Perioada premoderna-

Cronologie
1601-1821 perioada premoderna
plan intern mutaii lente pana la trecerea spre vrsta moderna si naionala.
plan extern fluxuri si refluxuri, nceputul Chestiunii orientale,
!rincipatele intra in cmpul expansionist al puterilor cre"tine.
1601-1660 controlul economic si politic al !orii in !rincipate a fost
sl#$it %& domnii lun'i( )atei *asara$ +16,,-16-./ si 0asile 1upu
+16,.-16-,/.
1618-16.8 - politica independenta a principilor ardeleni, participnd
la 2#3$oiul de ,0 ani
4up# 1660 !oarta reia ofensiva spre 5uropa 6entrala %& opresiune
economica si politica in !rincipate, susinere financiara, participare la
expediiile turce"ti contra principilor cre"tini.
167, polone3ii capturea3# 8otinul, 9tefan !etriceicu si :ri'ore
:;ica trec de partea cuceritorilor
167,-1678<168, !oarta a impus slu=$a"i 'reci in dre'#torii,
premer'nd re'imului fanariot +protofanariotismul/
5venimentele politico-militare de la sfarsitul sec. >0?? %& redimensionarea
statelor
168, asediul 0ienei @ nfrn'erea turcilor %& nceputul dec#derii
?mperiului Atoman si criza orientala.
Burcii pierd $atalie dup# $atalie, cednd teritoriile cucerite de Coliman
)a'nificul in 5uropa 6entrala.
ianuarie 16DD pacea de la EarloFit3
?. Atoman renuna la teritorii c;eie, Gn'aria si
Bransilvania intra in st#pnire 8a$s$ur'ica
tolerarea cultului romano-catolic pe teritoriile islamice
si ap#rarea slu=itorilor acestei reli'ii
!ro$lema mo"tenirii ?mperiului Atoman +problema orientala/ de c#tre
puterile cre"tine +2usia si Hustria/
XVIII-XIX r#3$oaiele ruso-austro-turce, nc;eiate aproape toate cu
victoria puterilor cre"tine %& declinul ireversi$il al ?mperiului Atoman
+omul bolnav al Europei/
5manciparea de su$ su3eranitatea !orii a !rincipatelor in timpul lui C.
6antacu3ino +1678-1688/, 6. *rancoveanu +1688-171./ si 4. 6antemir
+1710-1711/ @ ne'ocieri cu Hustria si 2usia @ tratate @ pro'ram de
emancipare @ recunoa"terea de c#tre imperiile cre"tine a independentei,
frontierelor, instituiilor si a ortodoxismului.
*rancoveanu adept statornic al principiului ec;ili$rului politic, manevrnd
intre 8a$s$ur'i si !oarta +%& situaia 'rava a Barilor 2omane/
a promovat cultura +stilul $rancovensc/
aciuni diplomatice cu ?mperiul 8a$s$ur'ic si rus, !oarta a aflat
%& ma3ilirea sa si a copiilor +171./
6antemir 1710 nele'ere cu tarul !etru ?, care recuno"tea independenta
si inte'ritatea )oldovei
1711 r#3$oiul ruso-turc, c"ti'at de otomani, prin capitularea
ru"ilor la Ctanilesti
refu'ierea domnitorului si transformarea 8otinului in raia
sec >0??? centrul si C-5 5uropei cri3a politica din !olonia si
consecinele ei
cri3a ?mperiului Atoman +Problema Orientala/
Hustria, 2usia, !rusia isi disputau dominaia asupra spaiului $alcanic,
Barilor 2omane si !oloniei.
5xpansiunea ruseasca invoca pretextul prote=#rii cre"tinilor din *alcani
Barile 2omane devin scena de r#3$oi %& ocupaii militare ndelun'ate,
pierderi teritoriale si umane.
1710 tratatul de aliana dintre 6antemir si !etru ?, care recuno"tea
independenta si inte'ritatea )oldovei +orientarea spre 2usia/
mai 1711 conflictul ruso-turc, c"ti'at de otomani prin capitularea
ru"ilor la Ctanilesti
iulie 1711 pacea de la 0adu 8u"ilor, prin care 8otinul devine raia
octombrie 1711 introducerea regimului fanariot in Moldova,
prin numirea lui Iicolae )avrocordat
ianuarie 1716 introducerea regimului fanariot in ara
!om"nea#ca, prin numirea lui Iicolae )avrocordat
1716-1718 conflictul austro-turc, c"ti'at de 8a$s$ur'i
1716-1718-memorii adresate 6urii de la 0iena( desprinderea B.
2omane"ti de otomani, domni p#mnteni
2eformatorii se adresau )arilor !uteri, ntrunite in con'rese, sa susin#
pro$lema romneasca
1718 pacea de la !assaroFit3 *anatul si Altenia trec in st#pnirea
Hustriei %& devine putere $alcanica
17,--17,D conflictul austro-ruso-turc
17,D pacea de la *el'rad Altenia revine Barii 2omane"ti, insa
*anatul nu
- au'ust 17.6-desfiintarea rumniei din Bara 2omneasca
17.D-desfiintarea vecinilor din )oldova.
1772, 177, tratativele de la Joc"ani( domnii p#mntene, autonomie,
unirea su$ 'arania colectiva a 2usiei, Hustriei, !rusiei.
1772 ?enac;ita 0acarescu trimite memoriu marelui vi3ir, solicitnd
respectarea vec;ilor tratate, nl#turarea a$u3urilor si revenirea la
domniile p#mntene.
Ideea din ultimele $ decenii ale #ec XVIII a recuper%rii autonomiei
&'nceputul de(tept%rii na)ionale
1768-177. conflict ruso-turc, pierdut de otomani
177. pacea de la EuciuK-Eainar'i
- debutea*% neoficial protectoratul ru#e#c a#upra
Principatelor
- Barile 2omane sunt scutite de tri$utul pe 2 ani
- este confirmata autonomia !rincipatelor
- 2usia o$ine dreptul de a interveni in favoarea Barilor 2omane
si a prote=#rii cre"tinilor ortodoc"i din ?. Atoman
177- turcii cedea3# *ucovina Hustriei, ca recompensa pt.
neutralitate
Hustria ncearc# sa limite3e puterea ruseaca in C-5 5uropei, temndu-se ca
va deveni vecina Bransilvaniei
4up# 1768 sunt ela$orate proiecte de restructurare politico-teritoriala de
c#tre 2usia, care urmarea anexarea !rincipatelor( proiectul grece#c vi3a
refacerea ?. *i3antin si impartirea posesiunilor europene ale ?. Atoman intre
2usia si Hustria. Proiectul dacic vi3a crearea unui stat tampon intre cele ,
mari puteri, condus de un principe cre"tin.
1780-!ravilniceasca 6ondica a lui Hlexandru ?psilanti
1782-primele consulate ruse"ti la ?a"i si *ucure"ti
178,-sunt infinitate consulatele austriece
178--sunt infinitate consulatele prusace
1787-17D2 conflict ruso-austro-turc
17D1 pacea turcilor cu Hustria la Cistov
17D2 pacea turcilor cu 2usia la ?a"i
- !oarta era o$li'ata la respectarea autonomiei !rincipatelor
- 2usia anexea3# teritoriile nord-pontice, a=un'nd vecina
)oldovei, la 'rania cu Iistru
1787 in contextul r#3$oiului ruso-austro-turc, $oierii munteni cereau
Hustriei recunoa"terea neutralit#ii B. 2om
1787-?enac;ita 0acarescu pu$lica primele versuri tip#rite in lim$a
romana
17D1 memoriu c#tre diplomaii cre"tini, reunii la Cistov in vederea
nc;eierii p#cii( resta$ilirea frontierei dintre !rincipate si otomani pe
4un#re, desfiinarea raialelor, desfiinarea o$li'aiilor !rincipatelor
fata de !oarta, cu excepia tri$utului, li$ertatea comerului, domni
p#mnteni
17D8-infiintarea consulatelor france3e
12 septem$rie 1802 prin ;ati"eriful de privile'ii de la :ul;ane,
!oarta recunoa"te autonomia !rincipatelor, fixea3# domnia la 7 ani,
sta$ile"te re'imul o$li'aiilor materiale, iar ma3ilirea domnului se
reali3a in urma acordului comun intre 2usia si Burcia
1802-sunt infiintate consulatele en'le3e
1807 memoriu c#tre Iapoleon( spri=in pt. crearea unui stat romanesc
bariera redutabila intre N si S, su$ 'arania, ci nu su$ protectoratul
)arilor !uteri
1806-1812 conflict ruso-turc
1812 pacea de la *ucure"ti, ;anul lui )anuc
- 2usia anexea3# partea r#s#riteana a )oldovei, dintre
!rut si Iistru +*asara$ia/
181,-:;eor';e Hsac;i desc;ide la Hcademia domneasca din ?a"i un
clas in lim$a romana pentru a preda un curs de in'inerie si
;ot#rnicie.
181- 6on'resul de la 0iena marile puteri si-au impartit 3onele de
dominaie in 5uropa
1816-1817-C-a tip#rit la ?a"i Codul Callimachi ,cu o cule'ere de le'i
inspirata in mare parte din codul civil austriac.
1818-:;eor';e 1a3#r a fost numit dasc#l la 9coala de la Cf.
Cava,unde a inau'urat cursurile in lim$a romana.
-a ap#rut la *ucure"ti Legiuirea Caragea,inspirata de codul civil
france3.
1821 revoluia lui Budor 0ladimirescu
1821-1822(ocupaie militara turca
1822 memoriu c#tre !oarta( armata, funcionari si domni p#mnteni
1822 !oarta a fost o$li'ata sa resta$ileasc# domniile
p#mntene(?onia Candu Cturd3a domn in )oldova,:ri'ore al ?0-lea
4imitrie :;ica domn in Bara 2omneasca.
nceputul emancip#rii !rincipatelor
1826 6onvenia ruso-turca de la HKKerman +6etatea Hl$a/ era prima
etapa
1828-182D conflict ruso-turc
182D tratatul de pace de la Hdrianopol
oficiali*area protectoratului ru#e#c, tarii dorind transformarea
statelor romane in gubernii, insa li se opun puterile occidentale,
interesate de 4un#rea de Los
182D memoriu c#tre !oarta( unirea !rincipatelor, cump#rarea
independentei cu plata tri$utului cumulat +stat de sine si neatrnat/
1828-18,. meninerea ocupaiei ruse"ti a dus la introducerea
!egulamentelor +rganice +constituie care sta$ilea principiile de
$a3a ale or'ani3#rii !rincipatelor/
ran#ilvania, formarea unei con(tiin)e na)ionale
excluderea romanilor din Bransilvania din viata politica.
a fost or'ani3ata ca !rincipat, apoi ca )are !rincipat cu autonomie limitata,
condusa de un 'uvernator.
16D1 Diploma eopoldina +dominaia politica oficiala a
;a$s$ur'ilor in Bransilvania/.
conform !probatelor +16-,/ si Compilatelor +166D/, 1eopold ? consacra
dominaia st#rilor privile'iate in politica.
romanii +plebea valaha/ aveau statut inferior, fiind tolera)i, reli'ia
meninndu-se in afara celor recepte.
0iena ncearc# sa-i atra'# pe romani, care erau ma=oritari, la catolicism,
propunndu-le unirea cu 2oma si promindu-le drepturi ca ale oric#rui
cetatean al ?mperiului, insa niciodat# nu au fost respectate.
"iserica #nita
16D7 Cinodul de la Hl$a ?ulia, unde se recunoa"te unirea cu 2oma
16DD !rima 4iploma 1eopoldina privind unirea cu 2oma( scutea
preoii unii de io$#'ie si ro$ota
1701 H doua 4iploma 1eopoldina privind unirea cu 2oma( drepturi
e'ale cu ale celorlali catolici
*iserica Gnita a devenit conduc#torul miscarii de emancipare politica, iar
preoii, apostolii ideii naionale.
miscari ale ortodoc"ilor %& recunoa"terea ortodoxismului +17-D/ de c#tre
)aria Bere3a.
17-. primele scoli 'reco-catolice romane"ti la *la= +centrul
rena"terii naionale si moderni3#rii culturii/.
1777 $atio Educationis +decret asupra invatamantului/ promul'at
de )aria Bere3a.
1781 Edictul de toleranta +li$ertate pt. reli'iile necatolice, fara a
atenta la primatul catolicismului/ promul'at de ?osif al ??-lea.
@ 5lita intelectuala, instruita la 2oma si 0iena, ce promova emanciparea
naionala.
%oan %nochentie &icu 'lein
1728 e numit episcop unit
17,2 e instalat in funcia de episcop unit si ocupa un loc oficial in
4ieta Bransilvaniei
o$iectiv( o$inerea drepturilor politice, recunoa"terea naiunii romano-
vala;ice
ar'umente( latinitatea romanilor, vec;imea in Bransilvania, no$leea romana,
num#rul si aportul lor.
reforme( reducerea ro$otei, desfiinarea servituii personale, li$ertatea
"colara, funcii in stat pt. romani.
17,2, 17.1 memorii adresate autoritatilor imperiale si st#rilor
privile'iate( nl#turarea statutului de tolerat, recunoa"terea romanilor
ca naiune politica, e'ala in drepturi cu celelalte trei.
ar'umente( superioritate numerica, 'reutatea sarcinilor pu$lice,
descendenta din coloniile romanilor
nceputul transform#rii romanilor dintr-o naie medievala intr-o naiune
moderna.
17.. Supple( ibellus) naintat )ariei Bere3a( ima'ine a st#rii
naiunii romane, condiia sociala si politica, cere drepturile cuvenite,
insa respinse de 4ieta din 6lu=, pe motiv ca dere'lea3# sistemul tarii.
17-1 nl#turat din funcia de episcop unit si exilat la 2oma pana la
moarte +1768/
ideile lui transmise discipolilor de la *la= nu s-au pierdut, ci au continuat in
r#scoala lui 8orea si 9coala Hrdeleana.
$*scoala lui +orea) Clo,ca si Crisan
con"tiina populara de neam a romanilor, lic;idarea pe cale revoluionara a
raporturilor feudale
r#scoala din toamna lui 178.%& taranii din Hpuseni, strivii de
sarcinile feudale +. 3ile<sapt. pt. io$a'i, , pt. =eleri, o$li'aii in natura/
o$iective( desfiinarea no$ilimii, impartirea domeniilor feudale intre tarani
au'ust 178- ?osif al ??-lea desfiinea3# servitutea personala +Patenta
%mperiala de desfiin-are a iob*giei/.
dup# moartea mp#ratului, no$ilimea resta$ile"te vec;ea situaie, patenta
fiind a$ro'ata.
Supple( ibellus .alachorum / programul politic si na-ional al Scolii
!rdelene
nl#turarea sistemului politic anacronic din Bransilvania, impunerea naiunii
romane ca una politica
martie 17D1 redactat de ?osif )e;es, de la 6ancelaria aulica a
Bransilvaniei si trimis lui 1eopold al ??-lea.
o$iective( reinte'rarea naiunii romane in rndul naiunilor tarii, fara
deose$ire de confesiune.
ar'umente( dreptul istoric +cei mai vec;i in re'iune/, dreptul natural,
drepturile omului si cet#eanului, contractul social, erau cei mai
numero"i, aveau sarcinile cele mai 'rele.
mai 17D1 1eopold al ??-lea trimite Supplex-ul 4ietei din
Bransilvania, care insa l refu3a pe motiv ca dere'lea3# sistemul de
privile'ii.
S. apo'eul luptei de emancipare naionala si politica a ardelenilor in sec
>0???
primul pro'ram politic modern al romanilor din Bransilvania(
"ter'erea denumirii de toleraiM clerul, no$ilimea si ple$ea sa fie
la acela"i nivel cu st#rile ce constituie uniunea celor , naiuniM
repre3entare proporionala in 4ieta si in funciiM denumiri
romane"ti sau mixte unitatilor administrative. cu ma=oritate
romneascaM
6AIJ1?6B
HI? 45 45CJHCG2H25
B2HBHB 45 !H65
!2505452?,6AIC56?IB5 !5IB2G BH2?15 2A)HI5
Hustro-otoman
16D8-16DD
6arloFit3
!oarta recunoa"te trecerea Bransilvaniei su$ st#pnire
;a$s$ur'ica
2uso-otoman
1710-1711
0adul 8u"ilor
4omnitorul )oldovei 4imitrie 6antemir se refu'ia3# in 2usia
al#turi de $oierii filoru"iMcetatea 8otin devine raia.
Hustro-otoman
1716-1718
!assaroFit3
*anatul si Altenia trec su$ st#pnirea ?mperiului 8a$s$ur'ic
care devine putere $alcanica.
2uso-austro-otoman
17,--17,D
*el'rad
?mperiul 8a$s$ur'ic restituie Altenia care este realipita Barii
2omane"ti.
2uso-otoman
1768-177.
EuciuK-Eainar'i
)oldova si Bara 2omneasca sunt scutite de tri$ut pentru doi
aniMeste confirmata autonomia !rincipatelor.
2usia o$ine dreptul de a interveni in favoarea Barilor
2omaneMastfel ncepe protectoratul rusesc.
2uso-austro-otoman
1787-17D1
Cistov +cu Hustria/-17D1
?a"i+cu 2usia/-17D2
2usia a=un'e vecina a )oldovei.
2uso-otoman
1806-1812
*ucure"ti
Ninutul dintre !rut si Iistru+*asara$ia/ este cedat 2usiei.
Hutonomie administrativa pentru am$ele tari.
2estituirea raialelor de pe malul stn' al 4un#rii+:iur'iu,Burnu
si *r#ila/ c#tre Barile 2omane.
:rania cu ?mperiul Atoman pe talve'ul 4un#rii.
2uso-otoman
1828-182D
Hdrianopol
Iumirea domnilor pe viata.
1i$ertatea comerului+desfiinarea monopolului otoman/
4reptul de navi'aie pe 4un#re cu vase proprii.
On'r#direa dreptului de intervenie a ?mperiului otoman in
!rincipate.
)eninerea ocupaiei ruse"ti si o$li'ativitatea ?mperiului
Atoman de a recunoa"te si confirma re'ulamentele
administrative.
Mi(carea revolu)ionara condu#a de
udor Vladimire#cu-C!+-+.+/I0
re'imul fanariot "tir$irea autonomiei, pierderi teritoriale, corupie,
fiscalitate
reforme care au dus la moderni3are
1a =um#tate a sec >?> miscari romane"ti, europene si mondiale de
eli$erare sociala si naionala
1802-Plan sau o forma de oblduire republiceasca
aristodemocraticeasca-4imitrie Cturd3a.
cri3a orientala, mi"carea de eli$erare din *alcani, dominaia rusa %&
promovarea pro'ramului naional
1D ianuarie Comitetul de obl*duire +:ri'ore *rancoveanu, :ri'ore
:;ica, *ar$u 0acarescu/ l-a ales pe slu'erul Budor 0ladimirescu, fost
comandant de panduri si sudit al 2usiei, sa r#scoale poporul.
ianuarie-mai mi"carea lui Budor +caracter moderat datorita documentelor
pro'ramatice cu idei iluministe/.
strnsa le'#tura cu Eteria, intele'ere cu ?ordac;e si Jarmac;e mpotriva
dominaiei otomane.
pandurii +nucleul militar al miscarii/, taranii, mica $oierime.
2, ianuarie Proclama-ia c*tre tara de la Pades consacra principiul
suveranit#ii poporului, promitea tuturor celor care se nrolea3#
calitatea de mem$ru al !dun*rii Norodului +constituita la Bantareni/
mi"carea din Altenia a avut caracter taranesc, urm#rind prefaceri politco-
economice micii $oierimi si taranimii %& conflict cu marea $oierime.
puterea politica Hdunarea !oporului si 6omitetul de A$l#duire
Budor si 5teria +dup# venirea lui ?psilanti in tara/
16 fe$ruarie Cererile norodului romanesc +principalul document
pro'ramatic/( numirea in funcii dup# merit, li$ertatea comerului,
armata naionala, desfiinarea v#milor interne, desfiinarea
privile'iilor $oiere"ti, reforma "colara, meninerea domnilor fanarioi.
22 fe$ruarie eteri"tii intra )oldova, susinnd ca se $ucura de
spri=inul 2usiei
28 fe$ruarie oastea lui Budor se deplasea3# dinspre Altenia spre
*ucure"ti
20 martie Proclama-ie c*tre bucure,teni +discurs patriotic si
naional, necesar unirii tuturor forelor/
r#scoala a fost de3apro$ata pu$lic de consulul rus la *ucure"ti si de tarul
Hlexandru ?, care o susinea din um$ra.
,0 martie acord intre Budor si ?psilanti, primul conduce Altenia, iar
celalalt )untenia.
1 mai armatele otomane p#trund la I de 4un#re
Budor trimite !orii documente =ustificative, arz, prin care spune ca se ridica
doar impotriva asupririi din interior.
27 mai Budor este ucis de eteri"ti, nvinuit de cola$orare cu !oarta
sfr"itul re'imului fanariot
aprilie 1822 dele'aii muntene si moldovene cer !orii oaste si
domni p#mnteni si excluderea 'recilor din funcii
aprilie 1822 Proiectul celor 00 de ponturi 1Constitu-ia C*rvunara2
iulie 1822 resta$ilirea domniilor p#mntene( ?onia Candu Cturd3a in
)oldova si :ri'ore :;ica in Bara 2omneasca
1822-!sezamantul politicesc-Cimion )arcovici
-oile elite romane#ti
a 2a =umatate a sec >0???-inceputul sec >?> noua elita politica
Bransilvania( )icu Elein, Camuil )icu, :;eor';e Cincai, !etru )aior, ?oan
*udai-4eleanu, Cimion *arnutiu, Hvram ?ancu +reusesc sa
tre3easca la viata natiunea romana/
Bara 2omaneasca, )oldova( $oierimea +!artida Iationala/ :;eor';e
1a3ar, :;eor';e Hsac;i, ?on 6. *ratianu, ?on 8eliade 2adulescu,
6.H. 2osetti, I. *alcescu, ?on :;ica, 0. Hlecsandri, ).
Eo'alniceanu, H.?. 6u3a lideri de opinie, carturari, masoni
!eforme in #piritul de#poti#mului luminat1
!egulamentele +rganice
revolutia 1821 avertisment pt puterile su3erane
1822 revenirea la domniile pamantene :ri'ore al ?0-lea :;ica si
?onita Candu Cturd3a
proces de desc;idere culturala si economica
1826-conventia de la HKKerman-prevedea alcatuirea unor re'ulamente
de or'ani3are interna a !rincipatelor.
1828-18,.-administratia militara rusa in !rincipate,condusa de
'eneralul !avel Eiseleff, numit presedinte al divanelor )oldovei si
Barii 2omanesti.
2<1. septem$rie 182D tratatul de la Hdrianopol( li$ertatea
comertului, desfiintarea raialelor, %& inflorirea comertului si
a'riculturii, exporturi, le'aturi cu Jranta si Hn'liaM protectorat rusM
4oua comisii de $oieri munteni si moldoveni, conduse de consulul 'eneral
rus )inciaKi au ela$orat textul 2. Ar'anice +primele constitutii moderne/ 1
iulie<1dec 18,1 *ucuresti, 1 ian 18,2 ?asi, ramase in vi'oare pana la
6onferinta de la !aris +18-8/. Hveau ca scop reformarea 0ec;iului 2e'im,
cu principii moderne, iluministe.
puterea executiva( domnul +ales pe viata de Hdunarea A$steasca/ numea si
revoca 2fatul +6 ministrii/, drept de initiativa si sanctiune a
le'ilor, di3olva Hdunarea A$steasca +cu acord/
puterea le'islativa( 3dunarea +b#tea#ca +mitropolit, $oieri, mari
functionari/ adopta le'i, pre3enta rapoarte +anaforale/
domnului cu privire la starea tarii
puterea =udecatoreasca( Inaltul 4ivan 4omne#c
2. Ar'anice infiintarea tri$unalelor, corp de avocati, procuratura, ar;ivele
statului, notariate
reor'ani3area invatamantului, armata nationala
servicii pu$lice( sanitar, posta, pompieri
principiul $u'etului, sistem fiscal cu impo3it unic capitatia pt
tarani si patenta pt $ur';e3ie
desfiintarea vamilor interne si $reslelor
pastrau vec;ile privile'ii, scutirea de impo3it a $oierilor si clerului
pro$lema a'rara( claca 12 3ile<an, nartul +norma 3ilnica de lucru/,
P x fiecare mosie apartinea $oierului
18,, 2usia incearca sa impuna articolul aditional +apro$area puterii
su3erane sau protectoare pt orice modificare constitutionala/
18,.-18.2(Hlexandru :;ica a fost ales in Bara 2omaneasca
18.2-18.8(:;eor';e *i$escu
18,.-18.D( )i;ail Cturd3a,domn in )oldova.
18,- Hdunarea A$steasca din )oldova adopta articolul aditional
18,7 Partida -ationala impiedica adoptarea articolului aditional
mai 18,8 Hdunarea A$steasca din B. 2omaneasca si )oldova
adopta, su$ presiunea !ortii, articolul aditional
18.2-:;eor';e *i$escu a devenit domn in Bara 2omaneasca.
18.8-?oan )aiorescu,aflat la JranKfurt,propune ministrului de externe
'erman unirea *ucovinei,)oldovei,Barii 2omanesti si Bransilvaniei
intr-un re'at,2omania, cu un principe austriac su$ su3eranitatea
:ermaniei.
Proiecte de reformare a #ocietatii in Moldova #i ara
!omanea#ca
1802 Plan sau o forma de obladuire republiceasca
aristodemocraticeasca +4imitrie Cturd3a/( li$ertate economica,
dreptul fetelor la instructie asemenea $aietilor, li$ertate individuala,
inter3icerea arestarii fara cercetare, inter3icerea altor dari
forma de 'uvernamant propusa era repu$lica, iar conform separarii puterilor,
era condusa de $oierime 'rupata in , divanuri 4ivanul cel )are( or'an
suprem de 'uvernare, format din marii $oieri
4ivanul !ravilnicesc( rol le'islativ, format din $oierii cunoscatori
ai pravilelor
4ivanul de Los( rol financiar, format din deputati alesi prin vot
indirect
180. 0asile )alinescu propune acordarea unor loturi de pamant in
folosinta permanenta sau arenda pe $a3a de contract, taranilor clacasi
dupa 1821@domnii pamantene@transformari interne, tendinte
reformatoare +reor'ani3are politica, =uridica, fiscala, administrativa,
consolidarea autonomiei, unirea politica a romanilor/
1822 Proiectul celor 00 de ponturi 1Constitutia Carvunara2,
alcatuita de comisul ?onica Bautu, consilier al lui ?onita Cturd3a(
autonomie fata de !oarta, de3voltare culturala
nemultumiri sociale %& rascoale taranesti 18,1 +)oldova/, 18.- +B.
2omaneasca/
noi pro'rame( or'. administrativa, =udecatoreasca, $isericeasca, financiara,
li$ertatea tiparului, reli'ioasa, e'alitate in fata le'ii, impo3it
pro'resiv pe avere
18,. primii domni re'ulamentari( Hlexandru :;ica, )i;ail Cturd3a
18,7 Partida -ationala, condusa de $oierul ?on 6ampineanu
!ctul de unire si independenta( inlaturarea su3eranitatii otomane,
protectoratului, unirea !. intr-un re'at al
4aciei
Osebitul act de numire a suveranului romanilor( atri$utiile
domnului, drepturi, li$ertati
cetatenesti +vot univ./,
eli$erarea clacasilor
se preconi3a unirea su$ conducerea lui Cturd3a, noul stat tre$uia sa fie
monar;ie constitutionala su$ 'arantia colectiva a marilor puteri, in care toti
romanii erau e'ali in fata le'ii, li$ertate personala, a cuvantului, presei, vot
universal.
2ocietatile politice #ecrete
re'rupau forte reformatoare +$oieri li$erali, $ur';e3i, intelectuali/ in vederea
rasturnarii sistemului
18,. Societatea revolutionara secreta romano3polona apare la
Ci$iu, su$ conducerea lui Hdolf 4avid
18,8 !artida Iationala respin'e articolul aditional, preconi3and
unirea, independenta, pro'ram de reforme
18,D Con4uratia confederativa, initiata de 1eonte 2adu in
)oldova( unirea federativa a !rincipatelor cu Cer$ia
18.0 societatea secreta a lui 4imitrie Jilipescu, care preconi3a
repu$lica democratica, este depistata de Hlexandru :;ica
18., 5ratia, fondata la *ucuresti de I. *alcescu, ?.:;ica, 6;ristian
Bell si 6.H. 2osetti( !reptate, "ratie#$
18.- Societatea Studentilor $omani, infiintata la !aris de 6.H.
2osetti -le'aturi cu intelectuali france3i
18.6 !sociatia patriotica, infiintata la ?asi
2piritul public #i tinerii boieri
1821-182D inmultirea memoriilor $oieresti
1821-18.8 inflatie a $oierilor %& desfiintarea $oierimii, e'ali3area
mem$rilor societatii
totusi, puterea politica a fost exercitata de marii $oieri
fiii $oierilor, pre'atiti in occident si participanti la lo=ele
masonice, s-au intors cu idei iluministe
alfa$etul de tran3itie, mostenirea $i3antina se intersectea3a cu
tendintele occidentale +cultura, vestimentatie, mentalitati/
!evolu)ia de la 1565-1567 !evolu)ia de la 1565-1567
C!+-+.+/I0 C!+-+.+/I0
Cau*ele #i obiectivele revolu)iei romane Cau*ele #i obiectivele revolu)iei romane
18.8 5uropa a fost cuprinsa de revoluii $ur';e3o-democratice
+prim*vara popoarelor/
Cau*e na)ionale
- revolutia europeana a adus in prim-plan dreptul popoarelor la existenta
li$era.
-a fost considerata de tinerii intelectualii ocazia punerii in mi%care a
forelor naionale romane%ti$.
-pt !rincipate, aflate su$ su3eranitate si protectorat, cat si pt. Bransilvania,
*anat, *ucovina, 6ri"ana, )aramure", aflate su$ dominaie ;a$s$ur'ica,
o$iectivul emancip#rii era 'reu de atins.
- prudenta fata de includerea o$iectivului emancip#rii in pro'ramele oficiale
revoluionare, solicit#ri le'ale( autonomie, unire, recunoa"terea drepturilor.
interesul pt. !rincipate si meninerea dominaiei % o$stacol in calea
constituirii statului naional roman.
-2. Ar'anice si amestecul 2usiei in !rincipate %& "tir$irea autonomiei %&
cereri de nl#turare a re'imului re'ulamentar si protectoratului +o$iectiv
minimal/ si emancipare de su$ su3eranitate otomana si independenta
+o$iectiv maximal/.
- romanii din Bransilvania nu aveau drepturi politice, naionale si
confesionale.
- exista pericolul anex#rii Bransilvaniei si *anatului la Gn'aria, iar al
*ucovinei la :alitia %& divi3are politica %& dorina de unire intr-un sin'ur
stat +o$iectiv maximal/.
- pro'rame neoficiale la *ra"ov si 6ern#ui( nl#turarea 2. Ar'anice,
protectoratului, unire si independenta.
Cau*e #ociale
- limitarea nscrierii o$iectivului principal %& revolu-ie democratica si
sociala +I. *alcescu/
- relatii a'rare nvec;ite( claca, io$#'ia, privile'ii feudale, lipsa de pamant
%& cereri de emancipare de servituile feudale, mpropriet#rire cu teren
ara$il.
- vec;ii si marii $oieri isi menineau mentalit#ile orientale, iar cei noi ntor"i
de la studii, pe cele occidentale %& proces de m$ur';e3ire cu tendine de
de3voltare a comerului, moderni3are a a'riculturii %& formarea $ur';e3iei
li$erale care a pus cap#t dominaiei marilor $oieri
Cau*e economice
- putere mica de cump#rare, lipsa cailor de comunicaie, mi=loacelor de
transport, inexistenta creditelor si facilitailor $ancare %& mpiedicarea
de3volt#rii pieei interne %& pro'ram de creare a unui sistem modern prin
desfiinarea v#milor interne, li$ertatea comerului, li$erali3area industriei,
sistem de credit.
Cau*e politice
- amestecul puterii protectoare in 'uvernare, re'imul autoritar al ultimilor 2
domni re'ulamentari, lipsa le'ilor si instituiilor, drepturilor, li$ert#ilor +era
meninuta cen3ura/. - 2omanii din Bransilvania nu erau repre3entai in 4ieta,
=ustiie, administraie, neavnd drepturi politice %& cereri de desfiinare a
privile'iilor, e'alitate in fata le'ilor, li$ertate personala, suveranitatea
poporului, responsa$ilitatea domnului, nfiinarea armatei.
4ocumentele programatice ale revolu)iei 4ocumentele programatice ale revolu)iei
27 martie Peti-iunea proclama-iune a boierilor si notabililor
moldoveni, la ?a"i
. mai Peti-iunea Na-ionala, la *la=
12 mai Printipiile noastre pentru reformarea patriei, la *ra"ov
D iunie Proclama-ia de la %slaz
1- iunie Peti-iunea neamului romanesc din #ngaria si "anat, la
1u'o= +*anat/
iulie Peti-ia tarii, la 6ern#ui +*ucovina/
au'ust Dorin-ele partidei na-ionale din &oldova, la 6ern#ui
4e#f%(urarea revolu)iei 4e#f%(urarea revolu)iei
Moldova
opo3iie fata de )i;ail Cturd3a +spirit conservator/ $oierimea mica si
mi=locie, marea $oierime li$erala, elita intelectuala.
27 martie adunarea de la ?a"i, la 8otel !eters$ur' +repre3entani ai
$oierimii li$erale si ai or#"enilor/.
protest fata de re'imul autoritar al lui Cturd3a, limitarea puterii lui,
instaurarea unui re'im moderat.
e adoptata Peti-iunea3proclama-iune +pro'ram in ,- de puncte/,
ntocmita de comitetul revoluionar condus de Hlecsandri, pt. a fi
naintata domnitorului.
2usia averti3ase ca nu va tolera miscari revoluionare %& explicaia
introducerii primului punct al petiiunii.
manifestanii sunt arestai, iar unii dintre ei au reu"it sa fu'a in celelalte
re'iuni romane"ti.
?mpresionai de adunarea de la *la= %& Printipiile noastre pentru
reformarea patriei +*ra"ov, 12 mai/( independenta si unirea
!rincipatelor +#tat neat"rnat/, emanciparea si mpropriet#rirea
taranilor claca"i fara desp#'u$ire.
Dorin-ele partidei na-ionale in &oldova +6ern#ui, au'ust/ Q Proiect de
constitu-ie( emanciparea si mpropriet#rirea taranilor claca"i cu desp#'u$ire.
iulie intervenia armata a 2usiei pune cap#t a'itaiilor
ara !om"nea#ca
D iunie Proclama-ia de la %slazM adunare popularaM ?.8. 2adulescu a
pre3entat un pro'ram( o$iective naionale, sociale, re'im politic Ruasi-
repu$lican, domn responsa$il ales din - in - ani, Hdunare A$"teasca
din toate cate'oriile, mini"trii responsa$ili, drepturi si li$ertati
cetatenesti.
D iunie-septem$rie 'uvern revoluionar provi3oriu
septem$rie 6-tin 6antacu3ino domn caimacam
principalele forte( Jratia, 'rupul de romani exilai la !aris, ne'ustori,
intelectuali, $oierimea li$erala, ofieri, populaie ur$ana
11 iunie i3$ucnirea revoluiei la *ucure"ti
:. *i$escu e silit sa accepte pro'ramul drept constituie si sa
forme3e un 'uvern cu mini"tri dintre frunta"ii miscarii.
retra'erea consulului rus din *ucure"ti
1, iunie *i$escu a$dica si se refu'ia3# la *ra"ov
'uvern provi3oriu( mitropolitul Ieofit, 2adulescu, Bell, *alcescu,
2osetti, ?.6. *ratianu
'uvernul provi3oriu( puterea executiva, le'islativa, or'ani3area pe $a3a celor
21 puncte.
principii( li$ertate, e'alitate, fraternitate.
1. iunie desfiinarea ran'urilor $oiere"ti, a cen3urii, li$ertate presei,
adoptarea tricolorului +4reptate, JratieS/, eli$erarea deinuilor
politici, inter3icerea $#t#ii si a pedepsei capitale, nfiinarea :#r3ii
Iaionale +condusa de :;eor';e )a';eru/, 6orpul 6omisarilor de
!ropa'anda +explicarea pro'ramului/, nlocuirea ispravnicilor.
1- iunie adunarea populara de pe 6mpia de la Jilaret +Cmpia
Libertatii$/ le'ali3area noii conduceri
D iulie 6omisie a !roprietatii pt. a re3olva pro$lema a'rara prin
re'lementarea raporturilor
,1 au'ust e desfiinata 6omisia !roprietatii
:uvernul trimite a'eni diplomatici pt. a o$ine spri=inul )arilor !uteri( ?on
:;ica la 6onstantinopol, Hl. :. :olescu la !aris, ?on )aiorescu la
JranKfurt, 4imitrie *ratianu la !esta.
aciuni contra-revoluionare e"uate din cau3a spri=inului din partea
populaiei.
2D iulie la insistenta 2usiei, otomanii au p#truns in taraM Culeiman-
!asa a condamnat revoluia si a impus .ocotenenta 4omnea#ca +?.8.
2adulescu, I. :olescu, 6. Bell/
aceasta deci3ie a nemulumit 2usia si ?mperiul Atoman %& Culeiman-!asa a
fost nlocuit cu Juad-!asa, care a primit ordin de reprimare a revoluiei
6 septem$rie in semn de protest, a avut loc o manifestaie in cadrul
c#reia s-au ars copii ale 2e'ulamentului Ar'anic si Hr;ondolo'iei
+condica ran'urilor $oiere"ti/ in fata consulatului rus, la *ucure"ti
1, septem$rie ocuparea *ucurestiului si victoria de la 4ealul CpiriiM
resta$ilirea re'imului re'ulamentar
ran#ilvania
pro'ram al ma';iarilor de restaurare a Gn'ariei medievale %& conflict etnic
intre romani si ma';iari
martie ma';iarii proclama unirea Bransilvaniei cu Gn'aria
18 aprilie Prima !dunare de la "la4 testea3# atitudinea romanilor
fata de pro'ramul politic naional
,-- mai &area !dunare Na-ionala de pe 6mpia 1i$ertatii +.0 000
participani/ proclamarea independentei naiunii romane
Peti-iunea Na-ionala +Cimion *arnutiu, 16 puncte/( independenta
naiunii romane, repre3entare proporionala in instituii, folosirea
lim$ii romane in le'islaie si administraie, independenta *isericii
Artodoxe 2omane, scoli romane"ti, desfiinarea io$#'iei fara
r#scump#rare, mpropriet#rire, li$ertati cetatenesti, 6onstituie a
BransilvanieiM nfiinarea unui or'an executiv Comitetul -a)ional
de la 2ibiu
18 mai 4ieta din 6lu= a votat anexarea Bransilvaniei la Gn'aria
2D mai mp#ratul Hustriei sancionea3# unirea Bransilvaniei cu
Gn'aria %& anularea autonomiei !rincipatului.
unificarea politico-administrativa a e"uat datorita re3istentei romanilor.
,-16 septem$rie ! 63a !dunare de la "la4 or'ani3area militara a
Bransilvaniei pt. a ap#ra suveranitatea teritoriilor romane"ti, narmarea
poporului, 1- le'iuni romane"ti, 1- prefecturi su$ conducerea
6omitetului Iaional de la Ci$iu.
octom$rie T.8-iulie T.D r#3$oi civil austro-ma';iar, trupele
ma';iare fiind conduse de 'eneralul ?osif *em.
romanii s-au retras in Hpuseni, a urmat resta$ilirea controlului ma';iar in
Bransilvania
. martie U.D 6onstituia lui Jran3 Losep; (- recunoaste autonomia
Bransilvaniei
?oan 4ra'o" si I *alcescu media3# conflictul dintre romani si ma';iari
2 iulie U.D Proiectul de pacificare de la Seghedin
1 au'ust T.D nfrn'erea revoluiei prin capitularea armatei
ma';iare in fata celei ruse"ti la Ciria
8ucovina
8 mai !dunarea populara de la Cern*u-i, su$ conducerea lui
5udoxiu 8urmu3ac;iM separarea *ucovinei de :alitia, autonomie,
4ieta cu repre3entani ai tuturor st#rilor, conducere proprie in
administraie, =ustiie, politica, independenta 5piscopiei *ucovinei
fata de )itropolia Artodoxa de la EarloFit3, ale'erea episcopului de
un 6on'res 1ocal, scoli naionale, e'alitate in fata le'ii, li$ertatea
comerului, desfiinarea cl#cii si di=mei
8anat
1- iunie !dunarea de la ugo4) Peti-ia neamului romanesc din
#ngaria si "anat7
- respectarea nationalitatii romane"ti, oficiali3area lim$ii romane, narmarea
poporului, autonomie, transformarea *anatului in capitanat general,
independenta *isericii si "colilor
9nirea Principatelor !omane-
C!+-+.+/I0
18.D - 6onvenia de la *alta-1iman
18.D - sunt numii domni in !rincipate :ri'ore Hl. :;ica in )oldova
si *ar$u 9tir$ei in Bara 2omanesca
18-, 18-6 - 2#3$oiul 6rimeii
,0 martie 18-6 - 6on'resul de pace de la !aris
18-6-1877 - statutul international al !rincipatelor+'arantia colectiva a
celor 7 mari puteriVsu3eranitate otomana/
18-6 18-D - 'uvernarea !rincipatelor de c#tre caimacami
18-6 ( 6on'resul de pace de la !aris.
18-7 - lucr#rile si re3oluiile Hdun#rilor ad-;oc
au'ust 18-8 - 6onvenia de la !aris, care sta$ilea statutul politico-
=uridic al !rincipatelor Gnite
ianuarie 18-D - du$la ale'ere a lui H.?. 6u3a
martie-septem$rie 18-D - 6onferina de la !aris+recunoasterea du$lei
ale'eri/
18-D-1866 - 4omnia lui 6u3a
18-D-1861 - unificarea serviciilor+vamale,pu$lice,tele'rafice/ si
armatei
1860 - este infiintata Gniversitate din ?a"i
nov 1861 - 6onferina de la 6onstantinopol+Burcia a recunoscut
unirea politica deplina a !rincipatelor/
22 ian 1862 - primul 'uvern unic+premier *ar$u 6atar'iu/
2. ian 1862 - prima Hdunare unica,isi nc;eie activitatea comisia
centrala de la Joc"ani
186, - 1e'ea seculari3#rii averilor manastiresti
186, - este formata Wmonstruoasa coaliie
oct 186,-ian 186- - premier ).Eo'alniceanu
2 mai 186. - 6u3a di3olva !arlamentul
186. - Ctatutul de3volt#tor al 6onveniei de la !aris
186. - primul !arlament $icameral
1 decem$rie 186. se infintea3a 6asa de 5conomii si 6onsemnaiuni
+656/
26 au' 186. reforma a'rara
26 noiem$rie186. - 6odul civil
186. - este infiintata Gniversitatea din *ucure"ti
dec 186. - 1e'ea instructiunii pu$lice
2dec186. - 6odul penal
11 fe$r 1866 - a$dicarea lui 6u3a
UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE. UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE.
DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN
CUZA CUZA
Realizarea Unirii: condiionri interne Realizarea Unirii: condiionri interne
i e!terne i e!terne
1D aprilie T.D 6onvenia de la *alta-1iman( resta$ilirea 2. Ar'anice,
dominaiei efective a 2usiei si ?. Atoman, domni numii pe 7 ani
+%nali funcionari/ - *ar$u 9tir$ei in B. 2om. si :ri'ore Hl. :;ica in
)oldova +activitate inuta su$ control pt. sta$ilitate politica si pt. a nu
r#spndi idei li$erale, naionale/.
au ncura=at de3voltarea economica si invatamantul %& reforme
:. Hl. :;ica a permis revenirea in tara a exilailor la !aris, i-a numit
mini"tri +6ostac;e Ie'ri, ). Eo'alniceanu/
18-6 - a apro$at emanciparea ro$ilor i'ani
a apro$at tip#rirea letopiseelor )oldovei
a desfiinat cen3ura si a dat li$ertate presei
4eceniul 0? aciuni ale romanilor in tara si peste ;otare privind
unirea(
- apeluri c#tre opinia pu$lica europeana
- afirmarea pro'ramului politic in pu$licaii ca &omnia viitoare +18-0-
!aris/, 'unimea &omana +18-1/, &epublica &omana +18-1-!aris, 18-,-
*ruxelles/
- afilierea la 6omitetul 6entral 4emocratic 5uropean cu sediul la 1ondra,
ce urmarea i3$ucnirea unei noi revoluii europene
- memorii c#tre Iapoleon ??? si !almerston
- nfiinarea unui comitet cu devi3a !reptate# "raternitate# (nitate#$, la
!aris
- 18-7 nfiinarea 6omitetelor Gnirii, la ?a"i si *ucure"ti
- or'ane de presa( &omnia Literara, Steaua !unrii +?a"i/, &omanul +6.H.
2osetti, 18-7, *ucure"ti/,
- re'im li$eral-moderat %& ntoarcerea revoluionarilor pa"opti"ti exilai
18-,-18-6 2#3$oiul 6rimeiiM implicarea Hn'liei si Jranei +18-./,
Cardiniei +18--/ de partea !orii
iunie T-, trupele ruse"ti trec !rutul, fara a declara r#3$oi !orii si
ocupa !rincipatele
octom$rie ?. Atoman declara r#3$oi 2usiei, iar domnii !rincipatelor
se retra' la 0iena
aprilie-au' T-. trupele ruse"ti se retra' su$ presiunea celor austriece,
ramanand ocupaia austriaca pana in martie 18-7
septem$rie T-. domnii !rincipatelor se ntorc in tara
!ropa'anda romanilor exilai, curentul unionist si interesul )arilor !uteri %&
discutarea pro$lemei unirii !rincipatelor la 6onvenia de la 0iena +martie
18--/ si la 6on'resul de la !aris
Congre#ul de pace de la Pari# :feb-mart 15;6<
-au participat 2usia, Hustria, Burcia, Jrana, Hn'lia, !rusia, Cardinia
-in favoarea unirii au fost 2usia, Jrana, !rusia, Cardinia, Hn'lia +apoi si-a
sc;im$at ale'erea/, iar mpotriva, Hustria si Burcia
-Iapoleon ??? spera sa-si refac# presti'iul european, Cardinia si !rusia
preconi3au desc;iderea drumului spre constituirea propriilor state, 2usia,
infranta in r#3$oi, =uca dup# cum cnta Jrana. Hustria si Burcia nu doreau
pierderea autoritatii.
+ot*rrile Congresul de la Paris 189 martie 89:;2 ,
- nl#turarea protectoratului
- intrarea su$ 'arania colectiva a )arilor !uteri
- meninerea su3eranit#ii, insa cu independenta administrativa
- revi3uirea statutului de or'ani3are interna +a 2. Ar'anice/
- armata naionala
- retrocedarea c#tre )oldova a =udeelor din C *asara$iei +6a;ul, ?smail,
*ol'rad/
- neutrali3area )arii Ie're, li$ertatea navi'aiei pe 4un#re, a comerului, a
cultelor
- convoca Hdun#rile ad-;oc
3dun%rile ad-=oc :#ept-dec 15;7<
f#ceau cunoscuta 6onferinei de la !aris p#rerea romanilor despre unire
nl#turarea protectoratului %& crearea condiiilor unirii
18-7 constituirea 6omitetelor Gnirii +au coordonat activitatea
unionista/, numirea domnilor caimacami
disputa intre parti3anii unirii +!artida Iaionala/ si forele ostile +spri=inite de
Hustria, Burcia, Hn'lia/ %& falsificarea ale'erilor de c#tre Iicolae 0o'oride.
6omisia europeana de la *uc. a fost informata @ ntlnirea de la As$orne
dintre Iapoleon ??? si re'ina 0ictoria, ;ot#rndu-se noi ale'eri.
+ot*rrile !dun*rilor ad3hoc<
- unirea intr-un sin'ur stat numit 2omnia
- prin str#in dintr-o familie domnitoare europeana care sa-si creasc#
mo"tenitorii in reli'ia tarii
- respectarea autonomiei potrivit capitulaiilor
- neutralitatea si inviola$ilitatea noului stat
- re3olvarea pro$lemei a'rare, or'ani3#rii interne, Hdunare le'islativa si
'uvern constituional repre3entative
Conven)ia de la Pari# :7 aug 15;5-1566<
- nlocuirea 2e'ulamentelor Ar'anice
- se constituiau !rincipatele Gnite ale )oldovei si 0ala;iei cu autonomie si
su$ su3eranitate si 'aranie colectiva
- puterea executiva +separat pt. fiecare tara/ domnul si 'uvernul
- puterea le'islativa +separat pt. fiecare tara/ domnul, Hdunarea, 6omisia
6entrala de la Joc"ani +instituie comuna/
- puterea =udec#toreasca Onalta 6urte de Lustiie si 6asaie de la Joc"ani
+instituie comuna/
- domnul +ales pe viata prin vot cen3itar/ numea mini"tri, sanciona le'i,
di3olva Hdunarea
- drepturi si li$ertati e'alitate in fata le'ilor, impo3itelor, promov#rilor in
funcii, desfiinarea privile'iilor si ran'urilor $oiere"ti,
raporturilor dintre proprietari si tarani
a avut rol de constituie, nu a reali3at, dar nici nu a anulat posi$ilitatea unirii
+dup ce )uropa ne-a a*utat, sa ne a*utam noi +n%ine$-0asile *oerescu/, s-
au mplinit condiiile reali3#rii unitatii naionale prin voina romanilor, a pus
cap#t vec;iului re'im %& nou re'im modern, prin unirea !rincipatelor
susinuta politic de Iapoleon ???.
4ubla alegere ca domn a lui 3l1 I1 Cu*a
Hdunarea 5lectiva de la ?a"i era dominata de repre3entanii !artidei
Iaionale, candidaii conservatorilor erau )i;ail si fiul sau :ri'ore Cturd3a.
- ian 18-D Hdunarea 5lectiva din )oldova l ale'e ca domn, fiind
acceptat si de conservatori datorita principiilor sale moderateM +la
legi noi, om nou$-Eo'alniceanu/
Hdunarea 5lectiva de la *ucure"ti era dominata de conservatori, dorindu-i
pe :;. *i$escu sau *. 9tir$ei. !artida Iaionala face apel la populaia
capitalei, iar su$ presiunea lor, conservatorii accepta ale'erea aceluia"i domn
2. ian 18-D Hdunarea 5lectiva din B. 2omneasca l ale'e ca domn
pe Hl. ?. 6u3a
4omnia lui 3l1 I1 Cu*a1 Marile reforme 4omnia lui 3l1 I1 Cu*a1 Marile reforme
in timpul domniei lui s-au pus $a3ele 2omniei moderne, s-au diversificat si
consolidat instituiile, s-a nt#rit autonomia.
Con#olidarea #i recunoa(terea interna)ionala a unirii
du$la ale'ere a fost interpretata de c#tre )arile !uteri ca o incalcare a
6onveniei de la !aris %& uniunea personala nu a fost recunoscuta.
Juncionau 2 :uverne si 2 Hdun#ri.
Obiective pe plan e(tern / recunoa,terea dublei alegeri
martie 18-D 6onferina de la !aris, Jrana, Hn'lia, 2usia si Cardinia
recunosc du$la ale'ere
sept 18-D Hustria si Burcia recunosc si ele du$la ale'ere, dar numai
pe perioada domniei lui 6u3a %& uniunea personala
Obiective pe plan intern / uniune politica) administrativa) plan
de reforme pt7 modernizare
1860 unificarea armatei +primul minister unic de r#3$oi, mai/,
serviciilor de vama si a tele'rafului +iulie/, cursului monetar
administraie romneasca in cele , =udee din C *asara$iei
6omisia 6entrala de la Joc"ani( proiect de 6onstituie, de le'e a'rara
si electorala
=udec#torii s#te"ti, 'enerali3area capitaiei, funcionari moldoveni in B.
2omneasca si invers
H'enia diplomatica a !rincipatelor unite la !aris +au'ust/
inau'urarea Gniversitatii din ?a"i +octom$rie/
sept 1860 vi3ita la 6onstantinopol @ nov. 1861 6onferina de la
6onstantinopol +!oarta accepta unirea administrativa si politica pe
timpul domniei lui 6u3a/
11 dec 1861 6u3a proclama unirea si na"terea naiunii romane
22 ian 1862 primul 'uvern unic
2. ian 1862 Hdunarea le'islativa a !rincipatelor unite adopta
numele de 2omnia si proclama *ucurestiul capitala tarii
Marile reforme
1862-6- serii de reformeM consolidarea si de3voltarea instituionala
s-au nf#ptuit in timpul lui 6arol ?
dificultati intre domn si Hdunarea 1e'islativa +marii proprietari/,
conservatori +doreau meninerea marii proprietati funciare si a
votului cen3itar/, li$eralii radicali +l#r'irea dreptului de vot,
mpropriet#rirea taranilor cu loturile in folosina/
=uvernul "arbu Catargiu 1>> ian39 iunie 89;>2
primul 'uvern unic, conservator
2. ian Hdunarea Gnica a !rincipatelor adopta numele 2omnia si
proclama *ucurestiul capitala
fe$ 6omisia 6entrala de la Joc"ani e desfiinata si nlocuita cu
6omitetul le'islativ provi3oriu
apr le'ea presei
se dorea re3olvarea pro$lemei a'rare conservatorii +interese mo"iere"ti/
susineau desfiinarea cl#cii fara mpropriet#rire
11 iunie Hdunarea votea3# proiectul le'ii
a'rare, dar 6u3a refu3a sa-l sancione3e
=uvernul Nicolae 'retzulescu 1>? iunie @;>3oct @;62
'uvern al caii de mi=loc, li$eral-moderat
1862 4irecia :enerala a Hr;ivelor Ctatului +. au'ust/M nfiinarea
)inisterului de 5xterne +8 au'ust/M unificare serviciilor sanitare +2-
au'ust/M 6onsiliul Cuperior al ?nstruciei !u$lice +sept./M trecerea
averilor manastirilor nc;inate +12,16X/ in proprietatea statului +nov./M
186, Hdunarea ;otaraste ca datoriile +20 000 000 lei/ sa intre in
$u'etul statului +ianuarie/M )onstruoasa 6oaliie +ian-fe$/M H'enia
4iplomatica 2omana la *el'rad +martie/M
=uvernul &ihail 'ogalniceanu 188 oct @;63>; ian @;:2
considerat cel mai important in timpul domniei lui 6u3a, de orientare
li$erala.
17 dec T6, 1e'ea seculari3#rii averilor manastiresti +2-,6X/ %&
nt#rirea autonomiei tarii, fond funciar nsemnat
1, fe$ T6. 1e'ea privind nfiinarea 6onsiliului de Ctat +pre3idat de
domn si ela$ora proiecte de le'i la cererea 'uvernului/
1, martie T6. de3$aterea pro$lemei a'rare de c#tre Hdunare +marii
proprietari funciari/ si 'uvern +susinut de domn/
!roiect de le'e a'rara( desfiinarea cl#cii si mpropriet#rirea
taranilor cu loturile de pamant in folosina %& Hdunarea da vot de
$lam 'uvernului
aprilie T6. le'ea privind or'ani3area =udec#toreasca
2 mai T6. 6u3a di3olva forul le'islativ printr-o lovitura de stat
10 mai T6. printr-un ple$iscit, a fost adoptat un nou act
constituional Statutul dezvolt*tor al Conven-iei de la Paris marea
atri$uiile domnului( drept de veto, iniiativa le'islativa, sistem
le'islativ $icameral +6onsiliul de Ctat si 6orpul !onderator<Cenatul/
iunie T6. )arile !uteri recunosc modific#rile aduse 6onveniei de la
!aris si dreptul modific#rii le'ilor or'ani3#rii interne
. iulie T6. nfiinarea Gniversitatii din *ucure"ti
in timpul vacantelor parlamentare, puterea executiva emitea decrete-le'i %&
.0 decrete-le'i privind reforma a'rara, nfiinarea camerelor de comer,
introducerea sistemului de masuri si 'reutatea +iulie-dec T6./
1. au' T6. 6u3a sancionea3# 1e'ea a'rara desfiinarea cl#cii,
mpropriet#rirea cu pamant prin r#scump#rare %& im$unatatirea st#rii
satelor
7 dec T6. 1e'ea instruciunii pu$lice invatamantul devine unitar,
primar +'ratuit si o$li'atoriu/, secundar, superior
26 ian T6- in urma unor nenele'eri cu domnul, ). Eo'alniceanu
demisionea3#
Mon#truoa#a coali)ie #i #f"r(itul domniei lui Cu*a
)asurile le'islative reformatoare si tendinele autoritare %& atra'erea
antipatiei
ian-fe$ 186, constituirea )onstruoasei coaliii li$eralii radicali
condu"i de ?.6. *ratianu si 6.H. 2osetti si conservatorii
6u3a trimite o scrisoare c#tre Iapoleon ??? in care spune ca dore"te sa a$dice
dec 186- 6u3a declara la desc;iderea 6orpurilor 1e'iuitoare ca
dore"te sa a$dice
11 fe$ 1866 lovitura de stat soldata cu a$dicarea lui 6u3a, care
pleac# in str#in#tate pana la moartea sa in mai 187,.
1ocul lui a fost luat de o 1ocotenenta 4omneasca +1ascar 6atar'iu, 'en.
Iicolae :olescu, col. Iicolae 8aralam$ie/ si de un 'uvern provi3oriu
condus de ?on :;ica.
349C0!03 P!I-9.9I 2!3I-- 349C0!03 P!I-9.9I 2!3I--
C!+-+.+/I01 C!+-+.+/I01
4e la domnul p%m"ntean la prin)ul #tr%in 4e la domnul p%m"ntean la prin)ul #tr%in
1802- a fost formulata pentru prima data ideea aducerii unui prin
str#in in fruntea tarii,idee susinuta de contele YaleFsKi in cadrul
6on'resului de la !aris din 18-6
1866-1876 unificarea :ermaniei in urma r#3$oaielor cu Hustria
+1866/ si Jrana +1870-1871/
pt. a i3ola Jrana, *ismarcK iniia3# Hliana celor , imparati +rus, 'erman,
austro-un'ar/
1867 formarea ?mperiului Hustro-Gn'ar
187- 2usia reia politica expansionista pe fondul redesc;iderii
pro$lemei orientale
aducerea prinului str#in consolidarea statului naional, sta$ilitate interna,
m#rirea presti'iului tarii
26 fe$ 1866 6onferina de la !aris prin care )arile !uteri discuta
pro$lema !rincipatelor dup# a$dicarea( 2usia, Burcia si Hustria
doreau desfacerea unirii, propuneau ca poporul sa fie ntre$at din nou
si or'ani3area altor ale'eri
li$eralii, conservatorii si 'uvernul provi3oriu doreau aducerea prinului
strain
propunere f#cuta lui Jilip de Jlandra, fratele re'elui *el'iei, care insa refu3a
martie 1866 ne'ocieri intre ?.6. *ratianu si 6arol de 8o;en3ollern-
Ci'marin'en - ruda cu re'ele !rusiei si var cu Iapoleon ,
2 apr 1866 ple$iscit pt. ale'erea prinului
prin intermediul Jranei si cu acceptul !rusiei, 6arol a fost adus in tara
2- apr 1866 6arol accepta tronul si pleac# spre 2omnia
din cau3a conflictului austro-prusac, prinul calatoreste su$ un pa"aport fals
10 mai 1866 6arol intra in *ucure"ti si depune =ur#mntul de
credina in fata Hdun#rii
1<1, iulie 1866- a fost promul'ata prima constituie a 2omniei.
oct 1866 !oarta emite firmanul de investitura a lui 6arol si renuna
la nota restrictiva de recunoa"tere a unirii doar in timpul lui 6u3a,
acceptnd unirea deplina indiferent de domnitor
CUCERIREA INDEPENDENTEI CUCERIREA INDEPENDENTEI
DE "TAT DE "TAT
C!+-+.+/I0 C!+-+.+/I0
4up# 1772 elita politica solicita in memoriile adresate marilor
puteri,statutul de independenta pentru !rincipatele romane.
18-0-18-1-proiectele federaliste ale lui Iicolae *alcescu-formarea
Ctatelor Gnite ale 4un#rii care ar fi 'rupat pe ma';iari,romani si
iu'oslavi
-?.8. 2adulescu dorea o repu$lica universala a 5uropei
186,-6u3a a sta$ilit relaii diplomatice cu Cer$ia peste capul
!orii,relaii continuate cu succes de 6arol ? prin semnarea unui tratat
in 1868.
1866-186D-consultari cu emisarii 'uvernului 'rec in vederea sta$ilirii
unei aciuni comune antiotomane..
Conte>tul intern Conte>tul intern
-primul deceniu al domniei lui 6arol ncercarea o$inerii independenteiM
su3eranitate mai mult formalaM
- 'arantia colectiva era in contradicie cu interesul tariiM su3eranitatea
mpiedica afirmarea pe plan europeanM
-fortele politice interne doreau independenta( prin tratate sau pe calea
r#3$oiului +mai rapida si mai si'ura/M
1868 aliana cu Cer$iaM 186D ne'ocieri cu :recia
iunie 187, 6arol ridica desc;is pro$lema independentei tarii in
6onsiliul de )ini"tri
1876-noul 'uvern condus de ?.6 *ratianu,cu ). Eo'alniceanu la
externe spera sa o$tina independenta pe cale pa"nica.
mai 1876 6arol afirma ca pro$lema orientala se va soluiona doar
prin destr#marea ?. Atoman
iulie 1876-memoriul roman adresat !orii si !uterilor 'arante in care
se cerea recunoa"terea individualit#ii si a numelui de 2omnia dar
acesta era primit cu ostilitate.
Act 1876-dele'atia condusa de ?.6 *ratianu si ). Eo'alniceanu
propusese la 1ivadia ,in 6rimeea,tarului Hlexandru al ??-lea si
cancelarului :orceacov un tratat antiotoman nu avusese mai mult
succes.
4ec 1876-4. *ratianu iniia un demers diplomatic la 6onstantinopol
cernd 'aranii speciale pentru neutralitatea ve"nica a teritoriului
romanesc,tratative e"uate ca urmare a adopt#rii 6onstituiei de la
)id;at-pasa prin care statul roman era declarat provincie
privile'iata a imperiului.
1i$eralii erau adepii apropierii de 2usia, deoarece ea dorea destr#marea ?.
Atoman, iar conservatorii de Hustria si :ermania
iunie 187- semnarea la 0iena a 6onveniei 6omerciale cu Hustro-
Gn'aria
Conte>tul european Conte>tul european
iulie 187- redeclan"area cri3ei orientale( declan"area luptei
antiotomane in *ul'aria, *osnia-8erte'ovina., Cer$ia - )untene'ru.
Hmestecul marilor puteri( 2usia dorea anularea clau3elor Bratatului din
18-6, dar se al#tura aplan#rii conflictului, Burcia refu3a medierea
ian. 1876 prin nota diplomatica a lui 1ascar 6atar'iu, 2omnia isi
proclama neutralitatea
Conven)ia din aprilie #i proclamarea independentei Conven)ia din aprilie #i proclamarea independentei
,ian 1877-6onventia de la *udapesta dintre Hustro-Gn'aria si
2usia ,cu privire la sc;im$urile teritoriale pe care ar fi tre$uit sa le
aduc# un eventual r#3$oi ruso-turc.2usia anexa sudul *asara$iei, iar
Hustro-Gn'aria s-ar fi mulumit cu *osnia si 8erte'ovina.
. apr 1877 semnarea la *ucure"ti a conveniei romano-ruse privind
trecerea trupelor ruse"ti pe teritoriul roman
)o$ili3ate 100 000 de persoane +-8 000 armata operativa/, armata sla$
dotata, ap#ra linia Burnu-Ceverin-6alarasi
6 aprilie 1877-2omania a decretat mo$ili3are 'enerala.
12 apr 1877 2usia declara r#3$oi otomanilor, iar armatele sale ncep
traversarea 2omniei @ otomanii au $om$ardat *ec;et, ?sla3,
6ora$ia, 6alafat, :iur'iu, iar romanii 0idinul si Burtucaia.
2D, ,0 apr 1877 Hdunarea, respectiv Cenatul au declarat stare de
r#3$oi cu ?. Atoman, dar nu si independenta
D<22 mai 1877 Eo'alniceanu declara ca statul roman e pre'#tit sa
rup# orice le'#tura cu otomanii
10-2, mai 1877-a fost pre3entata moiunea de 6arol ? care a dat o
proclamaie c#tre tara, semnata de toi mini"tri
Participarea !om"niei la !%*boiul de Independenta Participarea !om"niei la !%*boiul de Independenta
-1a nceput, 2usia a refu3at cola$orarea cu armata romana, dar i-a fost
spri=inita trecerea trupelor. Hu naintat repede dincolo de *alcani, pe ,
direcii, si au fost spri=inii de armata romana. 6;eia victoriei in *alcani era
cucerirea !levnei.
?ulie 1877-armata romana participa la neutrali3area si distru'erea
monitoarelor turce"ti,acoperind trecerea armatei ruse spre *alcani.
iulie 1877 armata rusa condusa de marele duce Iicolae este oprita la
!levna
1D iulie 1877 Iicolae trimite o tele'rama lui 6arol in care ii cere
participarea armatei romane la Cud de 4un#re
C-a acceptat crearea unui front romanesc la !levna
,0 au'ust atacarea si cucerirea redutei :rivita ?
D noiem$rie atacarea si cucerirea redutei 2a;ova
28 noiem$rie capitularea !levnei si predarea lui Asman !asa
1D fe$ 18783Aratatul de pace de la San Btefano
-independenta 2omniei si a Cer$iei
1878-tratatul de la 8erlin-consfinea independenta de stat a
2omniei.
PRIMUL RAZ#OI MONDIAL$ PRIMUL RAZ#OI MONDIAL$
CRONOLO%IE CRONOLO%IE
1802-Iaum 2amniceanu-sustinea ideea unirii Bransilvaniei cu
2omnia
180.-?on *udai 4eleanu-sustinea ideea unirii Bransilvaniei cu
2omnia
18,8-H.:. :olescu-Hl$u si ?. 6ampineanu au reluat aceste idei care
au inclus in pro'ramele lor politice unirea celor , principate.
18-2-4imitrie *ratianu utili3a pentru prima data sinta'ma 2omnia
)are
1871-sar$atorile de la !utna,H.4 >enopol aprecia ca marea unire
era un fapt inevita$il
188,-2omania a aderat la !uterile 6entrale
18D1-infiintarea 1i'ii culturale
18D2-18D.-spri=inirea miscarii memorandiste
dup# 1D00-orientarea politica a 2omniei indica ndep#rtarea certa de
!uterile 6entrale.
1D1,-al doilea r#3$oi $alcanic.,I. ?or'a afirma ca acolo peste
4un#re ,ncepea r#3$oiul nostru pentru eli$erarea Hrdealului
1D1.-1i'a culturala si-a luat numele de 1i'a pentru unitatea politica a
tuturor romanilor.
Perioada neutralit%)ii armate :1716-1716< Perioada neutralit%)ii armate :1716-1716<
-l$ romana, le'#turi economice, trasatori asem#n#toare @ ideea de unitate
statala +aspiraie fundamentala/
Bripla Hliana +!uterile 6entrale/( :ermania, Hustro-Gn'aria, ?taliaM
Bripla Onele'ere +Hntanta/( Hn'lia, Jrana, 2usiaM
-interese politico-economice diver'ente, cri3e re'ionale prefi'urau un r#3$oi
de mari proporiiM
1- iunie 1D1. asasinarea la Cara=evo a ar;iducelui Jran3 Jerdinand
si a "otiei acestuia de c#tre un naionalist sr$M
1- iulie 1D1. atacarea Cer$iei de c#tre Hustro-Gn'aria +ncura=ata de
:ermania/
in saptamana tragica s-a pus in aplicare sistemul de aliane @ r#3$oi de
talie europeana si mondialaM
Po*i)ia !om"niei fata de r%*boi Po*i)ia !om"niei fata de r%*boi
-po3itia 'eo'rafica, potenialul economic si uman f#ceau inevita$ila
implicarea in r#3$oiM
-intre$are fundamentala( cu care ta$#ra sa se alie3e pt. a-si reali3a unitatea
statalaZ 2usia +Hntanta/ st#pnea *asara$ia, Hustro-Gn'aria +!uterile
6entrale/ st#pnea Bransilvania si *ucovinaM
- 2omania era le'ata de !uterile 6entrale printr-un tratat din 188, cu Hustro-
Gn'aria la care participaser# si :ermania si ?talia, tratat ce 'aranta
securitatea fata de politica a'resiva a 2usieiM
21 iulie<, au'ust 1D1. 6arol ? a convocat 6onsiliul de 6oroana la
Cinaia, participnd Jerdinand, mem$rii 'uvernului *ratianu, frunta"ii
politici ai tariiM
6arol a propus intrarea al#turi de !uterile 6entrale, fiind susinut
de !.!. 6arp +vedea in 2usia un pericol/M
Hl. )ar';iloman, BaKe ?onescu, ?on ?6 *ratianu s-au pronunat
pt. neutralitate deoarece Hustro-Gn'aria a atacat Cer$ia, in
consecina 2omnia nu avea nicio o$li'aieM
Ce accepta soluia neutralit#ii armate, motivndu-se ca 2omnia
nu a fost anunata de i3$ucnirea r#3$oiului, iar Hustro-Gn'aria nu
fusese atacataM
-egocieri pt1 intrarea in r%*boi -egocieri pt1 intrarea in r%*boi
Apinia pu$lica romneasca si ma=oritatea oamenilor politici doreau
apropierea de HntantaM
10 sept nele'ere cu ?talia in vederea lic;id#rii Hustro-Gn'ariei
+informare reciproca si nerenunare la neutralitate/M
18 sept convenie secreta cu 2usia, recunoscndu-se in sc;im$ul
neutralit#ii dreptul de unire a teritoriilor austro-un'are locuite de
romaniM
27 sept 6arol ? moare, politica externa revine lui ?on ?6 *ratianuM
*ratianu si Jerdinand ? optau pt. Hntanta, dar nu renunau la neutralitate fara
'aranii si'ure de reali3are a o$iectivelorM
*ratianu a fost prudent in ne'ocieri pt. a nu an'a=a prematur tara in r#3$oi,
dar era con"tient ca nu putea ramane neutraM
)asurile de pre'atire au avut caracter contradictoriu intre antantisti si
'ermanofili +conservatorii lui !.!. 6arp/M
1D1.-1D16 !uterile 6entrale si Hntanta au ncercat sa atra'#
2omnia de partea lor( !uterile 6entrale au f#cut presiuni asupra
prim-ministrului un'ar ?stvan Bis3a pt. acordarea concesiunilor
romanilor din Bransilvania, promisiuni ca *ul'aria va conlucra cu
2omnia la pro$lemele din C 4o$ro'ei +cartea $ul'ara/, ncerc#ri de
nl#turare a lui *ratianu si instalarea unui 'uvern filo'ermanM Hntanta
a promis si a ameninat totodat#, pt. a determina al#turarea 2omniei.
1D1.-1D16 n3estrarea si pre'#tirea armatei pt. r#3$oi, economie
orientata spre producia militara, mprumuturi din partea Hn'liei si
comen3i c#tre :ermania si Hustro-Gn'aria. 6u toate acestea, dotarea
era modestaM
iulie 1D16 Hntanta accepta condiiile puse de *ratianu pt. intrarea in
r#3$oi
. <17au' 1D16 *ratianu semnea3# cu Hntanta si ?talia, la *ucure"ti,
tratatul de aliana si convenia militara( inte'ritatea teritoriala,
le'itimitatea unirii cu Bransilvania, *anat si *ucovina, e'alitate cu
ceilali mem$ri ai alianei, participarea la ap#rarea 4o$ro'ei cu ,
divi3ii a armatei ruse"ti in ca3 de atac $ul'#resc, trimiterea 3ilnica a
,00t de muniieM 2omnia se an'a=a sa declara r#3$oi Hustro-Gn'ariei
cel tr3iu la 1. au' 1D16M
8eligeranta :1716-1715< 8eligeranta :1716-1715<
1.<27 au' 1D16 -6onsiliul de 6oroana inut la 6otroceni apro$a
intrarea si declararea de r#3$oi importiva Hustro-Gn'arieiM
:ermania +1-au'/, Burcia +17au'/, *ul'aria +20au'/ declara r#3$oi
2omnieiM
%poteza C( , armate romane +.20 000 militari/ au acionat pt. eli$erarea
Bransilvaniei, 1 armata +1.2 000 militari/ de-a lun'ul 4un#rii pt. a
mpiedica un atac 'ermano-$ul'ar si pt. a asi'ura de$arcarea
trupelor ruse"ti in 4o$ro'eaM
2omnia a intrat in r#3$oi fara a=utorul promis de HntantaM dispunea de 81.
000 soldai, 20 000 ofieri, deficit de artilerie 'rea, mitraliere, avioane,
locomotive, va'oaneM
o$iectivul armatei romane era eli$erarea Bransilvaniei su$ devi3a acum ori
niciodat* si naintarea pe valea Bisei si 4un#rii pt. a elimina sursele de
aprovi3ionare ale armatei austro-un'areM
1.<1- au'ust 1D16 ofensiva peste 6arpai a de$utat victorios(
eli$erarea ora"elor *ra"ov, Ja'aras, )iercurea-6iuc, Ador;ei,
:;eor';eni, Ar"ova, avansnd aproape de Ci$iu si Ci';i"oaraM
1D-2. au' nfrn'erea din C de la Burtucaia opre"te ofensiva la I de
6arpai
sept 1D16 contraofensiva austro-'ermana se nc;eie cu retra'erea
2omniei pe linia 6arpatilor si str#pun'erea trec#torilor din
)eridionali +batalia trec*torilor/M in Arientali, atacul a fost oprit
+Pe aici nu se trece/
10nov 1D16-Altenia a fost invadata, armata 'ermano-$ul'ara trece
4un#rea la [imnicea
12 nov 1D16-autoritatile se muta la ?a"i, care devine capitala
provi3orie
16 nov <1-, dec 1D16 $atalia de la Iea=lov-Hr'es,
20nov 1D16-'uvernul ??6 *ratianu paraseste *ucurestiul si se muta la
?a"i
2,nov 1D16-von )acKensen ocupa *ucurestiulM
-pierderi( 2-0 000 de mori, raniti, pri3onieri, \ din dotarea individuala, ]
din mitraliere, ^ din tunuriM
-o$iective am$iioase, dar nerealiste, ncon=urarea din , pari de du"mani,
armata numeroasa dar sla$ pre'#tita si ec;ipata, nerespectarea promisiunilor
de c#tre aliai, ofensiva pe 2 fronturi @ pierderea a \ din teritoriul naional
si ] din efectivM
-retra'erea in )oldova s-a f#cut in de3ordine, dotare necorespun3#toare a
armatei, planuri nerealisteM curent mpotriva li$eralilor, considerai vinovai
de pa'u$eM te3aurul *#ncii Iaionale a 2omniei a fost dus la ad#post in
2usiaM
11 dec 1D16 formarea 'uvernului de uniune naionala, condus de
?onel *ratianu, in care intrau si conservatorii +o$iectivele erau reforma
a'rara si electorala/
ian 1D17 sta$ili3are frontului in C )oldovei pe linia Joc"ani-:alai
ian-iun 1D17 refacerea armatei romane +cu spri=inul Hntantei/( 700
000 militari, dintre care .60 000 erau pre'#tii +Hrmata ?, ??/M armata
romana vi3a o ofensiva in 3ona I#moloasa, in timp ce !uterile
6entrale mi3au pe atacarea C )oldovei de la C-I, in 3ona Aitu3 si 0-
5 pe valea Ciretului
2, mart 1D17 Jerdinand a promis armatei romane reformele a'rara
si electorala, pt. a o impulsiona
1D17-1D18 situaie de cri3a, epidemii de tifos, resurse insuficiente,
populaie du$la
iul 1D17 reluarea r#3$oiului in )oldova
11-1D iul 1D17 $atalia de la )arasti condusa de Hl HverescuM
succesul nu a fost fructificat +:alitia,*ucovina erau in cri3a/
2. iul 1D17 von )acKensen lansea3# ofensiva sa scoat# 2omnia
din r#3$oi
2. iul-6 au' 1D17 $atalia de la )arasestiM ru"ii se retra' din fata
atacului 'erman, Hrmata ? ii opre"te pe 'ermani
26 iul-D au' 1D17 Hrmata ?? respin'e un atac austro-un'ar la Aitu3M
planul !uterilor 6entrale a e"uat
2- oct <7 nov 1D17 lovitura de stat $ol"evica a sc;im$at complet
situaia politica si militara
sf 1D17 2usia iese din r#3$oi +1mil militari/M trupele parasesc linia
frontului in de3ordine, =efuind si distru'ndM trupele romane devin
forte de politie, asi'urnd 3ona @ arestarea repre3entantului
2omniei in capitala rusa 6-tin 4iamand_,
1,<26 ian 1D18-ruperea le'. diplomatice , confiscarea te3aurului
nceputul 1D18 presiuni pt. plecarea lui Jerdinand, se cere pacea
18 fe$<, martie 1D18 pacea de la *rest-1itoFsK +2usia iese din
r#3$oi/, ocuparea Gcrainei
26nov<Ddec 1D17- 2omnia nu poate valorifica victoriile din 1D17,
fiind o$li'ata sa semne3e armistiiul de la Joc"ani
2.apr<7mai 1D18- pacea de la *ucure"ti ,?on ?6 *ratianu
demisionea3#M
2D ian 1D18 'uvernul Hl. Hverescu
fe$-mart 1D18 6onsiliul de 6oroana ale'e pacea umilitoare
+supravieuirea ca stat/ in dauna ocup#rii complete
2. apr 1D18 pacea nc;eiata de Hl. )ar';iloman cu !uterile
6entrale la *ucure"ti( 4o$ro'ea revenea *ul'ariei, Hustro-Gn'aria
lua o parte din 6arpai, :ermania o$inea monopol asupra industriei
+D0ani/M 1,7 000Km
2
@100 000 Km
2
, 72X din populaieM
mai 1D18-situatie favora$ila !uterilor 6entrale ,are loc contraofensiva
mare"alului Joc; care a spart frontul de pe Comme in au'ust 1D18.
Cept 1D18-trupele conduse de Carrail de la Calonic au str#puns liniile
$ul'are.
oct-nov 1D18 'uvernul lui 6-tin 6oanda proclama mo$ili3are
'enerala, iar 2omnia reintra in r#3$oi, pacea de la *ucure"ti fiind
considerata nula si neavenita
2Doct<11nov 1D18 nc;eierea r#3$oiului
18 nov <1 dec 1D18 Jerdinand si re'ina )aria intra in *ucure"ti
+idealul de ntre'ire naionala/
MAREA UNIRE$CRONOLO%IE MAREA UNIRE$CRONOLO%IE
Marile re&or'e. Marile re&or'e.
Hciunile romanilor de dup# r#3$oi, dispariia ?mperiului Narist si Hustro-
Gn'ar, afirmarea internaionala a autodetermin#rii si principiul
nationalitatilor +diferit de la o provincie la alta, treptat, realist 'ndit/ @
nf#ptuirea unirii
8a#arabia
martie<, apr formarea !artidului Iaional )oldovenesc +fruntea
miscarii pt. autonomie/
tendina de expansiune a Gcrainei @ intensificarea miscarii pt. autonomie
+vara lui 1D17/
20-27 oct 1D17 6on'resul osta"ilor moldoveni, la 6;i"in#u
proclama autonomia teritoriala si politica, instituie Cfatul Barii ca
or'an repre3entativ, condus de 6onsiliul de directori 'enerali, in
frunte cu ?on ?nculet
2<1- dec 1D17 Cf Barii proclama 2epu$lica 4emocrata
)oldoveneasca +autonomia/, mem$ra cu drepturi e'ale a 2J2-ului
4estr#marea armatei ruse, a'itaiile $ol"evice @ anar;ie
6 ian 1D18-6onsiliul de directori cere 'uvernului roman sa trimit#
trupeM trupele romane"ti trec !rutul si neutrali3ea3# armatele ruse"ti
$ol"evi3ate +10 ian/ @ 2usia ntrerupe relaiile diplomatice cu
2omnia si confisca te3aurul transportat la !etro'rad +1, ian/
2. ian<6 fe$ 1D18 Cf Barii ;otaraste independenta 2epu$licii
4emocratice )oldovene"ti
27 mart<D aprilie 1D18 Cfatul Barii a ;ot#rt prin ma=oritate de
voturi unirea cu 2omnia, re3ultatul comunicat pre"edintelui
6onsiliului de )ini"tri, Hl. )ar';iloman
respectarea drepturilor minoritatilor, 2 repre3entani ai
*asara$iei vor intra in 6onsiliul de mini"tri roman, *asara$ia
va trimite in !arlament un num#r de repre3entani proporional
cu populaia ale"i prin vot universal, e'al, direct, secret,
li$ertate personala, tiparului, cuvntului, credinei, adun#rilor,
drepturi si li$ertati 'arantate prin constituie
8ucovina
18 fe$ 1D18 semnarea p#cii de la *rest-1itoFsK @ Gcraina ridica
pretenii asupra teritoriului
toamna anului 1D18-*ucovina era ameninata cu divi3area
, oct 1D18 manifestul lui 6arol ? privind or'ani3are federalista a
Hustro-Gn'ariei @ constituirea 6onsiliului Iaional 2oman +6I2/
de la 0iena +D oct 1D18/ care cere dreptul la autodeterminare si
secesiunea *ucovinei, dar deputaii ucraineni s-au opus deoarece
ridicau pretenii asupra I *ucovinei
1.<27 oct 1D18 la iniiativa lui Cextil !uscariu s-a convocat o
adunare la 6ern#ui devenind Hdunare 6onstituanta si ;ot#rnd unirea
*ucovinei inte'rale cu celelalte provincii romane"ti din imperiu
intr-un stat naional independent
6onsiliul Iaional +or'an repre3entativ/, *irou 5xecutiv +condus
de ?ancu Jlondor/
Hdunarea Gcraineana dorea inte'rarea I *ucovinei @ 6onsiliul Iaional
solicita spri=inul armatei romane +22 oct/, :uvernul apro$nd intrarea unei
divi3ii si informnd :uvernul austriac +2, oct/
22oct-[iarul :lasul *ucovinei condus de Cextil !uscariu,exprima
intenia romanilor $ucovineni ca mpreuna cu fraii no"tri din
Bransilvania si din Gn'aria ,cu care ne '#sim in aceea"i situaie , sa ne
pl#smuim viitorul care ne convine noua in cadrul romnismului.
12 nov 1D18 6onsiliul Iaional votea3# 1e'ea fundamentala
provi3orie asupra puterilor Barii *ucovinei
1- <28nov 1D18 6on'resul :eneral al *ucovinei votea3# in
unanimitate unirea cu 2omnia +locuitorii 'ermani si polone3i au
aderat la ;ot#rre, dar nu si cei evrei si ucraineni/
18 dec 1D18 printr-un decret-le'e, Jerdinand consfine"te unirea
*ucovinei cu 2omnia
ran#ilvania
)i"carea pt. autodeterminare a avut caracter popular mai accentuat
2. sept 1D18 se formea3# la !aris 6onsiliul Iaional pt. Gnitatea
2omanilor +repre3entant al tuturor romanilor emi'rai/
!.I.2. si !.C.4 isi reiau activitatea @ 2D sept 1D18 4eclaraia de la Aradea
+enunarea dr. de autodeterminare/ adresata !arlamentului Gn'ariei +a avut
valoare de independenta/
18 oct 1D18 formarea la *udapesta a 6onsiliului Iaional 2oman
6entral +6.I.2.6./ or'an politic unic al romanilor din B., alc#tuit
din cate 6 mem$ri din fiecare partid +centru de coordonare al miscarii
naionale din B./
nov 1D18 formarea dup# modelul 6.I.2.6. a consiliilor si '#r3ilor
naionale locale +au preluat controlul politic si administrativ./
- nov 1D18 manifestul 6#tre popoarele lumii al 6.I.2.6.-ului
demonstrea3# ca unirea este voina naionala
7 nov a fost lansat manifestul ?storia ne c;eam# la fapte care
anuna convoca rea Hdun#rii Iaionale de la Hl$a ?ulia ,pentru data de
18nov<1dec. 1D18.
D nov 6.I.2.6. cere 'uvernului un'ar ntrea'a putere de 'uvernare
@ 1,-1. nov tratativele de la Hrad intre 6.I.2.6. si 'uvernul un'ar,
soldate cu e"ec
18 nov<1 dec Hdunarea Iaionala desc;isa de :;. !op de *asesti, la
care au participat V100 000 oameni, a adoptat in unanimitate
declaraia privind unirea
)arele Cfat Iaional +for le'islativ/M a desemnat 6onsiliul 4iri'ent
+or'an repre3entativ/ pre3idat de ?ului )aniu
11 dec Jerdinand ratifica unirea printr-un decret
9-I?IC3!03 P+.IIC3 2I 9-I?IC3!03 P+.IIC3 2I
34MI-I2!3IV3 34MI-I2!3IV3
9rm%rile unirii
1,7 000 Km
2
@ 2D- 0.D Km
2
M situaie demo'rafica noua +alte nationalitati/
71,DX romani
reformele adoptate in primul deceniu au sc;im$at sensi$il structurile sociale
si politice
in perioada inter$elica confruntarea dintre democraie si autoritarism,
inte'rarea noilor provincii intr-un stat modern
2D dec 1D1D primul 'uvern al 2omniei )ari ratifica unirea
provinciilor cu 2omnia
. apr 1D20 decrete-le'e pt. di3olvarea or'anelor re'ionale de
conducere din provincii @ inte'rare accelerata in stat
.egi#la)ia economica
1- dec 1D18 pu$licare decretului-le'e privind exproprierea marilor
proprietati rurale din 0ec;iul 2e'atM
16 dec 1D18 condiiile exproprieriiM
1D1D masuri pt. diminuarea efectelor ocupaiei str#ine, unificare
pieei interne, refacerea economiei
ian 1D1D stampilarea $ancnotelor care circulau paralel cu leul emis
de *.I.2.
ian-sept 1D1D reforma a'rara in *asara$ia, *ucovina si Bransilvania
toamna 1D20 unificare monetara prin retra'erea leilor emi"i de
'ermani, a coroanelor si ru$lelor
iulie 1D21 Iicolae Bitulescu iniia3# reforma financiara +impo3it in
funcie de venit/
,0 iul 1D21 nc;eierea reformei a'rare pe ntre' teritoriul 2omniei
)ari +exproprierea a 66X din suprafata ara$ila deinuta de mo"ieri/
.egi#la)ia electorala
2espectarea promisiunilor f#cute in timpul r#3$oiului de Jerdinand (
,0 iul 1D17 modificarea articolelor 1D, -6, 67 din 6onstituie pt. a
permite nf#ptuirea reformelor a'rara si electoralaM introducerea
votului universal
16 nov 1D18 decret-le'e ce anula votul cen3itar si-l introducea pe
cel universal pt. toi cet#enii ma=ori, in afara de femei, ma'istrai si
repre3entanii armatei
27 mart 1D26 1e'ea primei electorale +afectea3# e'alitatea votului/
9nificarea admini#trativa #i @udec%torea#ca
18 martie 1D1D (decret-le'e privind adoptarea calendarului 're'orian
ncepnd de la 1 aprilie 1D1D+care a devenit 1. aprilie/,stil nou.
2D martie 1D2,-pu$licarea 6onstituiei in ,onitorul -ficial.
2- iun 1D2. le'ea pt. or'. =udec#toreasca =udec#torii, tri$unale,
curi de apel, Onalta 6urte de 6asaie. Ludec#torii erau inamovi$ili
+independenta =ustiiei/
26 iul 1D2. le'ea pt. invatamantul primar unitar, o$li'atoriu,
'ratuit, pe 7 ani
2- fe$ 1D2- )itropolia a fost ridicata la ran'ul de !atriar;ie
. mai 1D2- le'ea pt. or'. *isericii Artodoxe pe ntre' teritoriul
1. iun 1D2- le'ea administrativa unitati adminstrativ-teritoriale