un tratat
cu tarul Petru I, in baza cruia ostile rusomoldovene au (ncercat sa se opun
turcilor, dar au #ost in#rante la 5tanilesti, in iulie ,@,,. =antemir sa re#ugiat
la curtea tarului, iar din ,@,,, domniile #anariote au #ost instaurate in
>oldova. +omniile #anariote se des#asoara intre ,@,,J,@,2 si ,633.
Spaiul romnesc i marile puteri
n secolul al XVII-lea.
+ac (n prima "umtate a secolului al )*IIlea, regimul suzeranitii
otomane a #ost mai puin aspru, din a doua "umtate a veacului,
obligaiile economice ctre otomani au crescut (tributul, la care sau
adugat obligaiile ocazionale, obligaiile (n munc etc.!.
On condiiile complexe ale "ocului de interese dintre marile puteri din
zon, Rrile Rom&ne $iau aprat autonomia, inclusiv prin aciuni
diplomatice. Principele 0abriel 4et'len al Transilvaniei, av&nd $i acordul
Nabsburgilor, a (ncercat s re#ac unirea politic a Rrilor Rom&ne. %l
dorea s se proclame rege al Daciei, proiect nerealizat, dar care a suscitat
atenia marilor puteri european.
Transilvania $ia sporit prestigiul pe plan extern, prin participarea la
Rzboiul de -E de ani (,2,6,2/6!, $i la tratativele de pace din Uest#alia
(,2/6!.
Pentru a asigura un anume ec'ilibru (n relaiile cu otomanii, voievozii
Rrii Rom&ne$ti $i >oldovei, >atei 4asarab $i, respectiv, *asile Gupu, au
(nc'eiat tratate de alian cu principii Transilvaniei, 0'eorg'e RTKVczi I
$i 0'eorg'e RTKVczi al IIlea .
=re$terea puterii Nabsburgilor $i (ncercrile lor de a se amesteca (n Rrile
Rom&ne, au determinat Transilvania s (nc'eie o alian cu Brana, prin
tratatul de la Bgra$ (,2@@!, dar aceasta nu a (mpiedicat ptrunderea
armatelor imperiale (n principat $i staionarea lor (n ,3 ora$e $i ceti,
con#orm tratatului de la 4la" (,26@!.
On ,277, otomanii recuno$teau pierderea Transilvaniei, (n contextul
declan$rii crizei orientale, prin tratatul de pace cu Imperiul Nabsburgic,
de la DarloMitz.
On vederea realizrii unei aliane antiotomane a Rrii Rom&ne$ti, dup
,26/, voievodul Lerban =antacuzino a iniiat aciuni diplomatice secrete
cu Nabsburgii, continuate de =onstantin 4r&ncoveanu. >oldova era
ameninat de Polonia, ast#el c voievodul =onstantin =antemir a
(nc'eiat un tratat secret cu Nabsburgii (,27E!, iar 1ntio' =antemir, a
(ncercat o politic de ec'ilibru #a de otomani $i poloni.
Ac9i+$i *e 0.li"ic! e)"er$! ale *.:$i".ril.r
5a$ari.9i (1ec.l+l al XVIII-lea)
+up aciunile de politic antiotoman ale lui =onstantin
4r&ncoveanu (ucis din ordinul sultanului, la =onstantinopol, (n
anul ,@,/! $i ale lui +imitrie =antemir (re#ugiat (n Rusia, (n ,@,,!,
Poarta a instaurat regimul domniilor #anariote.
='iar dac domnitorii #anarioi erau numii direct de ctre sultan,
totu$i acestea au continuat s #ie considerate ca av&nd un statut
internaional distinct #a de Imperiul Otoman. Ga =onstantinopol
continuau s activeze capuc'e'i (reprezentani diplomatici ai
domnitorilor!, iar otomanii au recunoscut, prin acte solemne,
statutul deosebit al Principatelor Rom&ne.
+e asemenea, (n Rara Rom&neasc $i (n >oldova au #ost desc'ise
$i primele agenii $i consulate ale Rusiei, 1ustriei, Prusiei, Branei
$i >arii 4ritanii, la s#&r$itul secolului al )*IIIlea $i la (nceputul
secolului al )I)lea.
Onclcarea autonomiei Principatelor de ctre otomani sa
mani#estat $i prin cedarea de ctre ace$tia a unor teritorii
rom&ne$ti, prin tratatele de pace (nc'eiate (n urma rzboaielor
rusoaustrootomane; 4anatul $i Oltenia, cedate Nabsburgilor, prin
pacea de la PassaroMitz, (n ,@,6 (Oltenia a revenit la Rara
Rom&neasc (n ,@-7, prin pacea de la 4elgrad!, 4ucovina, cedat
Nabsburgilor, (n ,@@., dup pacea de la DuciuKDainargi,
4asarabia, cedat ru$ilor, prin pacea de la 4ucure$ti, din ,6,3.
Unii domnitori #anarioi au avut cura"ul s protesteze la Poart #a
de aceste cedri teritoriale, precum domnitorul #anariot al
>oldovei, 0rigore al IIIlea 0'ica (,@@/ C ,@@@!, ucis de otomani
pentru atitudinea sa.
II.PREMISELE COS!I!"IRII ROM#IEI
MO$ERE
RELATIILE STATELOR ROMANESTI CU MARILE
PUTERI.CRIZA ORIENTALA.SEC.XVII-XVIII
A. Si"+a"ia i$"er$a9i.$ala se caracterizeaz prin agravarea con#lictului
de interese intre marile puteri 1ustria, Polonia, Rusia si Imperiul Otoman.
a .Sec XVII; In vreme ce in 1pus se stabile$te un nou raport de #orte la
(nc'eierea Rzboiului de -E de ani (cu (n#r&ngerea Nabsburgilor ,2/6!, in
rsrit, se contureaz la s#&r$itul secolului 8Problema Orientala9, generata de
declinul Imperiului Otoman si de tendina >arilor Puteri cre$tine de a prelua
8mo$tenirea europeana9 a acestuia printro politica expansionista. In cadrul
8='estiunii Orientale9, gurile +unarii, 4alcanii si str&mtorile se vor dovedi
puncte de mare interes,iar Principatele se vor situa la con#luenta intereselor
economice si politice ale 1ustriei, Rusiei si Turciei. Onceputul 8=rizei
Orientale9 se plaseaz in a doua "umtate a secolului )*II. In ,26- turcii
(ncearc pentru ultima oara sa cucereasc *iena, care va #i salvata de
austrieci, cu spri"inul regelui Poloniei Fan 5obiesKi. +in ,26/, 1ustria
(nc'eie o aliana cu Polonia, *eneia, Rusia si >alta, o noua 8Giga 5#&nta9,
declan$&nd o#ensiva antiotomana. Turcii sunt in#ranti la 4uda(,262!,
>o'acs(,26@!, Penta(,27@!, si li se impune pacea de la DarloMitz(,277!
care reglementa trecerea Ungariei si a Transilvaniei sub suzeranitate
'absburgica. 5pre s#&r$itul secolului puterea Rusiei creste, in detrimentul
Poloniei si a Turciei. In ,22@, Rusia anexeaz Ucraina Rasariteana (de la
Polonia!, 1zovul si =rimeea( de la turci!. *a deveni o putere militara
redutabila in timpul lui Petru cel >are.
@.Sec XVIII; 1gravarea 8=rizei Orientale9 determina tensiuni in rsritul
%uropei si o lunga serie de rzboaie intre 1ustria, Rusia si Turcia. 1ceste
con#licte a#ecteaz grav Tarile Romane, care au servit drept teatru de
operaiuni, baza de aprovizionare, zona de ocupaie si au #ost silite sa
suporte mari sacri#icii teritoriale.
WRzboiul austroturc din ,276,277, se (nc'eie cu pacea de la DarloMitz,
prin care turci recunosc pierderea Ungariei si a Transilvaniei in #avoarea
'absburgilor.
WRzboiul rusomoldoturc din ,@,E,@,,, se (nc'eie cu pacea de la *adul
Nu$ilor, in #avoarea Imperiului Otoman, care prime$te cetatea Notin si
impune in >oldova regimul #anariot.
WRzboiul austroturc din ,@,2 ,@,6, se (nc'eie cu pacea de la PassaroMitz,
prin care 4anatul si Oltenia, 4elgradul si : 4osniei sunt cedate 'absburgilor.
WRzboiul rusoaustroturc din ,@-.,@-7, se (nc'eie cu un rezultat nedecis,
drept care pacea de la 4elgrad prevede retrocedarea Olteniei si a 5erbiei de
ctre austrieci.
WRzboiul rusoturc din ,@26,@@/, se (nc'eie cu victoria Rusiei, care, prin
pacea de la DuciuKDainargi obine libera navigaie pe >are si protectoratul
asupra Principatelor.
WRzboiul rusoaustroturc din ,@6@,@7,(,@73!, se termina cu un rezultat
nedecis, drept care se (nc'eie 8tratatele albe9 de la 5istov(,@7,! cu 1ustria si
de la Ia$i(,@73!, cu Rusia, creia I se con#irma stp&nirea =rimeii, Ucrainei
si a coastelor >. :egre pana la :istru.
WRzboiul rusoturc din ,6E2,6,3, se (nc'eie cu pacea de la 4ucure$ti, prin
care Rusia obine 4asarabia.
WRzboiul rusoturc din ,636,637,se (nc'eie cu pacea de la 1drianopol,
prin care Rusia obinea o#icializarea protectoratului sau in Principate.
1cestea erau recunoscute ca autonome si se des#iina monopolul comercial
otoman. %rau retrocedate Tarii Romane$ti #ostele raiale, Turnu, 0iurgiu si
4rila.
. 5ituaia politica a Tarilor Romane se caracterizeaz prin
agravarea dominaiei otomane si prin instabilitate;
a. Sec. XVII (nceputul sec.)*III; Instabilitatea politica este ilustrata prin
numrul mare de domnii amestecul boierilor in alegerea domnilor si durata
mica a domniei. 5ingurele domnii mai lungi si relativ stabile, cu mare
importanta pentru dezvoltarea culturii,sunt cele ale lui >atei 4asarab in Tara
Rom&neasca,intre ,2-3 si ,2./ si *asile Gupu in >oldova, intre ,2-/ si
,2.-. 5pre s#&r$itul secolului, domni autoritari si buni diplomai au (ncercat
sa utilizeze noul context politic internaional spre a redob&ndi o larga
autonomie cu spri"inul marilor puteri. 1st#el, Lerban =antacuzino, domn al
Tarii Romane$ti intre ,2@6 si ,266, a iniiat tratative secrete cu Nabsburgii
impotriva turcilor. Ulterior, =onstantin 4rancoveanu (,266,@,/! va
des#$ura o diplomaie abila, bazata pe o politica 8a pungilor cu bani9 in
raporturile cu Poarta, pe e#ortul de a stvili expansiunea 'absburgica (nspre
tara sa, dar si pe tratative secrete cu Rusia. In urma unui complot, este
mazilit si moare ca martir la =onstantinopol la ,. august ,@,/. In >oldova,
ultimul domn pm&ntean este +imitrie =antemir(,@,E,@,,!. =onsiderat
#idel sultanului, acesta va iniia insa tratative cu tarul Rusiei, Petru cel >are,
#inalizate prin tratatul de la GutK din ,- apr. ,@,,.In baza acestuia ostile ruse
si cele moldovene vor declan$a con#lictul, dar vor su#eri o grea (n#r&ngere la
5tanilesti, in iulie ,@,,. =antemir paraseste tronul si se re#ugiaz la curtea
tarului. +up aceste evenimente, Poarta modi#ica statutul Principatelor,
adopt&nd o noua #ormula politica de dominaie, regimul #anariot, instalat in
,@,, in >oldova si in ,@,2 in Tara Rom&neasca, prin :icolae >avrocordat.
@ .ReAi:+l 5a$ari." (1311B131'-1&,1)C presupune cre$terea in#luentei
politice si economice a Porii in Principate<acestea isi pstreaz insa
autonomia, principalele instituii, religia, structura sociala si cunosc unele
aspecte ale modernizrii<dispare insa dreptul de a des#$ura o politica
externa proprie si dreptul de a (ntreine o armata naionala< obligaiile #ata de
Poarta sporesc.
Instituiile;
W +O>:I1se obine prin numirea sultanului<tronurile sunt cumprate, ceea
ce genereaz o mare instabilitate (-2 domnii in Tara Rom&neasca si /E in
>oldova!<
primii #anarioi aparin unor #amilii grece$ti, romane$ti sau levantine, #o$ti
dragomani ai Porii(#am. 0'ica, Racovita, >avrocordat, =allimac'i,
=aragea, 5utu, >oruzi, RusetA!
pastreaza titulatura si prerogativele interne, pot avea o curte si grzi de
arnui<
duc in general o politica autoritara, uneori cu aspecte re#ormatoare, de
sorginte iluminista ( =. >avrocordat, 1l. Ipsilanti! si sunt mari protectori ai
ortodoxiei<
W+R%01TORIIG% sunt multiplicate si se acorda prin v&nzare< boierii
pm&nteni sunt treptat indepartati in #avoarea grecilor<
W5B1TUG devine o instituie #ormala, lipsita de dreptul de a alege domnii<
W1+U:1R%1 T1RII este rar convocata (de ex. In ,@/2 in Tara
Rom&neasca si in ,@/7 in >oldova pentru a aproba suspendarea legrii de
glie!<
Obligaiile #ata de Poarta;
WTRI4UTUG (creste permanent!
WP%5=N%5URIG%
W+1RURIG% si 5U>%G% P%:TRU O4TI:%R%1 si =O:BIR>1R%1
+O>:I%I (>U=1R%R! WPR%5T1TIIG% I: >U:=1 5I PRO+U5% si
>O:OPOGUG %=O:O>I= OTO>1: (comerul pre#erenial cu turcii!