Alexandru Lăpuşneanu
Lăpuşneanull
  -eseu-
  Costache Negruzzi

Nuvela “Alexandru Lăpuşneanul” este o nuvelă romantică, de inspiraţie istorică

!ste prima nuvelă istorică din literatura rom"nă, o capodoperă a speciei şi un model
pentru autorii care au cultivat-o ulterior
#u$licată %n perioada paşoptistă, %n primul număr al revistei ”&acia literară” in
anul '()*, nuvela ilustrează una din sursele literaturii romantice,
romantice, istoria naţională
+!vul ediu, potrivit recomandărilor lui ihail .ogălniceanu din articolul /
program al revistei, intitulat ”0ntroducţie”
!ste o nuvela deoarece
deoarece este o specie epica in proza, cu o constructive riguroasa,
avand un 1ir narativ central 2e o$serva concizia intrigii, tendinta de o$iectivare a
perspectivei narative si verosimilitatea 1aptelor
1aptelor #ersona3ele sun
suntt relativ putine,
caracterizate succinct si graviteaza in 3urul persona3ului principal
!ste o nuvela romantica datorita mai multor trasaturi4 specie, inspiratia din istoria
nationala +!vul ediu, con1lict, naratiune lineara, persona3e exceptionale in situatii
exceptionale,, persona3e construite in antiteza +dintre $landetea doamnei si cruzimea
exceptionale
domnitorului,, culoarea epocii in descrieri cu valoare documentara, nu cu valoare
domnitorului
epica +descrieri amanuntite ale vestimentatiei si ale o$iceiurilor4 descrierea
vestimentatiei lui Lapusneanul in $iserica si a mesei domnestei
Nuvela istorica este o specie literara cultivata de romantici, care evoca trecutul
istoric +!vul ediu prin tema, persona3e si culoarea epocii +mentalitati,
comportamente, relatii sociale, o$iceiuri, vestimentatie, lim$a3
5ema nuvelei este lupta pentru putere %n epoca medievală !vocarea artistică a celei
de-a doua domnii a lui Alexandru Lăpuşneanul +'67) / '678 evidenţiază lupta
pentru impunerea
impunerea autorităţii domneşti şi consecinţele deţinerii puterii de un domn
crud, tiran
Naratorul este omniscient, omniprezent, so$ru, detasat, predominant o$iectiv, dar
intervine direct prin cateva epitete de caracterizare
 

Naraţiunea se des1ăşoară cronologic, linear, prin %nlănţuirea secvenţelor narative şi

a episoadelor, particularitate narativă romantică !chili$rul compoziţional este
realizat prin organizarea textului narativ %n patru capitole, care 1ixează momentele
su$iectului Capitolele poartă c"te un motto cu rol rezumativ, care constituie replici
memora$ile ale persona3elor

9n capitolul 0,soliei
Lăpuşneanul ”&acădevoi nu mă
$oieri vreţi,
care %i cereusăvăplece
vreu:” este pe
din ţară răspunsul
motiv cădat de
”norodul” nu %l
vrea
9n capitolul al-00-lea, ”Ai să dai samă, &oamnă;” este avertismentul pe care văduva
unui $oier decapitat %l adresează doamnei <uxanda, pentru că nu ia atitudine 1aţă
de crimele soţului ei
9n capitolul al-000-lea, ”Capul lui oţoc vrem:” este cererea norodulu
noroduluii care %l
găseşte pe oţoc vinovat de toate nemulţumirile
9n capitolul al-0=-lea,
al-0=-lea, ”&e mă voi scula, pe mulţi am să
s ă popesc şi eu;” este
ameninţarea rostită de Alexandru Lăpuşneanul care, $olnav, 1usese călugărit
potrivit o$iceiului vremii, dar pierduse ast1el puterea să domnească
Capitolul 0 cuprinde expoziţiunea +%ntoarcer
+%ntoarcerea
ea domnitorului pe tronul oldovei, %n
'67), şi %nt"lnirea cu solia trimisă de 5omşa
5omşa şi intriga nuvelei +hotăr"rea lui
Lăpuşneanul de a-şi relua tronul şi dorinţa de răz$unare 1aţă de $oierii trădători
9n capitolul al-00-lea sunt surprinse evenimentele declanşate de %ntoarcerea lui
Lăpuşneanul pe tron4 1uga lui 5omşa %n untenia, incendierea cetăţilor, con1iscarea
averilor $oiereşti, uciderea unor $oieri, intervenţia doamnei <uxanda pe l"ngă soţul
ei pentru a %nceta cu omorurile şi promisiunea acestuia
acestuia că o va 1ace
Capitolul al-000-lea prezintă numeroase evenimente romantice cu caracter
memora$il sau excepţional4 participarea şi discursul domnitorului la slu3$a
religioasă de la mitropolie, ospăţul de la palat şi uciderea celor )> de $oieri,
omor"rea lui oţoc de către mulţimea revoltată şi ”leacul de 1rică” pentru doamna
<uxanda Capitolul constituie punctul culminant al nuvelei
9n capitolul al-0=-lea
al-0=-lea este %n1ăţişat deznodăm"ntul, moartea domnitorului prin
otrăvire &upă patru ani de la cumplitele evenimente, Alexandru Lăpuşneanul,
$olnav de 1riguri, se retrage %n cetatea ?otinului unde este călugărit după o$iceiul
vremii @aptul că, atunci c"nd %şi revine, ameninţă să %i ucidă pe toţi, inclusiv pe 1iul
său, urmaş al tronului,
tronului, o determină pe doamna <uxanda să accepte s1atul $oierilor
de a-l otrăvi
 

Con1lictul nuvelei este complex şi pune %n lumină personalitatea puternică a

persona3ului principal
5impul si spatial actiunii sunt precizate si con1era verosimilitate naratiunii4
intorcerea
intorcerea lui Lapusneanul pe tronul oldovei, in a doua sa domnie
#rincipalul con1lict este de ordin politic4 lupta pentru putere %ntre domnitor şi
$oieri 0mpunerea autorităţii domneşti %n 1aţa $oierilor
$oierilor,, a constituit, %n secolul al-
=0-lea, un 1actor de progres, dar mi3loacele impuse de Lăpuşneanul sunt
s"ngeroase, caracteristice tiranului 1eudal Actele persona3ului sunt motivate
psihologic4 cruzimea este expresia dorinţei de răz$unare 1aţă de $oierii care %l
trădaseră %n prima domnie
Con1lictul secundar, %ntre domnitor şi oţoc +$oierul care %l trădase,
particularizează
particularize ază dorinţa de răz$unare a domnitorului, 1inal anunţat %n capitolul 0 şi
 %ncheiat %n capitolul
capitolul al-000-lea
Con1lictul social, %ntre $oieri şi popor,
popor, se limitează la revolat mulţimii din capitolul
al-000-lea
9n proza romantică, tensiunile exterioare plasează persona3ele %ntr-o relaţie de
antiteză &in acest punct de vedere, se poate vor$i despre contrastul dintre
Lăpuşneanul şi doamna <uxanda, evidenţiat %n capitolul al-00-lea
Alexandru Lăpuşneanul
Lăpuşneanul este persona3ul principal al nuvelei, persona3 romantic,
excepţional, care acţionează %n situaţii excepţionale +scena omor"rii $oierilor, a
pedepsirii lui oţoc, a morţii 9ntruchipează tipul domnitorului crud, tiran şi
s"ngeros !ste construit din contraste şi are o psihologie complexă, calităţi şi de1ecte
puternice Crud, hotarat, viclean, disimulat, intelligent, $un cunoscator al
psihologiei umane, a$il politic, persona3ul este puternic individualizat
individualizat si memora$il

!ste caracetrizat
indirect direct
+prin 1apte, +de catre
lim$a3, narrator sirelatii
comportament, alte persona3e, autocaracterizare
cu alte persona3e, gesture, si
atitudine, vestimentatie @orta exceptionala a persona3ului domina relatiile cu
celelalte persona3e, care, in general sunt manipulate de domnitor
#romisiunea
#romisiun ea pe care i-o 1ace lui otoc il linisteste pe $oierul intrigat care se crede
util domnitorului, intrandu-0 din nou “in 1avor” #lanul de raz$unar
raz$unaree al lui
Lapusneanul este insa crud otoc s1arseste s1asiat de multime 2acri1icandu-l pe
$oier, se raz$una pentru tradarea acestuia in prima domnie si potoleste
+manipuleaza multumeam revoltata, de a carei putere este constient4 “#rosti, dar
multi”  2tapanirea de sine, sangele rece, sunt dovedite in momentul pedepsirii lui
otoc, pe care il o1era gloatei ca tap ispasitor “Leacul de 1rica” promis cu umor
negru doamnei <uxanda, piramida din captele $oierilor, re1lecta sadismul celui care
 

stiuse sa-si stapaneasca impusul violent in momentul cand, prin rugamintea ei, are
impresia ca domna vrea sa se amestece in conducerea tarii
&isimulat, regizeaza invitatia la ospatul de impacare, de 1apt, o cursa de la alegerea
locului si a momentului +liturghia de la itropoli
itropolie
e la integrarea 1razelor $i$lice in
discurs Are
Are o inteligenta dia$olica, reusind sa manipuleze masele sau persoanele
+$oierii, pentru a-si pune in aplicare planurile
Naratorul realizeaza, in mod direct, portretul 1izic al domnitorului prin descrierea
vestimentatiei speci1ic epocii
&oamna <uxanda este persona3 secundar, de tip romantic, construit in antiteza cu
Lăpuşneanul4 caracter sla$ / caracter tare, $l"ndeţe / cruzime !a nu acţionează
din proprie voie nici c"nd %i cere soţului ei să
s ă oprească omorurile, dar nici atunci
c"nd %l otrăveşte
Boierul oţoc este tipul $oierului trădător, viclean, laş şi intrigant, care nu
urmăreşte dec"t propriile interese &e aceea %l trădase pe Lăpuşneanul %n prima sa
domnie, iar la %ntoarcerea acestuia, %l linguşeşte asemenea ”c"inelui care %n loc să
muşte, linge m"na care-l $ate”
#ersona3ul colectiv, mulţimea
mulţimea revoltată, apare pentru prima dată %n literatura
rom"nă, psihologia acesteia 1iind realizată cu 1ineţe, %n mod realist
Lim$a3ul contine expresii populare, regionalisme
regionalisme 1onetice, dar 1orta de sugestie au
neologismele care conserva 1orma din secolul al 0-lea, unele 1iind integrate in
1iguri de stil
Coexistenţa elementelor romantice
romantice cu elementele clasice %ntr-o
%ntr-o operă literară este
speci1ică literaturii paşoptiste4 caracterul o$iectiv, aspectul credi$il al 1aptelor,
echili$rul compoziţional

!lementele romantice
simetrica, aspectul se impletesc
verosimil cu cele
si credi$il clasice4 echili$rul
al 1aptelor, caracterulcompozitiei, constructia
o$iectiv al naratiunii
0n concluzie, “Alexandru Lăpuşneanul”este o nuvelă romantică, de inspiraţie
istorică, ce ilustrează principiile
principiile ideologiilor paşoptismului şi ale romantismului
rom"nesc