Sunteți pe pagina 1din 14

III.

03 ROMANIA POSTBELICA-
CRONOLOGIE
1944
feb. 1944- Conferina de la Yalta
15 mai 1944-in Bucovina ia fiina primul grup de partizani
antisovietici,condus de ladimir !acoveiciu din oitonel
"# iunie 1944- ambuscada de la $aciungul !are.%artizanii lui
!acoveiciu lic&ideaz' un grup de ofieri de stat ma(or si doua
plutoane sovietice de escorta
iulie 1944- Conferina de la %ostdam
iulie 1944-apare grupul de partizani Constantin Cenu)a din %utna
"* august1944-iesirea +om,niei din r'zboiul antisovietic
"* august 1944-lovitura de stat de la Bucure)ti-arestarea mare)alului
.on /ntonescu
"* august 1944-guvern condus de generalul C-tin 0anatescu
*# august 1944- intrarea trupelor sovietice in Bucure)ti
august 1944-martie 1945- Coaliia reala- presupune colaborarea
comuni)tilor cu forte democratice reale
1oamna anului 1944-%C+ demareaz' lupta pt. acapararea structurilor
de putere ale tarii.
9 octombrie 1944 2 3/cordul de procenta(3 semnat la !oscova 9 octombrie
1944 2 3/cordul de procenta(3 semnat la !oscova
14 oct 1944-caderea primului guvern 0anatescu
oct-dec 1944-al doilea guvern condus de C. 0anatescu
5dec 1944-noul guvern condus de 6. +adescu
1945
1945-1955-in fruntea %C+ a fost 7&.7&eorg&iu 8e(.
februarie 1945- oficialul sovietic /ndrei asins9i a impus regelui
!i&ai disoluia guvernului
martie 1945-dec. 194:- gestionarea puterii de c'tre comuni)ti, c&iar
daca la guvernare sunt meninute disidente nesemnificative ale
partidelor democratice
5 martie 1945-cateva mii de maramure)eni,sub conducerea lui 7avril'
!i&ali 0trifunda din Borsa se ridica ;mpotriva celor care voiau sa
alipeasc' !aramure)ul la <craina 0ubcarpatica
5 martie 1945-formarea guvernului %etru 7roza
9 martie 1945- in urma unui sc&imb de telegrame 7roza- 0talin, 6
1ransilvaniei a fost reintegrat +om,niei
"* martie 1945-noua reforma agrara, care presupunea e=proprierea
terenurilor particulare peste 5# &a >?1,5 mil. &a, impartite la ?1 mil.
familii@
*# martie 1945-legea epur'rii instituiilor statului
4 mai 1945-infiintarea 0A+A!-urilor
/"a parte a anului 1945-organizarea de nuclee de lupta anticomuniste
1: iulie 1945- au ap'rut 0ovrompetrol, 0ovromtransport,
0ovrombanc, 0ovromlemn
"* august 1945-inceputul grevei regale.
4 nov. 1945- .n spri(inul monar&iei au avut loc demonstraii, ultima
aciune organizata de %6B si %61
1946
1945-arestarea lui Ctefan Doris
:-14 mai 1945- procesul /ntonescu
"5-": mai 1945- organele 6E8 si ale 0iguranei,sub comanda lui
!anole Bodnaras, aresteaz' conducerea 0umanelor 6egre din atra
8ornei, in frunte cu 7avril' Alteanu
1 iunie 1945- e=ecutarea mare)alului
"9 iulie 1945-1# februarie 194:- diplomaii romani au participat la
Conferina de pace de la %aris
19 nov 1945- fraudarea alegerilor de c'tre Blocul %artidelor
8emocratice si c,)tigarea acestora.
194
194:- istoria naionala a fost Frevizuita3 prin cursul lui !.+oller
1# feb 194:- semnarea tratatului de pace de la %aris
.ulie 194:-diversiunea de la 1amadau
*# iulie 194:- 7ruparea 1atarescu este e=clusa din guvern
"9 iulie 194:-dizolvarea %61
"* august 194:- 1ratatul de pace a fost ratificat de %arlament
august 194:-%6B 2Bratianu isi suspenda activitatea
*# oct-1" nov 194:-procesul conduc'torilor %61
nov 194:- .uliu !aniu si ali frunta)i %61 au fost arestai ca tradatori
si condamnai.-a fost eliminata disidenta liberala din guvern
*# dec.194:- abdicarea regelui !i&ai . si proclamarea +%+.
194!
1944- s-a adoptat o noua lege a invatamantului si o lege a cultelor
1944-1959-pe versantul sudic al !unilor Dagaras acioneaz'
grupurile de partizani conduse de colonelul /rsenescu si fraii
/rnautoiu
1944-interzicerea Bisericii 7reco 2Catolice
1944-conflictul 0talin 21ito
* februarie 1944- %C+ isi sc&imba denumirea in %!+ in urma
congresului de unificare cu %08
martie 1944- rolul conduc'tor al %!+ va fi consacrat prin alegeri
>fraudate@ . 8up' alegerile din martie, partidele-satelit, Drontul
%lugarilor, %artidul 6ational-%opular, <niunea %opulara !ag&iara, isi
;nceteaz' activitatea
aprilie 1944 - este arestat Bucreiu %atrascanu
1* aprilie 1944-adoptarea unei noi constituii
14-15 mai 1944-arestari masive de fo)ti legionari
11 iunie 1944-legea de naionalizare a ;ntreprinderilor industriale si
miniere
iulie-august 1944-in (udeul 0everin acioneaz' grupul condus de
colonelul .oan <ta
1 iulie 1944- crearea unei Comisii de 0tat a %lanific'rii, care a
elaborat iniial planuri anuale >in 1949 si 195#@, apoi planuri cincinale
din 1951-1955, obligatorii.
*# august 1944-infiintarea 8.7.0.%
: septembrie 1944-in comuna %utna este arestat partizanul C. Cenu)a
oct 1944-in Banat apar grupurile armate conduse de 0piru Blanaru si
comandorul %etre +omasneanu
1949
1949-1955 au acionat mai multe grupuri armate ;mpotriva regimului
ian 1949-infiintarea C./.G.+.
1"-1* ianuarie 1949 2partizanii banateni ataca si ocupa postul de
(andarmi 1eregova
"* ian 1949- ;nfiinarea !iliiei
*-5 martie 1949-plenara %!+ in care s-a decis colectivizarea
4 aprilie 1949 - este ;nfiinat 6/1A
"5 mai 1949-incepe construirea Canalului 8unare-!area 6eagra
14 iulie 1949-lic&idarea grupului de partizani din 8obrogea condus de
7ogu %uiu
iulie-august 1949- Cele mai puternice r'scoale s-au petrecut in Bi&or
si /rad
august 1949- prin decret se ;nfiinau gospod'riile agricole
colective>7/C@, ulterior numite cooperative agricole de producie
>C/%@
"4 oct 1949-la 0ibiu sunt impuscati "5 de partizani in frunte cu
maiorul 8abi(a
14-15 dec 1949- ciocniri intre trupele de 0ecuritate si partizanii din
C,mpulung
1950
195#-infiintarea lag'relor de munca forata
5 martie 195#-lic&idarea grupului HBabadag3
iulie 195#-revolte puternice in comunele Ciuperceni, 0ilistea,
Cosmesti, 6egreni
: iulie 195#-rascoala a "" de sate din (udeul lasca si 1eleorman
"* iulie 195#- r'scoala taranilor din 1ara rancei>4## de arestai@
1" august 195# se publica 8ecretul nr199, care prevede pedeapsa cu
moartea pentru activitati Hteroriste3
1951
1951-1955-primul plan cincinal
1951-s-a instituit distincia HGroul al !uncii 0ocialiste3
1951-au loc primele deport'ri in B'r'gan
*# martie 1951- 870% ia denumirea de 8700
195"
195"-6. Ceausescu f'cuse parte din Biroul %olitic al %!+
mai 195"- lic&idarea Fgrup'rii moscovite3 >/na %au9er, .Buca,
1.7eorgescu@
iunie 195"- 8e( devine prim-ministru
1# sept 195"-infiintarea !inisterului 0ecurit'ii 0tatului
1953
195*-moartea lui 0talin
5 feb 195*-.. !aniu moare in ;nc&isoarea de la 0ig&et
aprilie 195*-7&. .. Bratianu moare in ;nc&isoarea de la 0ig&et
dup' 195*-incepe destalinizarea lui $rusciov
1954
aprilie 1954-procesul lui Bucreiu %atrascanu
Act 1954-e=ecutarea lui Bucreiu %atrascanu
1955
0ept 1955-8700 reintra in cadrul !/.
195
.unie 195:-, eliminarea lui .osif C&isinevsc&i si a lui !iron Constantinescu-
impunerea unei ec&ipe fidele lui 8e(
195!
1954-retragerea trupelor sovietice din +om,nia
iulie 1954-revolta in 7anesti-!ures
1960
195#-1954-accentuarea diferenelor de opinii intre reprezentanii
regimului comunist din +om,nia si cei din +usia.
dec.195#-revolta in !ozaceni-/rges si adu +osca
196"
195"-s-a ;nc&eiat procesul colectiviz'rii
": aprilie 195"-7&. 7&eorg&iu 8e( anuna oficial ;nc&iderea
procesului de colectivizare
1963
195*-.on !i&alac&e moare in ;nc&isoarea de la +amnicu 0'rat
195*-+omania a iniiat contacte economice cu statele occidentale, sau
proiecte bilaterale, precum &idrocentrala %orile de Dier, cu .ugoslavia
1964
aprilie 1954-8eclaratia cu privire la poziia %!+ in problemele
miscarii comuniste si muncitore)ti internaionale
1954 2H8eclaraia din /prilie3 a %!+.
1954-eliberarea deinuilor politici
aprilie 1954-<.+.0.0 propune planul alev.
1954-7&. 7&eorg&iu 8e( sa pun' cap't calvarului deinuilor politiciI-
prin decretul nr. 1:5 si nr.I411 au fost eliberai ultimii 1#41# deinui.
1965
1955-moartea lui 7&. 7&eorg&iu 8e( si preluarea conducerii %!+ de
c'tre 6. Ceausescu.
19 martie 1955- moare 7&. 7&eorg&iu 8e(
iulie 1955-%!+ revine la denumirea de %C+.
"1 august 1955- se adopta o noua Constituie care consacra noua etapa
a societatii socialiste si noua denumire a statului, +0+.
196
195:-6.Ceausescu devine pre)edinte al Consiliul de 0tat
195:- %e plan e=tern, sunt reluate relaiile cu +D7 si .sraelul, iar
+om,nia isi asuma poziii aparte fata de <+00 in cadrul A6<, a
C/G+, a 1ratatului de la ar)ovia.
196!
1954-6. Ceausescu controla Consiliul /pararii.
/prilie 1954-plenara CC al %C+ care &otaraste reabilitarea victimelor
terorii staliniste din timpul lui 7&. 7&eorg&iu 8e(
"1 august 1954-condamnarea interveniei sovietice din Ce&oslovacia
de c'tre 6. Ceausescu.
191
pana in 19:1-rela=are interna
19:1-HTezele din Iulie3
19"
martie 19:"- +om,nia a cerut CGG un tarif vamal favorizant
dec 19:"- a aderat la D!.
19:"- Ceausescu era apreciat si bine primit in tarile
occidentale>/nglia, Drana, 0</@, si obinea accesul la D!. si
asistenta B.+8
193
iunie 19:*-G.Ceausescu intra in Comitetul e=ecutiv
194
19:4-congresul al J. al %C+ 2/ fost lansat HProgramul partidului3
-Ceausescu devine pre)edintele +%+.
"5 martie 19:4- 6. Ceausescu devine primul pre)edinte al +om,niei
19
aug 19:: - revolta minerilor din alea Kiului
19::-miscarea lui %aul 7oma
199
19:9-, se constituia la Bucure)ti 0indicatul Biber al Aamenilor
!uncii, forma de protest inspirata din mi)carea poloneza.
19!0
dupa194#-se remarca disidenta individuala
194# - ;nfiinarea sindicatului liber 0olidaritatea
19!6
1945-!.7orbaciov anuna o serie de reforme economice si propune
reducerea controlului partidului asupra societatii.
19!
februarie 194:- are loc o manifestaie studeneasca la .a)i
15 nov. 194:-manifestatia muncitorilor de la uzina H0teagul +o)u3
din Bra)ov.
19!9
Lnainte de 1949- s-au afirmat drept disideni intelectuali ca 8oina
Cornea, 8an %etrescu, B. Cangeopol, !. Botez, !.8inescu, /.
Blandiana, 7./ndreescu
tot in martie- ziarul FBiberation3publica un interviu cu scriitorul
!.8inescu-
martie 1949-anuntarea plaii datoriei e=terne
1# martie 1949-HScrisoarea celor sase3
nov 1949- ;nainte de al J.-lea Congres %C+, au circulat doua
scrisori desc&ise care criticau politica regimului, redactate in numele
Drontului 0alv'rii 6aionale
15 dec 1949-revolta de la 1imi)oara
"# dec 1949- 1imi)oara s-a proclamat ora) liber
"1 decembrie 1949-inceputul revoluiei la Bucure)ti
"" dec 1949-fuga si arestarea lui 6. Ceausescu-Constituirea D06.
"4 dec. 1949-0ecuritatea intra sub autoritatea !inisterului /pararii
"5dec 1949-e=ecutia soilor Ceausescu
"5 dec 1949-numirea unui guvern provizoriu condus de %etre +oman
*1 dec 1949-decretul lege nr.I4 s-a autorizat funcionarea partidelor
politice.
.
1990
199#-1995-adoptarea a o serie de legi importante care au pus bazele
unei noi economiiIlegea fondului funciar,legea caselor
naionalizate,legea privatiz'rii.
1 ian 199#-0ecuritatea este desfiinata printr-un decret D06
5 febr- D06 a decis sa se proclame partid politic
4 febr. 199#-D06 e redenumit Consiliul %rovizoriu al <nitatii
6aionale >C%<6@
feb 199#-atacarea sediilor %61-C8 si %6B
martie 199#-conflictul etnic de la 1g !ure).
11 martie 199#-HProclamaia de la Timioara3
aprilie 199#- 6oi agitaii stradale au debutat , c,nd un grup de
simpatizani %61-C8 au ocupat %iaa <niversitatii declar,nd-o Fzona
libera de neocomunism3. Gi isi declarau acordul cu punctul 4 al
%roclamaiei de la 1imi)oara, care viza interzicerea dreptului la
candidatura al fo)tilor activi)ti comuni)ti si al ofierilor de securitate
pe * legislaturi.
"# mai 199#-primele alegeri libere
mai 199#-alegerea %arlamentului
1*-15 iunie 199#- mineriada de la Bucure)ti
11 iulie 199#-%arlamentul a devenit /dunare Constituanta si a
desemnat o Comisie Constituionala, pentru a redacta prima
constituie democratica a +om,niei postdecembriste.
1991
"5 si "4 sept- violentele stradale reizbucnesc, odat' cu a doua venire a
minerilor la Bucure)ti provoc,nd c'derea guvernului +oman. 6oul
guvern este condus de 1. 0tolo(an >independent@.
0ept 1991-distrugerea sediului guvernului
"1 nov.1991-%arlamentul +om,niei adopta Constituia
4 dec 1991-referendum pt. adoptarea Constituiei.
199"
1: iunie 199"- s-a adoptat o noua lege electorala bazata pe un sistem
proporional, cu pragul de * M . %entru presedentie se prevedea un
sistem ma(oritar.
11 oct 199"-alegerile sunt c,)tigate de %08+ si .on .liescu
1996
1: nov 1995-alegerile sunt c,)tigate de C8+ si Gmil Constantinescu
"000
nov "###-alageri c,)tigate de %08 si .on .liescu
"004
martie "##4-admiterea +om,niei in 6/1A
nov"##4-alegeri c,)tigate de 1raian Basescu si aliana 8./
.
A. S#ali$i%& 'i $aio$al-(o&)$i%&
E#a*ele i$%#a)r+rii re,i&)l)i *oli#i( (o&)$i%# -$
Ro&.$ia
Ba "* august 1944 mare)alul .on /ntonescu a fost ;nl'turat de la putere.
/rmata sovietic', intrat' pe teritoriul +om,niei ;n iulie 1944, va susine
;n perioada urm'toare %.C.+. ;n aciunea sa de preluare a puterii politice.
0eptembrie 1944 - martie 1945I +om,nia este condus' de guverne av,nd
;n frunte pe generalii Constantin 0anatescu )i respectiv 6icolae +'descu,
;n care sunt inclu)i )i reprezentani ai %.C.+.
Ln urma ;nelegerii sovieto-britanice de la !oscova >octombrie 1944@,
+om,nia intr' ;n sfera de influen' sovietic'.
5 martie 1945I supus presiunilor !oscovei, regele !i&ai este obligat s'
accepte formarea guvernului condus de dr. %etru 7roza, aflat sub
controlul total al %.C.+.
7reva regal', manifestat' prin refuzul regelui !i&ai . de a sanciona
actele guvernului >1945-1945@, s-a dovedit ineficient', nefiind spri(init'
efectiv pe plan e=tern de statele democratice.
6oiembrie 1945I au fost organizate primele alegeri parlamentare
postbelice care au avut scopul de a legitima prin vot puterea comunist'.
8e)i au fost c,)tigate de partidele democratice de opoziie, rezultatul a
fost falsificat pentru ca %.C.+. s' dein' controlul complet al
%arlamentului )i guvernului.
194:I partidele politice democratice >%.6.B., %.6.N.@ au fost desfiinate,
liderii lor arestai )i condamnai la ;nc&isoare.
*# decembrie 194:I regele !i&ai . a fost obligat s' abdice. +om,nia a
fost proclamat' +epublic' %opular', procesul prelu'rii puterii politice de
c'tre %.C.+. fiind ;nc&eiat.
Ln aceast' perioad', ;n conducerea %.C.+. s-au manifestat dou' grupuriI
cel OnaionalO, care activase ;nainte de 1944 ;n ar' >7&. 7&eorg&iu-8e(,
Bucreiu %'tr')canu@ )i grupul OmoscovitO format din cei care activaser'
;n <+00 >/na %au9er, asile Buca@.
Re,i&)l %#ali$i%# al l)i G/eor,/e G/eor,/i)-0e1
2194!-19653.
8e la *# decembrie 194:, +om,nia devine un stat totalitar, de tip
stalinist. +egimul politic este bazat pe concentrarea puterii ;n m,na unui
singur partidI %artidul Comunist +om,n >care ;ntre 1944 )i 1955, ;n urma
fuziunii din 1944 cu %artidul 0ocial-8emocrat, a purtat numele de %artidul
!uncitoresc +om,n@. 7&eorg&e 7&eorg&iu-8e(, secretarul general al
partidului a fost primul dictator comunist rom,n.
%olitica intern'
0tatul a fost organizat prin Constituiile de inspiraie stalinist' din anii
1944 )i 195". %otrivit acestoraI
- monopolul puterii aparinea partidului unic-
- principalul organ de conducere al statului era %rezidiul !arii
/dun'ri 6aionale-
- toate domeniile vieii sociale se aflau sub controlul statului-
- principiul separ'rii puterilor era desfiinat-
- drepturile )i libert'ile cet'ene)ti erau ;ngr'dite, nefiind
permis' nici o form' de opoziie politic'.
Ba nivelul conducerii de partid au ap'rut aprige lupte pentru putere )i
rivalit'i, marcate deI
- ;nl'turarea ;n 195" a Ogrup'rii moscoviteO-
- e=ecutarea ;n 1954 a lui Bucreiu %'tr')canu >liderul
Ogrup'rii naionaleO@.
!onopolul ideologic comunist s-a manifestat prinI
- ;nl'turarea vec&ii elite politice )i intelectuale-
- ;ntreruperea relaiilor cu lumea occidental'-
- promovarea proletcultismului >cultura care se bazeaz' pe
ideea luptei de clas' )i negarea valorilor tradiionale@-
- organizarea dup' sistem sovietic a ;nv''m,ntului )i culturii-
- supraveg&erea de c'tre stat a cultelor religioase- interzicerea
Bisericii greco-catolice >1944@-
- falsificarea istoriei naionale ;n conformitate cu interesele
politice sovietice.
8up' retragerea trupelor sovietice din +om,nia >1954@ s-a trecut la o
relativ' ;mbun't'ire a situaiei interne, caracterizat' prinI
- desovietizarea )i destalinizarea treptat' a vieii sociale )i
culturale-
- eliberarea deinuilor politici-
- ;ncura(area leg'turilor ;n domeniile culturii )i )tiinei cu
statele occidentale-
- promovarea unei orient'ri OnaionaleO ;n cultur'.
Naio$al4(o&)$i%&)l 4 re,i&)l *oli#i( al l)i
Ni(olae Cea)'e%() 21965-19!93.
Poli#i(a i$#er$+
1955I se desf')oar' Congresul %artidului !uncitoresc +om,n, care
stabile)te revenirea la vec&ea denumire de %.C.+. )i alegerea ;n funcia de
secretar general al partidului a lui 6icolae Ceau)escu. Gste adoptat' noua
Constituie, prin care +om,nia devenea +epublic' 0ocialist' >+.0.+.@.
195:I 6icolae Ceau)escu este ales pre)edinte al Consiliului de 0tat.
%erioada 1955-19:1 s-a caracterizat prinI
continuarea procesului de desovietizare )i destalinizare ;nceput de 7&.
7&eorg&iu-8e( dup' 1954@-
relativa ;mbun't'ire a condiiilor de via' ale populaiei-
atenuarea politicii represive a 0ecurit'ii, eliberarea )i reabilitarea unora
dintre deinuii politici-
cre)terea popularit'ii regimului, mai ales ;n urma e=ploat'rii
sentimentelor naionale-
apropierea de statele occidentale, reluarea leg'turilor politice, economice,
culturale cu acestea-
distanarea fa' de <+00, evideniat' ;n mod special prin refuzul ca
+om,nia s' intervin' al'turi de statele membre ale 1ratatului de la
ar)ovia, ;n 1954, ;mpotriva mi)c'rii democratice din Ce&oslovacia.
%erioada 19:1-1949 debuteaz' cu Orevoluia cultural'O, de inspiraie
c&inez' )i nord-coreean' >e=acerbarea culturii comuniste, )i a cultului
personalit'ii lui 6. Ceau)escu, proiectarea trecerii la o nou' treapt' a
socialismului - societatea socialist' multilateral dezvoltat'@. Glementele
definitorii ale acestei perioade suntI
instaurarea dictaturii personale a lui 6. Ceau)escu >pre)edinte al
+epublicii din 19:4@-
promovarea ;n funciile de conducere a membrilor familiei Ceau)escu
>socialismul dinastic@-
reluarea industrializ'rii forate )i realizarea marilor construcii cu scop
propagandistic >Canalul 8un're-!area 6eagr', Casa %oporului -
Bucure)ti@ care determin' sec'tuirea resurselor 'rii )i cre)terea rapid' a
datoriei e=terne a +om,niei-
ac&itarea datoriei e=terne >;ncep,nd din 194#@ prin restr,ngerea drastic' a
consumului populaiei-
sc'derea accelerat' a nivelului de trai-
politica de teroare intern' e=ercitat' de securitate )i alte instituii ale
statului asupra populaiei, reprimarea drastic' a revoltelor >greva
minerilor din alea Kiului - 19::, manifestaiile muncitore)ti de la Bra)ov
- 194:@-
iniierea programului de sistematizare urban' )i rural' care a dus la
distrugerea bisericilor, a centrelor istorice urbane )i a satelor rom,ne)ti-
;nc'lcarea flagrant' a drepturilor omului-
izolarea 'rii ;n relaiile cu statele occidentale-
respingerea oric'ror sugestii de sc&imbare a politicii interne >;n special
dup' 1945, c,nd !i&ail 7orbaciov, ;n <+00, iniiaz' programul s'u de
reforme politice )i economice@.
B. 0i%i5e$a a$#i(o&)$i%#+
Re*re%i)$ea *oli#i(+ -$ #i&*)l re,i&)l)i (o&)$i%#.
Lnc' din 1945, aciunile %.C.+. ;ndreptate ;mpotriva opoziiei
democratice, de intimidare )i manipulare a opiniei publice, anunau
politica represiv' ce avea s' fie aplicat' odat' cu preluarea puterii
depline.
<lterior, sub acuzaiile de OcolaboraionismO, Odu)mani de clas'O,
Odu)mani ai poporuluiO, Ofasci)tiO, au fost arestai )i ;nc&i)i membri ai
%.6.B. )i %.6.N., fo)ti demnitari din perioada interbelic', banc&eri,
industria)i.
0ecuritatea, ;nfiinat' ;n 1944 dup' modelul poliiei politice sovietice, a
instaurat un regim de teroare intern', ;ndreptat' ;mpotriva tuturor celor
socotii indezirabili de c'tre puterea comunist' )i a celor b'nuii c' ar
putea opune cea mai mic' rezisten' fa' de sovietizarea 'rii.
Apozani sau intelectuali de marc' >.uliu !aniu, .on !i&alac&e, +adu
+osetti, !i&ail !anoilescu, .oan Bupa), !ircea ulc'nescu, 7&eorg&e
Br'tianu, dar )i muli alii@ au fost condamnai la ;nc&isoare sau la munc'
forat' ;n lag're, un mare num'r de persoane pierz,ndu-)i viaa ;n
detenie.
0istemul penitenciar rom,nesc a cunoscut o dezvoltare f'r' precedent,
acoperind, practic, ;ntregul teritoriu al 'rii. Ln ;nc&isori precum 0ig&et,
/iud, !iercurea-Ciuc, %ite)ti, 7&erla sau +,mnicu-0'rat ori la munc'
forat', la Canalul 8un're-!area 6eagr', s-au aplicat m'suri de tortur',
e=ecuii, sau a)a-numita Freeducare3.
+epresiunea politic' din perioada 1944-1954 s-a mai caracterizat prin
utilizarea deport'rii ;mpotriva unor comunit'i ;ntregi >germanii din
1ransilvania, s,rbii din Banat@- controlul strict al ;ntregii societ'i >prin
intermediul reelelor de informatori@ pentru a fi pre;nt,mpinat' orice
form' de opoziie.
<lterior, s-a trecut la eliberarea deinuilor politici, f'r' a se renuna ;ns'
la supraveg&erea populaiei )i reprimarea opozanilor.
+epresiunea politic' din perioada regimului condus de 6icolae
Ceau)escu s-a manifestat prin impunerea domiciliului obligatoriu,
supraveg&erea fo)tilor deinui politici, a fo)tilor membri ai partidelor
democratice, utilizarea spitalelor de psi&iatrie ca locuri de recluziune .
6or&e 5e re7i%#e$+ a$#i(o&)$i%#+.
%rincipalele manifest'ri ale luptei anticomuniste au fostI
- rezistena armat' a grupurilor din muni,
- cea a 'ranilor,
- revoltele muncitore)ti,
- activitatea disidenilor.
+ezistena din muni a fost specific' anilor 1944-195#, fiind organizat'
de grupurile ;narmate de partizani alc'tuite din foste cadre militare, fo)ti
legionari, membri ai partidelor de opoziie, 'rani, intelectuali. %rintre
acestea s-au num'rat grupurile din Banat )i Altenia, cel din zona !uscel-
D'g'ra) >grupul F$aiducii !uscelului3 al colonelului /rsenescu )i al
frailor /rn'uoiu@, rezistena din Bucovina, reprezentat' de ladimir
!acoveiciuc, 7avril atamaniuc, Cozma %'tr'ucean, 8imitrie +usu. Ba
r,ndul lor, femeile au susinut mi)carea de rezisten', pl'tind uneori cu
viaa. 0unt cunoscute numele !ariei %lop )i al !ariei Kumbleanu,
membre ale grupului /rsenescu-/rn'uoiu, ca )i cel al Glisabetei +izea
din 6uc)oara >!uscel@. /ceast' form' de rezisten' a fost reprimat' cu o
violen' e=trem' de organele de represiune ale regimului comunist.
+ezistena din mediul rural a corespuns cu deosebire perioadei
colectiviz'rii agriculturii, manifest,ndu-se prin refuzul ;nscrierii ;n
formele colective de asociere, al pred'rii cotelor obligatorii de produse
agricole- atacarea )i devastarea sediilor locale ale %.C.+.- revolte
spontane. Conform unor estim'ri, peste 4# ### de 'rani au c'zut victime
represiunii.
+evoltele muncitore)ti au ap'rut ;n anii P:#-P4#, ca form' de reacie a
populaiei fa' de sc'derea nivelului de trai, )i au cuprins alea Kiului
>revolta minerilor din anul 19::@ )i Bra)ovul >manifestaiile din 194:@. Ln
urma unui proces trucat, dintre cele peste *## de persoane arestate la
Bra)ov, 44 au fost deportate ;n alte zone ale 'rii sau li s-a instituit
domiciliul obligatoriu.
8isidenii, precum %aul 7oma, 8oina Cornea sau 7&eorg&e <rsu, au
opus o rezisten' individual', aciunile lor fiind specifice anilor Q:# )i
Q4#. .nclusiv fo)ti membri ai conducerii %.C.+. au protestat, ;n 1949, fa'
de politica dictatorial' a lui 6icolae Ceau)escu >Scrisoarea celor ase@.

S-ar putea să vă placă și