Sunteți pe pagina 1din 103

REALITATEA VIRTUALA , ALEGORIA PESTERII SI ALEGORIA OGLINZII de Dan Mirahorian

"Ochi aveti si nu vedeti, urechi aveti si nu auziti si nu va aduceti aminte"(Marcu 8, 18) "Avei ochi ..nu vedei? Avei urechi ..nu auzii ? Chiar nu va amintiti de loc de nimic ? " "You have eyes--can't you see? You have ears--can't you hear?' Don't you remember anything at all?"( Mark 8:18 )

O REALITATE SEPARATA/ A SEPARATE REALITY

Iesirea din sala de cinematograf = Trezirea=Nasterea din nou= Eliberarea din minte = Iesirea din Realitatea separata ( secunda, virtuala); realitatea virtuala , alegoria pesterii si alegoria oglinzii

Abstract/Rezumat: Toate caile de trezire sau de eliberare ale fiintei umane abordeaza subiectul realitatii secunde, al unei realitati virtuale sau separate si iluzorii (in lb. sanskrita: maya) in care fiinta umana este prizoniera. In practica, pana la realizarea trezirii, a "nasterii din nou" sau a eliberarii (moksha), fiinta umana este prizoniera in minte ( in realitatea separata, secunda, virtuala), prin identificarea cu aceasta. Socrate a expus acest subiect discipolilor sai si el a fost redat de Platon in: Alegoria sau mitul pesterii (Republica, cartea a VIIa). Fara intelegerea acestui subiect de care s-au ocupat toti maestrii ( Patanjali, Lao Tzu, Iisus, Buddha, Pitagora, Socrate) si toate traditiile spirituale autentice (shivaista, taoista, buddhista, tolteca,mayasa), nu se poate depasi anafabetismul spiritual si nici nu se poate vorbi despre intelegerea si practicarea unei cai spirituale autentice (vedeti : 4. Eroarea purificarii simturilor datorata interpretarii gresite a alegoriei pesterii lui Platon de catre William Blake; 11.2. Eroarea constientizarii perceptiilor senzoriale; 11.3. Eroarea purificarii sau a slefuirii oglinzii mentale), care sa conduca fiintele umane la trezire, la vindecarea orbirii sau ignorantei (avidya) si la eliberarea din neputinta prezenta, necesare pt depasirea crizelor cu care se confrunta actuala civilizatie de pe Terra. Cuprins Introducere 1. Realitatea secunda sau virtuala in cultura contemporana ( La ce se refera filmul Matrix ?) 2. Realitatea secunda in stiinta actuala ( stiinta actuala a descoperit ca "nu vedem realitatea, ci doar privim la o oglindire sau la o reflectare a ei in oglinda mentala - o reconstituire virtuala a realitatii pe ecranul mental care afiseaza umbrele sau impulsurile senzoriale si cerebrale ") 3. Mitul peterii lui Platon o alegorie a castrarii si orbirii prin conditionare 4. Eroarea purificarii simturilor datorata interpretarii gresite a alegoriei pesterii lui Platon de catre William Blake 5. Don Miguel Ruiz - Caderea in realitatea secunda in Biblie ( care este semnificatia reala a povestii biblice a lui Adam si a Evei ?) 6. Eckhart Tolle - Tu nu esti mintea ta / You are not your mind 7. Anthony de Mello -Diagrama asezarii in constienta si a realizarii sinelui din alegoria carului 8. Realitatea secunda in traditia tolteca 9. Realitatea secunda in traditia maya (nahuatl) 10. Realitatea secunda in taoism si in buddhismul zen 10.1. Traducerea capitolul 1 din Tao Te Ching (Dao De Jing) al lui Lao Tzu(Lao Zi) 11. Alegoria oglinzii in taoism si buddhismul zen 11.1. Contientizarea este calea catre nemurire / Awareness is the path of immortality 11.2. Eroarea constientizarii perceptiilor senzoriale 11.3. Eroarea purificarii sau a slefuirii oglinzii mentale 12. Realitatea secunda in Aforismele lui Patanjali (Yoga Sutra) 13. Osho- Realitatea secunda in traditia shivaita expusa in VB [ Vijnana Bhairava Tantra ( Vigyan Bhairav Tantra)] 14. Liniile directoare ale unui model conceptual deformat al realitatii (perpetuat de orbi pt alti orbi pt pentru a face sa continue ignoranta si inrobirea oamenilor) Bibliografie ANEXE 1. Eckhart Tolle: "TU NU ESTI MINTEA TA / YOU ARE NOT YOUR MIND"

2. Platon Republica Cartea VII/ Plato The Republic Book 7 /La Rpublioue Livre VII/ 2.1. Link pentru textul in lb. romana - Mitul sau alegoria Peterii (extras integral din Republica lui Platon, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1986) 2.2. Link pentru textul in lb. engleza/ 2.3. Link pentru textul in lb. franceza 3. "Mitul pesterii"- o alegorie a conditionarii / L'allgorie de la caverne- Une allgorie du conditionnement 4. Diferenta intre transmisia initiatica si transmisia academica ( institutionala) a cunoasterii / Diffrence entre la transmission initiatique et la transmission acadmique (institutionnel) du savoir Introducere Antoine de Saint-Exupry spunea ca : " Toti adultii au fost mai intai copii, dar numai putini dintre ei isi mai amintesc " / "All grown-ups were children first, but only few of them still remember it." / "Toutes les grandes personnes ont d'abord t des enfants, mais peu d'entre elles s'en souviennent." Aceasta cercetare expusa in randurile de mai jos se refera de fapt la intoarcerea la cunoasterea directa in care ne aflam in contact direct cu tot ce exista si pe care o aveam in prima copilarie, inainte de a fi mutati in centrii secundari ( in minte si in inima ). Dupa ce am fost separati de centrul existential, in care ne aflam in contact nemijlocit cu realitatea , a inceput sa se manifeste stergerea, amnezia, orbirea, ignoranta, castrarea, instrainarea, separarea de noi insine si de ceilalti, analfabetismul, asa ca a fost necesar sa inceapa procesul de dresare, de conditionare, programare, formare, educare, specializare..de creare de celule utile organismului social. Dar acest proces, care creaza pe banda rulanta fiinte dezradacinate, rebuturi, morti in viata, fiinte castrate, vite de povara, sclavi ai intereselor altora, trebuie sa se opreasca, atat in interesul supravietuirii civilizatiei terestre ( pt a supravietui autoanihilarii ori pericolelor reprezentate de catastrofele galactice periodice) , cat si pt realizarea menirii fiecarei fiinte umane ( eliberarea din realitatea secunda, vindecarea orbirii, trezirea, iluminarea, mantuirea, indumnezeirea, trecerea la regimul divin sau direct de functionare ). Diferenta intre transmisia initiatica si transmisia academica ( institutionala) a cunoasterii Diffrence entre la transmission initiatique et la transmission acadmique (institutionnel) du savoir Fiindca m-am referit la educatie sau formare am descoperit ca exista o diferenta intre transmisia initiatica si transmisia academica ( institutionala) a cunoasterii, atunci cand am invatat diferite discipline, fiindca degeaba inveti o disciplina ( acupunctura, qigong,..), daca nu intelegi cadrul conceptual care i-a dat nastere si care o explica ( filosofia taoista) . Criza stiintei contemporane este conectata cu pierderea transmisiei initiatice (maestru- discipol), care a condus la uniformizarea sau la standardizarea modelelor despre realitate si la eliminarea bucuriei experientei directe ( invatare prin descoperire). Revolutia stiintifica este rezultatul raspandirii transmisiei academice ( institutionalizate, standardizate) a cunoasterii, ceea ce a condus la eliminarea curiozitatii, la uciderea creativitatii si a gandirii divergente, in favoarea proceselor de memorare si de reproducere a informatiilor primite. Einstein a constatat aceasta ucidere in masa a curiozitatii, a uimirii si a gandirii divergente, printre cei care au trecut prin sistemul de indoctrinare si de umplere, in care a fost transformat invatamantul institutional, si a recomandat reintoarcerea la curiozitate si uimire:

"Este un miracol ca aceasta curiozitate sa supravietuiasca formarii prin educatie / "It is a miracle that curiosity survives formal education."/"C'est un miracle que la curiosit survit enseignement formel." - Albert Einstein. "Cel mai important lucru este sa nu va opriti niciodata din a va pune intrebari (si de a pune sub semnul intrebarii si a ndoielii ceea ce stiti) Curiozitatea are propriul sau motiv de a exista.. Nimeni nu trebuie sa se impiedice sa admire si sa contemple misterele eternitatii, vietii si ale structurii minunate a realittii. Este suficient dac cineva ncearc pur si simplu s nteleag, n fiecare zi, cate ceva din acest mister . Nu va pierdeti niciodat curiozitatea sfnt. " "The important thing is not to stop questioning. Curiosity has its own reason for existing. One cannot help but be in awe when he contemplates the mysteries of eternity, of life, of the marvelous structure of reality. It is enough if one tries merely to comprehend a little of this mystery every day. Never lose a holy curiosity." "La chose la plus importante est de ne pas sarrter de sinterroger (de ne jamais cesser de sinterroger). La curiosit a sa propre raison dexister. On ne peut pas sempcher dtre en admiration quand on contemple les mystres de lternit, de la vie, de la merveilleuse structure de la ralit. Il suffit simplement dessayer de comprendre un peu de ce mystre chaque jour. Ne perdez jamais votre sainte curiosit."- Albert Einstein. "Cel mai frumos lucru pe care-l putem experimenta este misterul, el este sursa artei adevrate si al intregii stiinte.. Cel caruia aceasta emotie ii este strin, care nu se mai poate opri ca sa admire si s stea absorbit n uimire, este, ca sa spunem altfel, deja mort: ochii sai sunt nchisi ( orbi) ". "The most beautiful thing we can experience is the mysterious. It is the source of all true art and all science. He to whom this emotion is a stranger, who can no longer pause to wonder and stand rapt in awe, is as good as dead: his eyes are closed." "La plus belle chose que nous pouvons prouver est la mystrieuse. Il est la source de tout art vritable et de toute science. Celui qui cette motion est un tranger, qui ne peuvent plus s'arrter pour se demander et de se rapt dans la crainte, est pour ainsi dire mort: ses yeux sont ferms "./ J'prouve l'motion la plus forte devant le mystere de la vie. Ce sentiment fonde le beau et le vrai, il suscite l'art et la science. Si quelqu'un ne connat pas cette sensation ou ne peut plus ressentir tonnement ou surprise, il est un mort vivant et ses yeux sont dsormais aveugles. - Albert Einstein. Albert Einstein recomanda lectura cartilor de fictiune stiintifica, ca un mijloc de a dezvolta imaginatia si de a ne reintoarcere la bucuria de a descoperi: "Imaginatia este mai importanta decat cunoasterea / "Imagination is more important than knowledge/ "Limagination est plus importante que le savoir." (Albert Einstein). Educatie standardizata intemeiata pe memorare a ucis bucuria cunoasterii, curiozitatea si uimirea, si a blocat creativitatea, gandirea proprie si perceptia, ca si cum ar fi vorba de implantarea unui set de credinte: "Rar este numrul celor care privesc cu proprii lor ochi si simt cu propria lor sensibilitate". /"Rare est le nombre de ceux qui regardent avec leurs propres yeux et qui prouvent avec leur propre sensibilit". "Putini sunt cei care vd cu ochii lor si simt cu inima lor."/ "Few are those who see with their own eyes and feel with their own hearts."/ "Rares sont ceux qui voient de leurs propres yeux et sentir avec leur propre cur." Personalitatea creatoare trebuie s se gndeasc si s judece independent fiindca progresul (moral si stiintific) al societtii depinde exclusiv de independenta sa. n caz contrar societatea este inexorabil sortit esecului, ca o fiinta uman lipsit de posibilitatea de a comunica. La personnalit cratrice doit penser et juger par elle-meme car le progres moral de la socit dpend exclusivement de son indpendance. Sinon la socit est inexorablement voue a l'chec, comme l'etre humain priv de la possibilit de communiquer. (Albert Einstein )

"Bucuria de a contempla (privi) si de a ntelege, iata limbajul care m conduce la natur . "La joie de contempler et de comprendre, voila le langage que me porte la nature. "Joy in looking and comprehending is nature's most beautiful gift. (Albert Einstein ) "Menirea ( rolul, arta) esentiala a unui dascal este de a trezi bucuria de a lucra ( de a exprima creativ) si de a cunoaste (descoperi, invata). "/ C'est le rle essentiel du professeur d'veiller la joie de travailler et de connatre. / It is the supreme art of the teacher to awaken joy in creative expression and knowledge. (Albert Einstein ) "Educatia sau invatamantul ar trebui s fie ntelese ca un cadou nepretuit, si niciodat ca constrngere dureroas."/ "Education should be understood as a priceless gift, but never as painful constraint." L'enseignement devrait tre ainsi : celui qui le reoit le recueille comme un don inestimable mais jamais comme une contrainte pnible. (Albert Einstein ) Doar reactivii si cei lipsiti de creativitate transforma orice cunoastere mijlocita in ceva fix, imuabil, intr-o autoritate: "Pentru a m pedepsi pentru sfidarea mea fata de autoritate, soarta a facut din mine o autoritate. "To punish me for my contempt for authority, fate made me an authority myself." /"Pour me punir de mon mpris pour l'autorit, le destin a fait de moi une autorit" (Albert Einstein ) vedeti articolul : 1. Realitatea secunda sau virtuala in cultura contemporana La ce se refera filmul Matrix ? Multe dintre filmele care au cucerit marele ecran in ultimii ani pun sub semnul ntrebrii realitatea-sau lumea real, asa cum o tim - indicand faptul c am czut prizonieri sau captivi ntr-o lume iluzorie, o realitate virtuala creata n mod artificial prin programare i condiionare, n care ne identificam pe noi insine cu mintea, cu trupul i cu lumea exterioar/ Many of the movies that have hit the big screen over the last few years question realityor the real world, as we know itpointing out that we have fallen prisoners or captives in an artificially created dream world produced by programming and conditioning in which we identify ourseves with the body and the external world. http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/2103250179/in/set-72157594240165128

Filme i seriale de televiziune, precum The Matrix, Matrix Reloaded, The Thirteenth Floor, Harsh Realm, Vanilla Sky, Total Recall, Truman Show, Strange Days, Dark City, Open Your Eyes, The Frequency, Existenz si The One, examineaza tema, pe ct de

serioas si de actual, identificarii realitii cu o reflectare virtual a acesteia pe ecranul mental/ Movies and TV series like The Matrix, The Matrix Reloaded, The Thirteenth Floor, Harsh Realm, Vanilla Sky, Total Recall, The Truman Show, Strange Days, Dark City, Open Your Eyes, The Frequency, Existenz, and The One all examine the theme of just how seriously wrong we might be when we consider reality only a reflection of it on the mind screen. In "The Matrix", de exemplu, are loc urmtorul dialog: "Ce este real? Cum definii "realul"? Dac vorbiti despre simturile dvs-ceea ce simii, gustai, mirosii, sau vedei - atunci tot ceea ce vorbii se refer la semnale electrice, care sunt interpretate de creierul dvs." In "The Matrix", for instance, the following dialogue takes place: "What is real? How do you define "real"? If you're talking about your senseswhat you feel, taste, smell, or seethen all you're talking about are electrical signals interpreted by your brain". "Aceste teme din filme "au fost n centrul cercetrii filosofice n trecut, dei pn la sfritul secolului al XX-lea nu au primit atenia pe care o meritau. Dar acum, tiina a dovedit c subiectul despre care discut Patanjali este un fapt tiinific, mai degrab dect o ipotez filosofic/ 'These movies' themes had been the focus of philosophical research in the past, though not until the end of the 20th century did they receive the attention they deserved. But now, science has proven the subject Patanjali discusses to be scientific fact, rather than a philosophical hypothesis. 2. Stiinta actuala : "Nu vedem realitatea, ci doar privim la o oglindire sau la o reflectare a ei in oglinda mentala" "Adevrul este ceea ce rezista la testul de experimental." / "Truth is what stands the test of experience./ " La vrit est ce qui rsiste l'preuve de l'exprience." ( Albert Einstein ) Din cauza ca procesarea informatiilor se realizeaza logic si analogic intr-o realitate virtuala, folosind limbaje naturale ( cuvinte: simboluri sonore si vizuale) si limbaje artificiale (simbolice, stiintifice , matematice ) aceasta este o sursa permanenta de erori care trebuie inlaturate constant. Din aceasta cauza s-a ajuns la metoda stiintifica, care consta in a supune ipotezele, modelele teoretice despre realitate, probei veridicitatii, care este verificarea experimentala. "Adevrul este ceea ce trece proba testului experimental." Stiinta actuala a ajuns la concluzia ca noi nu vedem realitatea, ci doar privim la o oglindire sau la o reflectare a ei in oglinda mentala, la o imagine virtuala proiectata pe ecranul mental, alcatuita din impulsurile venite de la simturi, o imagine alterata de programul de procesare analitica (emisfera stanga) si analogica (emisfera dreapta), care ne-a fost implantat in cursul conditionarii (instruirii; educatiei, programarii, dresarii, domesticirii). Traditia din taoism si din buddhismul zen se refera la inutilitatea slefuirii oglinzii mentale, fiindca oricat am slefui o caramida (aluzie si la imperfectiunile planului grosier in care este situata mintea) ea va reflecta in definitiv tot umbre, tot o realitate secunda. Va recomand videoclipurile de mai jos care ilustreaza acest lucru Holographic Universe ( Part 1 of 2 ) its all illusion http://www.youtube.com/watch?v=vnvM_YAwX4I&feature=player_embedded

Holographic Universe ( Part 2 of 2 ) its all illusion http://www.youtube.com/watch?v=YG9FO7JGWq4&feature=player_embedded

Suntem prizonieri intr-o realitate secunda, fara contact cu adevarata realitate (exact ca in alegoria pesterii lui Platon); percepem semnalele din mediu ( optice, sonore, termice, chimice, mecanice,..), doar ca impulsuri neuronale generate de catre organelele de simt ( receptorii senzoriali, precum ochii, urechile, senzorii cutanati de temperatura si de presiune, papilele gustative si cele de miros, sunt de fapt sunt de fapt traductori, care transforma semnalele din mediu in impulsuri neuronale electrochimice), pe care ulterior le transformam ulterior in imagini virtuale ale realitatii. Suntem prizonieri ai unei conditionari (programari), care ne face captivi intr-o realitate virtuala, proiectata in interiorul creierului nostru ( realitatea secunda, separata), despre care credem ca este insasi realitatea. Aceasta realitate virtuala nu este realitatea insasi, ci o proiectie sau o reconstituire a ei cu ajutorul impulsurilor pe ecranul mental, pe peretele pesterii, despre care vorbea Socrate. Nu doar spatiul, ci si propriul nostru corp este o imagine proiectata pe ecranul mental. Vorbim despre o lume exterioara, obiectiva, cand de papt pana la trezire sau eliberare din aceasta realitate separata, nu cunoastem decat o lume interioara subiectiva, a proiectiilor din interiorul pesterii intunecate. Nu putem fi siguri ca o lume exterioara exista cu adevarat in afara acestei iluzii (maya), pana cand nu ne trezim. Singura realitate pe care o cunoastem si la care putem reactiona, in regimul de functionare mijlocita, este o lume a perceptiilor, o lume a impulsurilor numite de Patanjali, in cartea sa Instructiuni de aliniere (Yoga Sutra): "vrittis" (lit.: "vartejuri; oscilatii, impulsuri, unde cerebrale, fluctuatii mentale sau psiho-afective"). Aceasta cunoastere mijlocita de impulsuri conduce la putere mijlocita ("cunoasterea inseamna putere"/knowledge means power"), la o putere intrumentala, tehnologica sau magica. Pentru a realiza accesul la cunoastere nemijlocita, Patanjali recomanda eliminarea cunoasterii mijlocite de "vrittis" ( cuvinte, ganduri, perceptii senzoriale, cunoastere corecta sau conforma cu realitatea ) fiindca altfel nu se realizeaza accesul la capacitatile directe de cunoastere si de actiune, adica la puterea divina. Trecerea la regimul de functionare nemijlocita sau directa (in domeniul cognitiv si efector - al actiunii) nondualista, holografica sau divina (cand dispare separarea subiectiv-obiectiv, eu -tu, interior-exterior) se petrece la trezire, iluminare sau eliberare din realitatea secunda (minte). Acest regim de functionare nondualista, holografica sau divina al fiintei umane este numit actiune paradoxala, non-actiune si este cunoscut in toate traditiile spirituale ale omenirii sub diferite denumiri: wu-wei( in taoism), naishkarmya (in Karma Yoga),

vairagya (in Yoga Sutra), mu i shizen (in buddhismul zen). Fiinta umana trezita (iluminata) poate functiona stabil in acest regim. Celelalte fiinte umane simt gustul indumnezeirii doar in momentele de transa mistica (samadhi) sau in rarele clipe in care sunt rapiti sau abandonati in fluxul iubirii autentice. vedeti videoclipul: Realitatea in care traim este una virtuala, o iluzie holografica, creata de cele cinci simturi / Reality is a holographic Illusion, created by our five senses Oamenii de stiinta confirma ca realitatea pe cae noi o contactam prin intermediul simturilor nu este chiar realitatea ci o realitate virtuala, o reconstituire iluzorie a realitatii- Universul nostru 3D este de fapt o realitate secunda, o holograma Scientists Confirm That Reality is an Illusion - Our 3D Universe Is A Hologram http://www.youtube.com/watch?v=qngieHWZXcM&feature=related The Universe is an Illusion http://www.youtube.com/watch?v=Byqy249bXkc&feature=related

Intelegerea perceptiei dovedeste ca lumea fizica, pe care o consideram reala, este de fapt o proiectie interioara holografica, o reconstituire virtuala a realitatii , o iluzie. Campurile energetice sunt decodificate si transformate de catre creierul nostru intr-o imagine in 3D, pt a ne da iluzia unei lumi fizice reale.

3. Mitul peterii lui Platon o alegorie a castrarii si orbirii prin conditionare ( programare, dresare, virusare ) Toate fiintele umane s-au nascut in starea de buddha ( trezite), dar prin conditionare, programare sau dresare, ele au fost separate de izvor, au fost rupte de centrul existential si au fost mutate in centrii secundari ( minte, inima), adica au fost castrate sau transformate din fiinte divine (regine), in fiinte sclave, inrobite (furnici). Alegoria lui Platon expusa in Republica, cartea a VIIa, ne comunica faptul ca fiintele umane se aseamana cu niste prizonieri intr-o mica incapere intunecata (petera). Acesti prizonieri sunt legati in lanturi (prin dresare, programare) astfel incat sa stea toata viata cu spatele la realitate si sa priveasca doar un perete ( ecranul mental), pe care se proiecteaza umbrele unor obiecte reale, care trec pe un pod, situat in spatele lor si in fata unei surse de lumina fenomenala externa (foc). [ textul se afla in Bibliografie ] Platon Republica Cartea VII/ Plato The Republic Book 7 /La Rpublioue Livre VII/ Link pentru textul in lb. romana Link pentru textul in lb. engleza/ Link pentru textul in lb. franceza Alegoria peterii lui Platon (427 .e.n.- 347 .e.n.) redata in Republica (7. 514a) este o metafor a lui Pitagora (care a fost instruit in scolile secrete de pe langa templele egiptene) si a lui Socrate, care a fost alterata si deformata de Platon pt a-si sustine modelul sau despre realitate si despre menirea filosofului. Despre instruirea primita de Pitagora in Egipt vedeti : "Traducerea capitolului 48 din Tao Te Ching (Dao De Jing) al lui Lao Tzu ( Lao Zi)" realizat de Dan Mirahorian,

despre "Dezvatare (Unlearning), Uitare(Forgetting), Deprogramare (Deprogramming), Deconditionare ( Deconditioning)" http://www.scribd.com/doc/119148723/ Inteleas azi deformat, aceasta metafora arat c lumea pe care o percepem prin mijlocirea mintii si a simturilor [ vizibil; sensibila: forma manifestata numita de Platon "aistheton" , iar de Aristotel: Energeia (Greek) act, existenta, actualizata ; "(h)oraton"], nu este adevarata realitate (noetic; surs; inteligibil; forma potential; "noeton"), ci o lume a umbrelor sau a proiectiilor de pe peretele pesterii - o incint in care fiintele umane sunt prizoniere ( ecranul mental) , [pana la eliberare, trezire sau nastere din nou ]. Termenul Aistheton ( in lb. greac) inseamna sensibil, perceput prin mijlocirea simurilor; acest termen a fost folosit de Platon, n contrast cu noeton (inteligibil) pentru a indica aspectul vizibil al cauzei primordiale a lumii manifestate /Aistheton (Greek) Sensible, perceived by the senses; used by Plato in contrast with noeton (intelligible) to indicate the visible aspect of the primeval cause of the manifested world.(FSO 194) "Ideea lui Socrate, c realitatea nu este disponibil celor ce folosesc simurile, a creat divergene cu omul obisnuit i cu simul comun. Socrate spunea c cei care vad prin intermediul ochilor corpului material sunt orbi [ ochii sunt niste terminale externe de conversie, care transforma lumina fenomenala in impulsuri, exact ca o camera de televiziune ], i aceast idee este cel mai bine ilustrat n alegoria peterii si mai explicit in descrierea liniei de separatie care desparte cele doua lumi (509d 511e din Republica Cartea VI). Alegoria peterii ( care incepe in Republica 7. 514a) este o analogie paradoxal in care Socrate arat c lumea invizibil [ pe care ochii fizici nu o vad] este cea mai inteligibil ("noeton") i c lumea vizibil ("(h)oraton") este cel mai puin cognoscibila, i cea mai obscur. "http://ro.wikipedia.org/wiki/Platon / "Socrates's idea that reality is unavailable to those who use their senses is what puts him at odds with the common man, and with common sense. Socrates says that he who sees with his eyes is blind, and this idea is most famously captured in his allegory of the cave, and more explicitly in his description of the divided line. The allegory of the cave (begins Republic 7.514a) is a paradoxical analogy wherein Socrates argues that the invisible world is the most intelligible ("noeton") and that the visible world ("(h)oraton") is the least knowable, and the most obscure." http://en.wikipedia.org/wiki/Plato/ Gnoza de la Princeton a ajuns la o concluzie similara. Realitatea este inteleasa ca avand doua fete ca un covor. Fata pe care o vedem (accesibila prin simturi) este cea a modelelor ori desenelor separate. Fata care nu este accesibila prin simturi (spatele covorului) este cea in care modelele separate sunt interconectate prin fire. Platon a recurs la trei metafore, in care primele dou au un caracter introductiv pentru a treia: Alegoria pesterii. Este vorba de analogia soarelui (508a 509d) si de simbolul liniei (509d 511e) din Republica Cartea VI/ Platon a recours trois figures de rhtorique dont les deux premires ont un caractre introductif la troisime, l'allgorie de la caverne. Il s'agit de l'analogie du soleil (508a 509d) et le symbole de la ligne (509d 511e) dans La Rpublique Livre VI (http://remacle.org/bloodwolf/philosophes/platon/rep6.htm)./Plato uses three rhetorical figures, the first two are introductory character to the third, the allegory of the cave. These two are the analogy of the sun (508a 509d) and the symbol of the line (509d 511e) in The Republic Book VI (http://classics.mit.edu/Plato/republic.7.vi.html) Mitul sau alegoria pesterii prezentat de Platon in Republica Cartea VII este precedat de "simbolul liniei" in finalul Republica Cartea VI , numita "linia adevarului" AB, pe care o imparte in urmatoarele segmente: A _ _ _ _ _ _ _ _ _D_ _ _ _ _ _ _ _ _ C_ _ _ _ _ _ _ _ _ E_ _ _ _ _ _ _ _ _ _B AB: Linia dreapta, in totalitate, exprima drumul de la necunosterea cea mai adanca A, la cunosterea suprema B. La capatul ei, spune Platon, aflam Ideea de Adevar, Bine, Dreptate, Frumos ( Nota DM: acestea sunt concepte relative, care se definesc in functie de contrariul lor, iar nu absolute, ceea ce arata ca Platon a deformat modelul initial pt al adapta gandirii dualiste). AC: Prima parte a liniei, reprezinta lumea sensibila, pe care o subdivide in: AD: reprezentarea ( umbrele si reflexiile ); DC: credintele ( sa nu uitam "conceptiile comanda perceptia", asa ca ceea ce vedem nu este realitatea, ci ceea ce am fost programati sa vedem ); CB: lumea inteligibila, lumea ideilor, a prototipurilor, divizata in: CE: lumea intelectului analitic [ Nota DM: sa nu uitam ca procesarea analitica ( din emisfera cerebrala stanga) si analogica (din emisfera

cerebrala dreapta) a umbrelor sau a impulsurilor cerebrale este in final tot o umbra a realitatii, iar nu o cunoastere suprema] EB: ratiunea ( intelectul pur ) [ Nota DM: Din aceasta impartire a "liniei adevarului", care este ulterior aplicata in alegoria pesterii, observam ca de fapt Platon nu vede ceea ce este in realitate, ci asa cum este el (programat sa vada), fiindca sustine un model eronat, in care toate segmentele raman captive in minte. Toate segmentele liniei lui Platon apartin lumii umbrelor, iar nu intelectului pur , incepand de la planul senzorial ( umbrele si reflexiile ), la planul credintelor, la lumea ideilor ( planul conceptelor dualiste de bine, frumos, drept), pana la procesarea analitica si rationala. Chiar daca modelul initial si initiatic , din care s-a inspirat Platon a fost corect ( vedeti Realitatea secunda in traditia tolteca) , cel pe care l-a transmis Platon in mod deformat a mentinut captivitatea in minte si a sustinut identificarea eronata cu mintea, exprimata asa de clar de Ren Descartes (1596-1650) prin formula: "Gandesc, deci exist"/ " Cogito ergo sum" /"Je pense donc je suis"/ "I think, therefore I am". Aceasta identificare cu mintea ( care nu este un obiect sau un lucru, ci procesul de gandire, traficul de ganduri) a fost o piedica in calea trezirii (eliberarii din minte sau din realitatea secunda) si a fost denuntata de Eckhart Tolle - Tu nu esti mintea ta / You are not your mind , in prima sa carte . "Mitul pesterii"- o alegorie a conditionarii; Une allgorie du conditionnement vedeti in Anexe articolul cu acest subiect "Noi nu vedem lucrurile asa cum sunt ele, ci asa cum suntem noi" / "We dont see things as they are, we see things as we are" din articolul: "De ce "Totul este bine" ? Why Everything is okay ! Why "All is well"? Why "All is good."? Pourquoi Tout est bien? Pourquoi Tout va bien? https://plus.google.com/u/0/116761258245733670309/posts Aceasta formulare contine o eroare fiindca pana la trezire noi nu vedem , ci doar privim umbrele, reflectiile in oglinda mentala/ in fapt imaginile afisate, de catre impulsuri, pe ecranul mental/ peretele pesterii din alegoria lui Socrate prezentata de Platon in Republica VII/ But this quote contains a mistake, because till awakening we don't see, we just look at shadows /reflections in the mental mirror/ projections on the mental screen/the wall of the cave in Plato's Allegory. O alta formulare ar fi mai precisa/ Another formulation of this motto is more precise: "Noi nu privim la lucruri asa cum sunt ele [fiindca privim umbrele sau la reflectiile acestora in oglinda mentala] , ci intelegem lucrurile asa cum suntem noi ( programati conditionati sa le vedem)" / "We dont look at things as they are [ because we look at shadows or reflections on our mental mirror], but we understand things as we are (programmed or conditioned to see things)". Am inlocuit "a vedea", cu "a privi" si "a intelege", fiindca suntem orbi pana la trezire (pana la trecerea la regimul direct de cunoastere si de actiune)/ I have replaced "to see" with "to look" and "to understand", because we are blind until awakening , until we free ourselves from the second reality;

Un semn al trezirii sau al eliberarii din minte este transcederea dualitatii ( schimbarenonschimbare, identitatea intre contrarii de tipul zi- noapte) si aceasta il gasim la Heraclit, care a fost un Buddha al Occidentului , iar nu la Platon i Pitagora. In cartea "Lanul de Aur: O antologie a filosofiei lui Platon i Pitagora" / "The Golden Chain: An Anthology of Platonic and Pythagorean Philosophy", a lui Algis Udavinys intalnim o definire a lumii inteligibile sau a planului informational (al formelor divine), care ne indica mentinerea captivitatii in minte si in dualitate a celor care au alterat modelul initiatic al pesterii : "Lumea inteligibil (cosmos noetos ) a formelor divine i a intelectului (nous), este situat ntre Unu i suflet, i cuprinde ierarhia diferitelor niveluri i ordini (taxeis) ale realitatii divine (cum ar fi Fiina, viaa, i Intelectul), umplut cu diversele triade ale zeilor din planul inteligibil (noetic), inteligibil-intelectiv (noetic-noeric) i intelectiv (noeric); printre categoriile metafizice i triadele lumii, termenul noetos desemneaza concepte cum ar fi: existena (huparxis) - puterea (dynamis) - activitatea (energeia), elementele care rmn in urma procesarii analitice (monade) - producerea secventiala (proodos) - inversarea (epistrophe), simetria (summetria) - adevr (aletheia) - frumusete (Kallos)"

"The intelligible cosmos (cosmos noetos ) of divine Forms and intellects, located between the One and the Soul; it embraces the hierarchy of different levels and orders ( taxeis) of divine reality (such as Being, Life, and Intellect), filled with the various triads of the intelligible (noetic), intelligible-intellective (noeticnoeric) and intellective (noeric) gods; among the metaphysical categories and triads of kosmos noetos are such as: existence ( huparxis) power ( dunamis) activity ( energeia), remaining ( mone) procession ( proodos) reversion ( epistrophe), symmetry ( summetria) truth ( aletheia) beauty ( kallos)". In alegoria oglinzii, folosita in toate traditiile spirituale din Orient, lumea pe care o percepem prin mijlocirea mintii si a simturilor este una a oglindirilor, a reflexiilor. Realitatea nu poate fi perceputa prin slefuirea sau prin curatarea de impuritati a oglinzii , ci prin trecere dincolo de oglinda. Slefuirea oglinzii (ecranului mental) nu conduce la iluminare, la trecerea la alt regim de functionare din cauza ca se mentine orientarea catre o lume secunda a reflexiilor in oglinda mentala si intoarcerea cu spatele la realitate. Lumea accesibil prin mijlocirea simturilor, care transforma semnalele din mediu in impulsuri, care apoi sunt transmise catre creier, unde se realizeaza o imagine virtuala a realitatii, nu este apt pentru a conduce la o cunoatere reala, i este cauza pt care se mentine prizonieratul in lumea ignorantei (orbirii; intunericului), a conflictelor, a crizelor i a identificarilor eronate. Problema cunoasterii realitatii nu este una conectata cu perceptia, decat pentru cei care sunt inca prizonieri in minte, fiindca in procesul de formare a imaginilor virtuale de pe ecranul mental ponderea cea mai importanta o au conceptiile (credintele, modelele despre realitate, paradigmele, conditionarea ) care comanda perceptia ( vedeti filmul in care o sugestie posthipnotica comanda invizibilitatea sau eliminarea culorii rosu din imaginea sintetica creata de impulsurile senzoriale pe ecranul mental in pagina: http://www.danmirahorian.ro/hiddenknowledge.html) Pana in momentul trezirii sau al celei "de-a doua nasteri" toate fiintele umane sunt prizoniere in uterul realitatii secunde si sufera de sindromul descris in alegoria pesterii lui Platon. Suntem prizonieri intr-o realitate secunda a umbrelor, a proiectiilor, a dogmelor, a credintelor laice (teorii; modele) si religioase. Poate daca...n-am suferi de acest sindrom descris in alegoria pesterii lui Platon...am vedea solutiile la crizele in care se zbate in prezent civilizatia terestra ! Filmul de animatie prezentat mai jos, care a primit numeroase premii internationale, expune in imagini "Alegoria peterii lui Platon in lut /argila " The Cave: An Adaptation of Plato's Allegory in Clay http://www.youtube.com/watch?v=E4XXItJYFKA&feature=player_embedded

Distincia dintre existena sensibil si existena inteligibil se afla la baza teoriei ideilor. Acest model este prizonier tot intr-o lume a umbrelor, situata in mintea oamenilor; teoria ideilor este o deformare si o tradare a mesajului lui Socrate si al celorlalte traditii spirituale si arata gradul de decadere, de uitare si de ratacire in care a ajuns omenirea. Intelegerea situatiei reale in care ne aflam a fost restabilita azi prin descoperile stiintifice redate si in videoclipurile din sectiunea Stiinta actuala : "Nu vedem realitatea, ci doar privim la o oglindire sau la o reflectare a ei in oglinda mentala" Cei care au deformat mesajul lui Socrate considera ca exista doua planuri accesibile prin procesele mentale: 1. Planul existenei sensibile (lumea umbrelor) si 2. planul existenei inteligibile (lumea formelor pure sau a Ideilor). 1. Planul existenei sensibile este acela al realitii aparente, proiectata pe ecranul mental (lumea umbrelor), o realitate iluzorie, accesibil cunoaterii prin simuri, o lume a peterii, a umbrelor, a opiniilor (doxa); 2. Planul existenei inteligibile este lumea din afara Peterii, lumea Formelor Pure, a Ideilor, lumea metafizic a realitii eseniale In realitate planul formelor pure ( informational) nu este accesibil prin mijlocirea mintii si a raiunii ( prin procesare analitica/ logica in emisfera cerebrala stanga ori prin procesare analogica in emisfera cerebrala dreapta), ci doar prin cunoatere directa ( sincronica, holografica, nondualista). Orice descriere prin limbaj verbal ( sau matematic) a acestui plan director sau sursa este tot o cunoastere mijlocita de umbre si nu are valoare operationala (nu conduce la actiune directa). simboluri: petera pestera este un simbol pentru procesul de proiectie a impulsurilor ( senzoriale, cognitive ) pe ecranul mental si pentru lumea sensibil (a realitii aparente) in care suntem prizonieri; realitatea secunda / separat se refera si la entitatea cu doua fete minte-corp in care este ncarcerat sufletul (ideea corpului mental si fizic ca nchisoare, care a fost considerata o reminiscenta a orfismului, este datorata identificarii cu aceasta interfata sau cu acest costum cosmic, prin care cunoastem universul din densitatea 4); aceasta realitate pe care o cunoastem prin mijlocirea interfetei minte-corp fizic este fr lumin proprie ( pare luminoasa, dar lucreaza cu lumin imprumutat de la o sursa extern: soarele fizic). Acest vehicul (vas, haina) cu doua fete ( corp-minte) este orb in lipsa unei surse externe de lumina ( iluminat electric, chimic- foc) sau fara extensii senzoriale ( amplificatoare fotonice pt vedere nocturna, convertori in infrarosu). Cu portile senzoriale pe care le are acest vehicul sau trup (minte-corp) nu vedem, ci doar privim suprafata sau periferia lucrurilor. ntunericul peterii un simbol pentru ignorana sau orbirea fiintelor umane prizoniere in minte si in portile senzoriale limitate ale acesteia. Vehiculul grosier material-energetic si informational, pe care il cunoastem in exterior drept corp, iar in interior drept minte, apeleaz doar la lumina fenomenal ( energie electromagnetica: lumina, caldura, semnale chimice, mecanice) pe care le transforma cu ajutorul simturilor ( convertori) in impulsuri care sunt trimise in creier, unde se creaza o imagine virtuala a realitatii. Identificarea cu acest vehicul ne cenzureaza accesul la corpurile subtile, care au ochi si urechi, prin care vedem lumina omniprezenta, necreata, atotptrunztoare, care nu las umbre (doar lumina creata este prizoniera a dualitatii lumina-intuneric); prizonieratul in minte si in corp poate dispare in mod deliberat (daca nu mai este finantata identificarea cu mintea si corpul; practica meditatiei) sau in mod accidental ( anestezie, calatorie astrala, experienta in afara corpului: OBE -Out of Body Experience; experienta din vecinatatea mortii; NDE -Near Death Experience). lanurile care ne imobilizeaza sa privim intr-o directie gresita prejudecile, credintele, conceptiile, modelele despre realitate, ideile, conditionarea de a identifica realitatea cu proiectia acesteia de pe ecranul mental ( identificarea cu mintea); cu alte cuvinte limitarea sau legarea in lanturi nu este o problema de perceptie senzoriala, ci una de conditionare, de castrare ( "conceptia comanda perceptia si actiunea"); prizonierii sunt legati printr-o programare, care le comanda sa stea cu spatele la realitate si sa priveasca doar impulsurile proiectate pe ecranul mental .

focul izvorul de lumina fenomenala, care face posibila existenta cunoaterii mijlocite de umbre (impulsuri senzoriale si cognitive); cu alte cuvinte focul nu este lumina cunoaterii, ci sursa umbrelor. peretele pesterii ecranul mental pe care sunt afisate umbrele (impulsurile senzoriale si cognitive); acest ecran este oglinda din modelul oriental ; trecerea dincolo de ecran sau de oglinda inseamna eliberare din minte si din captivitate in pivnita intunecata( pestera) de la subsolul palatului luminos ; fiindc acest ecran nu este un vl sau un baraj fizic, ci unul dinamic ("muntii care se bat cap in cap" reprezinta obstacolul catre izvorul de apa vie din noi insine) toate caile de eliberare pun accentul pe suspendarea activitatii ( pe stingerea agitatiei, impulsurilor, umbrelor ori a fluctuatiilor mentale; golirea de valuri a oglinzii de la suprafata lacului o face transparenta si se poate vedea dincolo de oglinda, profunzimea, fundul lacului ; eliminarea timpului prin centrarea in Acum) si a identificarii cu aceasta activitate ( practica constientei pt a elimina identificarea cu fluctuatiile psiho-emotionale determina incetarea finantarii acestora); umbrele de pe peretele peterii imaginile proiectate pe peretele pesterii (ecranul mental) de catre impulsurile sau fluctuatiile psiho-emotionale (dialog interior, ganduri, preri, rezultatul percepiilor i al imaginaiei); corpurile care se deplaseaza prin faa focului desemneaz realitatea fizic pe care o percepem indirect (prin mijlocirea umbrelor - impulsurilor senzoriale si cognitive), o realitate despre care credem c este material (alctuit din particule atomice) si compact, cand de fapt este energetic ( alctuit din lumin) si rarefiata ( 99% din corpurile materiale este vid); in lipsa unei perceptii directe a realitatii ne bazam pe dogme, credinte, interpretari si opinii (in lb. greac: dxa , de la dokein, "a gandi") acceptate drept adevrate [in lb. greac orths ("drept", "adevarat", "vertical")]. Observati termenul ortodoxie ( dreapta credinta), care a fost prima dat utilizat pt a desemna marea majoritate a crestinilor, care urmau dogmele si interpretarile elaborate de catre conciliile ecumenice (http://fr.wikipedia.org/wiki/Concile_%C5%93cum%C3%A9nique). Dup ruptura din 1054 [Marea Schism ce a mprit cretinismul n dou mari ramuri, vestic (catolic) i estic (ortodox)], doar o parte dintre crestini mai utilizeaza acest nume. Ei sunt numiti uneori cretini orientali, ortodoci greci sau ortodoci rui . ieirea din peter calea sau drumul iniiatic spre cunoaterea suprem, esenial, direct, care nu mai apeleaz la mijlocirea mintii( intelectului analitic); intuitia si prezenta acestei cunoasteri la nou-nascuti ne arata ca suntem deja niste perfectiuni si ca este necesara reintoarcerea acasa ( indepartarea gunoiului acumulat peste diamant), iar nu o evolutie, o adaugare ori o imbunatatire ( adica este eronata conceptia ca ieirea din peter necesita un sui greu); contemplarea lumii din afara peterii cunoaterea metafizic, direct, adevrat prin intuitie sau intelectul pur (marea camera a constiintei; nous; buddhi; mahat), o cunoatere care a fost identificata eronat cu una prin minte ( intelect i raiune); Soarele Este vorba despre soarele secret permanent, iar nu despre soarele fenomenal ( focul chimic ori nuclear) . Izvorul omniprezent care finanteaza universul, creatia manifestata; izvorul luminii necreate (al vietii, iubirii, perfeciunii, binelui si al omnicunoasterii) . Sufletul se aseamn cu lumea din afara pesterii (identificata de Platon cu planul informational sau cu lumea Ideilor: Logos) pentru c este nemuritor, cunoate lumea inteligibil printr-un proces de conversiune a crui for o constituie erosul ( iubirea ce are ca efect uitarea, n vederea dobndirii inocentei sau puritii primare); Cunoaterea lumii Ideilor este doar o reamintire ("anamnesis) a sufletului ncarcerat n corpul fizic (ideea corpului ca nchisoarea este o reminescen a orfismului); menirea vietii intrupate este s se destepte, sa se trezeasca, adica sa regaseasca calea(za) catre eliberare (moksha) [o cale redata de termenul dacic si tracic zamolxe] (restabilirea statutului divin al fiintei umane; recastigarea nemuririi i rentoarcerea n taramul zeilor, din care fiinta umana a fost alungata (in clipa caderii in minte (dupa ce a gustat din pomul cunoasterii dualiste ) si incarcerata ( realitatea secunda): "acum omul a devenit ca unul dintre noi; vedeti sa nu guste si din fructul nemuririi , ca sa ajunga nemuritor");

"i a zis Domnul Dumnezeu: "Iat Adam s-a fcut ca unul dintre Noi, cunoscnd binele i rul. i acum nu cumva s-i ntind mna i s ia roade din pomul vieii, s mnnce i s triasc n veci!..." (Facerea 3:22 [1])/ "i Domnul Dumnezeu a zis: "Iat, omul a ajuns ca unul din Noi, s cunoasc binele i rul. i acum, s nu-i ntind mna i s ia i din pomul vieii i s mnnce i s triasc pentru totdeauna ...!" (Geneza 3:22; [2])/ "L'ternel Dieu dit : Voici, l'homme est devenu comme l'un de nous, pour la connaissance du bien et du mal. Empchons-le maintenant d'avancer sa main, de prendre de l'arbre de vie, d'en manger, et de vivre ternellement. (Gense 3.22, [3]) / "And the Lord God said, Behold, the man is become as one of us, to know good and evil: and now, lest he put forth his hand, and take also of the tree of life, and eat, and live for ever" (Genesis 3:22 King James Version [4]) Marele "pacat" pt care este culpabilizata pe nedrept omenirea este cel prin care omul a ajuns inzestrat cu un atribut sau cu un instrument al zeilor (mintea). Insa fara un manual de utilizare mintea divina (mesagerul; ingerul) devine un stapan ( un inger cazut; un fals stapan). Zeii ( fiindca in realitate in Biblie este folosit pluralul "elohim", un plural tradus eronat prin Dumnezeu) avertizau ca "vei muri", daca vei consuma din pomul morii ( identificat cu pomul cunoasterii binelui si raului ), deoarece caderea in minte a determinat moartea trupeasca prin ruperea de realitate (caderea in realitatea secunda) sau prin separarea de izvorul vieii. Cealalta identificare a pomului morii cu descoperirea activitatii sexuale ca sursa de placere este tot o consecinta a caderi in minte (separare de izvorul de viata), este sustinuta de cercetarile care au evidentiat faptul ca la multe specii imperecherea declanseaza hormonii mortii, care sunt responsabili de degradare, de imbatranire si de moarte accelerata (vedeti procesele galopante de sclerozare la somoni si la alte specii dupa depunerea icrelor). Dar nici ceea ce a spus sarpele ( ingerul cazut; mintea) nu era o minciuna ("vei fi Dumnezei"), ci o omisiune : 1. Sarpele nu a spus ca "deschiderea ochilor mintii (fizici) va determina inchiderea ochilor spirituali, pierderea legaturii cu izvorul vietii ( aparitia mortii, distrugerii, imbatranirii), ruperea de realitatea permanenta (spirituala) si caderea in realitatea efemera a timpului, in care totul curge, se transforma, se degradeaza; 2. nemurirea sufletului nu inceteaza odata cu moartea hainelor trupesti, ci se desfasoara in corpuri succesive, in corpuri muritoare; acest lucru a fost considerat un impediment pt cei ce doreau sa culpabilizeze omenirea pt pacatul originar si pt cei care voiau sa demonizeze mintea ( sarpele), asa ca au cenzurat mesajul biblic. Cretinismul a inceput sa nege existena rencarnrii dupa anul 553 e.n., cnd la al II-lea Conciliu de la Constantinopol s-a votat cu trei voturi contra dou nlturarea credinei n acest fenomen, fcnd astfel s dispar din Biblie orice referire explicit la acesta, desi chiar nvtura lui Iisus Hristos cuprinde gnduri i convingeri despre rencarnare. Aceasta cenzurare s-a petrecut n timpul mpratului Justinian iar justificarea acestei msurii este falsa, fiindca niciodata adevarul nu trebuie ascuns din teama fa de eventualitatea apariiei unui curent de opinie n rndul populaiei, de a nu-i mai ndeplini obligaiile n aceast via, tiind c nu exist moartea spiritului; in Jurnalul Naional: http://www.jurnalul.ro/caleidoscop/paranormal/reincarnarea-527447.html) " Atunci arpele a zis ctre femeie: "Nu, nu vei muri! Dar Dumnezeu tie c n ziua n care vei mnca din acel pom vi se vor deschide ochii i vei fi ca Dumnezeu, cunoscnd binele i rul". (Facerea 3:4-5 [1])/ "Nicidecum nu vei muri. Pentru c Dumnezeu tie c n ziua cnd vei mnca din el vi se vor deschide ochii i vei fi ca Dumnezeu (Ebr. "Elohim"; sau "vei fi dumnezei"), cunoscnd binele i rul".. (Geneza 3:4-5[2]) / " Alors le serpent dit la femme : Vous ne mourrez point ; 3.5 mais Dieu sait que, le jour o vous en mangerez, vos yeux s'ouvriront, et que vous serez comme des dieux, connaissant le bien et le mal. (Gense 3.4-5, [3])/ "And the serpent said unto the woman, Ye shall not surely die: For God doth know that in the day ye eat thereof, then your eyes shall be opened, and ye shall be as gods, knowing good and evil". (Genesis 3:4-5 [4]) Acest subiect al caderii in minte este abordat in capitolul urmator si este dezvoltat pe larg de Don Miguel Ruiz in cartea sa " Vocea cunoaterii - Un ghid practic pt a realiza pacea interioara - O carte a nelepciunii toltece/ The Voice of Knowledge - A Practical Guide to Inner Peace- A Toltec Wisdom Book, 4. Eroarea purificarii simturilor datorata interpretarii gresite a alegoriei pesterii lui Platon de catre William Blake

Exista o preocupare privind "Deschiderea portilor perceptiei /Ouvrir les portes de la perception " ( https://www.facebook.com/OuvrirLesPortesDeLaPerception ) prin purificarea simturilor, intemeiata pe o eroare de interpretare a alegoriei pesterii a lui Platon, dintr-un citat din William Blake in care se spune: "Daca portile perceptiei ar fi curtate/purificate, fiecare lucru al aparea omului asa cum este, infinit. "/ Si les portes de la perception taient purifies, chaque chose apparatrait l'homme comme elle est, infinie. (William Blake). Citatul intreg ne arata nu numai ca William Blake se refera la alegoria pesterii a lui Platon, ci si faptul ca nu a inteles-o: "Daca portile perceptiei ar fi curtate, toate lucrurile ar aparea omului asa cum sunt ele, infinite. Caci omul s-a intemnitat singur si a ajuns sa vada totul prin fisurile stramte (ochii corpului fizic) ale cavernei sau pesterii in care sta" " If the doors of perception were cleansed every thing would appear to man as it is, infinite. For man has closed himself up, till he sees all things through narrow chinks of his cavern." Si les portes de la perception taient nettoyes, toutes choses apparatraient lhomme comme elles sont, infinies. Car lhomme sest emprisonn lui-mme, si bien quil voit tout par les fissures troites de sa caverne. William Blake. Comentariu Niciodata calea purificarii perceptiei nu va conduce la vederea directa. Problema nu este de purificare a perceptiei sau de slefuire a oglinzii mentale ( vedeti analogia caramizii in Alegoria oglinzii in taoism si buddhismul zen ). Niciodata curatarea ochilor fizici nu te va conduce la vederea infinitatii din fiecare lucru. Asta este o eroare, fiindca nu purificarea simturilor ne face sa trecem de la "a privi", la "a vedea", ci trezirea, eliberarea din minte, iluminarea, nasterea din nou, moksha. Din aceasta cauza William Blake se refera la captivitatea in pestera (realitatea secunda), iar fisurile inguste prin care priveste sunt ochii corpului fizic, iar nu ochii fiintei. In realitate omul nu vede prin fisurile pesterii, fiindca ochii sunt traductori ai semnalelor optice in impulsuri care recreaza in creier ( ecranul mental; peretele pesterii) o reconstituire virtuala a realitatii ( realitatea umbra sau secunda). Degeaba cureti ochii fizici daca ramai prizonier in sfera sau bula pe peretele careia este proiectata realitatea. Degeaba slefuiesti oglinda mentala ca sa reflecte intocmai realitatea fiindca ceea ce o sa vezi in ea va ramane pt eternitate o oglindire a realitatii , iar nu insasi realitatea.. Aldous Huxley a utilizat expresia "Mintea in sens larg" ( in buddhism trezirea inseamna eliberarea din "mica minte" si intrarea in "Marea Minte"), in cartea sa cartea "Portile perceptiei/ The Doors of Perception" (1954), un titlu luat din "Cstoria Raiului si a Iadului (1793) a lui William Blake (care se refera la ceea ce Kant a numit lumea numenala a lucrurilor n sine, realitatea mai mare de dincolo de experienta noastr senzorial, pe care creierul nostru o filtreaza pana cand nu mai ramane decat "un firicel de constiinta, care sa ne ajute s rmnem n viat pe suprafata unei anumite planete) ] Aldous Huxley used the term Mind at Large in The Doors of Perception (1954), a title he took from The Marriage of Heaven and Hell (1793) by William Blake (which means much what Kant had called the noumenal world, the greater reality beyond our sensorial experience, which our brains filter to leave a measly trickle of the kind of consciousness which will help us to stay alive on the surface of this particular planet ] 5. Don Miguel Ruiz - Caderea in realitatea secunda in Biblie ( povestea biblica a lui Adam si a Evei) Biblia afirm c arpele [ un simbol pentru "vibraie" si "vrittis"( termen n limba sanskrit pentru valuri, vrtejuri, impulsuri, fluctuatii mentale)] a fost prezent n Grdina Edenului. El a fost acolo atunci, asa cum el este prezent si azi, sub forma caderii in identificarea cu mintea (procesul de gndire, traficul de gnduri, perceptii, fluctuatii psiho-emotionale), impiedicand vederea directa si facand posibila acceptarea unor jumti de adevruri, asa cum a fcut posibil nelarea chiar si a primilor oameni/The Bible reports that the serpent(a symbol for "vibration" or "vrittis" in Sanskrit language) was present in the Garden of Eden. He was there then even as he is here now, using half-truths to deceive even the first humans.

O introducere in acest subiect, intr-o forma usor de inteles a facut-o si Don Miguel Ruiz in cartea sa " Vocea cunoaterii - Un ghid practic pt a realiza pacea interioara - O carte a nelepciunii toltece)/ The Voice of Knowledge - A Practical Guide to Inner Peace- A Toltec Wisdom Book, care ne vorbeste de fapt despre vocea mintii, care ne ofera cunoasterea mijlocita de umbre ( impulsuri, oglindiri, ganduri si vorbe ) sau cunoasterea indirecta ori mincinoasa. Cartea incepe cu expunerea caderii in minte (in cunoasterea contaminata de minciuni), ca o decodificare a pacatului originar din povestea biblica a lui Adam si a Evei, care explica felul n care umanitatea a cazut din realitatea raiului, n cea a iadului (suferintei). Eroarea lui Don Miguel Ruiz consta in demonizarea mintii( inger cazut; sarpele), si uitarea faptului ca ea poate redeveni un instrument divin( inger inaltat; mesager al divinului), daca ajunge in sluba Sinelui . Nu instrumentul de procesare a informatiilor (mintea ) este vinovata, ci lipsa de constienta a utilizatorului ei. Anthony de Mello in cartea sa Constienta/ Awareness spunea : "Sau sa repetam acea minunata zicala araba: "Natura ploii este aceeasi - si totusi ea da nastere si la spinii din mlastina, si la florile din gradina". Tu esti cel care trebuie sa practice constienta, Nimeni nu te poate ajuta. Tu esti cel care trebuie sa-ti digeri hrana, tu esti cel care trebuie sa intelegi. Nimeni altcineva nu poate intelege pentru tine ( in locul tau)"/ "Or to repeat that lovely Arab saying: "The nature of the rain is the same and yet it produces thorns in the marsh and flowers in the garden." It is you who have to do it

( the practice of awareness). No one else can help you. It is you who have to digest your food, it is you who have to understand. No one else can understand for you. " Cititi sau ascultati "Povestea lui Adam si a Evei privita dintr-o perspectiva diferita" de pe linkurile de mai jos : Don Miguel Ruiz - Vocea cunoaterii / The Voice of Knowledge capitolul 1 http://www.youtube.com/watch?v=BBCqEoqbgas&feature=related http://www.scribd.com/doc/62835503/3-Don-Miguel-Ruiz-Janet-Mills-Vocea-Cunoasterii Mai jos este redata: Povestea lui Adam si a Evei privita dintr-o perspectiva diferita / Adam and Eve, The story from a different point of view "Una dintre cele mai frumoase si mai stravechi legendele, despre care aproape toata lumea a auzit, este cea a lui Adam si a Evei. Este una din legendele mele preferate, intrucat explica intr-o maniera simbolica ceea ce voi incerca sa explic cu ajutorul cuvintelor. Povestea lui Adam si a Evei are la baza un adevar absolut, pe care insa nu l-am inteles pe vremea cand eram copil. Este una din invataturile cele mai profunde care ni s-au dat vreodata, dar cred ca majoritatea oamenilor nu o inteleg. De aceeea, mi-am propus sa va spun aceasta poveste dintr-o perspectiva diferita, poate din aceeasi perspectiva cu cel care a creat-o. A beautiful and ancient legend that almost everyone has heard of before is the story of Adam and Eve. It is one of my favorite stories because it explains with symbolism that I will try to explain with words. The story of Adam and Eve is based on absolute truth, though I never understood it as a child. It is one of the greatest teachings ever, but I believe that most people misunderstand it. Now I will tell you this story from a different point of view, perhaps the same point of view as the one who created it. Povestea celor doi este povestea mea si a voastra. Ea se refera la noi toti. Este povestea intregii umanitati, fiindca, asa cum stiti, umanitatea nu reprezinta decat o singura fiinta vie: barbat, femeie- noi suntem doar o singura entitate. In aceasta poveste, noi ne numim pe noi insine, Adam si Eva, si suntem fiintele umane de la inceputuri. The story is about you and me. Its about us. Its about all of humanity because, as you know, humanity is only one living being: man, woman we are only one. In this story, we call ourselves Adam and Eve, and we are the original humans. Povestea incepe intr-o perioada in care noi eram inocenti, inainte de ne fi inchis ochii spirituali, adica cu multe mii de ani in urma . Noi obisnuiam sa traim in Paradis, sau in Gradina Edenului, care era raiul pe pamant. Raiul exista doar atunci cand ochii spirituali sunt deschisi. Este un loc al pacii si al fericirii, al libertatii si iubirii eterne. This story begins when we were innocent, before we closed our spiritual eyes, which means thousands of years ago. We used to live in Paradise, in the Garden of Eden, which was heaven on earth. Heaven exists only when our spiritual eyes are open. It is a place of peace and joy, freedom and eternal love. Pentru noi - Adam si Eva- tot ce exista se invartea in jurul iubirii. Noi ne iubeam si ne respectam unul pe celalalt, si traiam intr-o armonie perfecta cu intreaga creatie. Relatia noastra cu Dumnezeu, Creatorul nostru, era una de perfecta de comuniune prin iubire, ceea ce inseamna ca ne aflam tot timpul in comuniune cu Dumnezeu, la fel cum Acesta se afla in comuniune cu noi. For us Adam and Eve everything was about love. We loved and respected one another, and we lived in perfect harmony with all of creation. Our relationship with God, our Creator, was a perfect communion of love, which means that we communed with God of all time, and God communed with us. Era ceva de neconceput sa ne fie frica de Dumnezeu, de cel care ne-a creat. Creatorul nostru era un Dumnezeu al iubirii si al dreptatii, iar noi ne puneam credinta si increderea noastra in Dumnezeu. Dumnezeu ne-a daruit o libertate deplina, iar noi neam bucurat de liberul arbitru pentru a iubi si pentru a ne bucura de intreaga creatie. Viata era frumoasa in Paradis. Oamenii de la inceputuri vedeau totul prin ochii adevarului, asa cum este realitatea, si o iubeam. Acesta este modul in care existam si asta era fara nici un efort. It was inconceivable to be afraid of God, the one who created us. Our creator was God of love and justice, and we put our faith and trust into God. God gave us complete

freedom, and we used our free will to love and enjoy all of creation. Life was beautiful in Paradise. The original humans saw everything through the eyes of truth, the way it is, and we loved it. That is the way we used to be and it was effortless. Ei bine, legenda spune ca in mijlocul Paradisului se aflau doi copaci. Unul era Arborele Vietii, care dadea viata tuturor fiintelor care existau in creatie, si celalalt era Arborele Mortii, cunoscut azi sub numele de Arborele Cunoasterii. Arborele Cunoasterii era un copac superb, care facea fructe zemoase. Foarte tentante. Si Dumnezeu ne-a spus: "Nu va apropriati de Arborele Cunoasterii. Daca veti manca din fructele acelui copac, veti muri". Well, the legend says that in the middle of Paradise stood two trees. One tree was the Tree of Life, which gave life to everything in existence, and the other was the Tree of Death, better known as the Tree of Knowledge. The Tree of Knowledge was a beautiful tree with juicy fruit. Very tempting. And God told us, "Dont go near the Tree of Knowledge. If you eat the fruit of that tree, you may die." Nota DM: "i Domnul Dumnezeu a plantat o grdin n Eden, spre rsrit, i acolo a pus pe omul(Adam= din pamant) pe care-l ntocmise. i, din pmnt, Domnul Dumnezeu a fcut s creasc tot felul de pomi plcui la vedere i buni de mncat i pomul vieii n mijlocul grdinii i pomul cunotinei binelui i rului." (Geneza 2:8-9; [2]) "i Domnul Dumnezeu a luat pe om i l-a pus n grdina Edenului, ca s-o lucreze i s-o pzeasc. i Domnul Dumnezeu a poruncit omului, zicnd: "Din orice pom din grdin poi s mnnci n voie. Dar din pomul cunotinei binelui i rului s nu mnnci, pentru c, n ziua cnd vei mnca din el, vei muri negreit". (Geneza 2:15; [2]). Desigur ca am fost de accord, fara nicio problema. Dar desigur prin natura noastra curioasa ne place sa exploram asa ca ne-am dus sa vedem copacul respectiv. Of course, no problem. But of course by nature we love to explore, and surely we went to pay a visit to the tree. [ Nota DM: Fiindca "omul a fost facut dupa chipul si asemanarea creatorului sau" acesta l-a invitat sa devina cu adevarat la fel, fiindca orice interdictie este o invitatie de a o incalca. Cel care a dorit acest mers al lucrurilor a fost Dumnezeu. Ascultarea de vocea mintii (vocea cunoasterii mijlocite de vrittis- sarpe) este o faza din istoria oricarei fiinte umane, care dupa ce-si pierde inocenta copilariei (starea de buddha) si cade in minte ( lumea suferintei si dualitatii), cauta sa se regaseasca pe sine, sa se elibereze, sa se reintoarca acasa la izvorul de cunoastere si de viata (eliberarea din minte; indumnezeirea; "nasterea din nou" ). Caderea in pestera din alegoria lui Platon este un fel de moarte, fiindca umbrele amintesc de moarte (nu obinuim oare s vorbim despre regatul umbrelor). Daca va mai amintiti povestea, deja ati ghicit si cine locuia in acel copac. Arborele Cunoasterii era salasul unui mare sarpe, plin de venin otravitor. Sarpele este doar un alt simbol pentru ceea ce traditia Tolteca numeste viermele (parazitul), si va puteti imagina cu usurinta de ce. If you remember the story, you can already guess who lived in that tree. The Tree of Knowledge was the home of a big snake full of poison. The snake is just another symbol for what the Toltec call the Parasite, and you can imagine why. [ Nota DM: pomul cunoasterii (mintea) mijlocite de vrittis ( oscilatii, impulsuri, umbre, reflexii ) nu s-a aflat niciodata in afara, fiindca mintea este fata interioara (informationala) a corpului material (Adam= din pamant; Eva= viata luata din Adam); parabola fructului otravit sau contaminat de paraziti care apare si in alte traditii spirituale este necesara pt a explica de ce pomul s-a interiorizat; traditia taoista vorbeste si ea despre cei "trei viermi" ( sn chng san ch'ung), care afecteaza cele trei niveluri- cer/hrana informationala, om/ hrana energetica( care conecteaza mintea cu trupul material), pamant/ hrana materiala), care au fost implantati prin conditionare (programare, castrare) pt a impiedica alinierea celor trei taramuri si pt a perpetua inrobirea fiintele umane; vedeti : CUNOASTEREA ASCUNSA /HIDDEN KNOWLEDGE http://www.danmirahorian.ro/hiddenknowledge.html ] Legenda afirma ca sarpele care traia in Pomul Cunoasterii era un inger cazut care odinioara fusese cel mai frumos dintre ingeri. The story says that the snake who lived in the Tree of Knowledge was a fallen angel who used to be the most beautiful one.

[ Nota DM: orice minte(sarpe) poate functiona in doua moduri de operare: in starea cazuta (devine un centru fals - ego si o sursa de minciuni prin ruperea de centrul ei real ) si in starea divina ( redevine inger, mesager al divinului, un instrument al iubirii si cunoasterii Sinelui). Dupa cum stiti, un inger este un mesager care duce mesajul lui Dumnezeu- un mesaj al adevarului si iubirii. Dar nu se stie din ce motiv, acel inger nu a m-ai transmis adevarul, ceea ce inseamna ca a transmis un mesaj eronat. Mesajul ingerului cazut era teama, in loc de iubire; era o minciuna (iluzie) in loc de adevar. As you know an angel is a messenger who delivers Gods message a message of truth and love. But for who knows what reason, that angel no longer delivered the truth, which means he delivered the wrong message. The fallen angels message was fear, instead of love; it was a lie, instead of the truth. [ Nota DM: in loc sa rmn un instrument al divinului (Sinelui), mesagerul (mintea ) a devenit centru autonom(ego), o entitate separata de intreg; acest centru virtual are putere atat timp cat noi i-o furnizam prin identificare]. De fapt, legenda il descrie pe ingerul cazut drept Printul Minciunii, ceea ce inseamna ca el este un etern mincinos. Fiecare cuvant care iesea din gura sa era o minciuna. In fact, the story describes the fallen angel as he Prince of Lies, which means he was an eternal liar. Every word coming out of his mouth was a lie. [ Nota DM: o minte aflata in slujba sinelui redevine un instrument al divinului ( reamintiti-va ca omul a devenit ca si zeii dupa ce a mancat din pomul cunoasterii binelui si raului (mijlocite sau dualiste); dar spre deosebire de zei omul s-a exclus din lumea nemuritorilor, atunci cand a cazut in realitartea secunda (cand s-a identificat cu lumea umbrelor) si-a intrerupt legatura cu izvorul vietii, prin identificarea cu mintea, cu o falsa identitate separata de intreg); a identifica mintea ( instrumentul) cu "printul minciunilor" se poate face doar in faza sa de "inger cazut" (separat de divin), iar in limba romana acest adevar este posibil de formulat prin cele doua semificatii ale termenului "minte" prin propozitia "mintea care minte"] vedeti : Anthony de Mello -Diagrama asezarii in constienta si a realizarii sinelui din alegoria carului Potrivit acestei legende, Printul Minciunilor traia in Arborele Cunoasterii, iar fructele intregului copac, respectiv cunoasterea, erau contaminate de minciuni. According to the story, the Prince of Lies was living in the Tree of Knowledge, and the fruit of all that tree, which was knowledge, was contaminated with lies. Noi am mers asadar la acel pom si am avut o conversatie incredibila cu Printul Minciunii. Eram inocenti. Nu stiam nimic. Aveam incredere in fiecare fiinta. Iar in fata noastra se afla Printul Minciunii, primul povestitor, un tip foarte inteligent. Acum povestea devine din ce in ce mai interesanta, caci acel sarpe avea propria sa poveste. We went to that tree, and we had the most incredible conversation with the Prince of Lies. We were innocent. We didnt know. We trusted everyone. And there was the Prince of Lies, the first storyteller, a very smart guy. Now the story gets a little more interesting because that snake by itself had a whole story of its own. [ Nota DM: inteligenta mintii (sarpelui ) se vede din modul in care a mintit prin omisiune] Acel inger cazut a vorbit si a tot vorbit, iar noi l-am ascultat si am continuat sa-l ascultam cu gurile cascate. Dupa cum stiti, cand suntem copii iar bunicii ne spun povesti, adoram sa ascultam tot ceea ce ne spun. Aflam si acest lucru este extrem de seducator; si vrem sa descoperim si mai mult. Dar cel care le vorbea era tocmai Printul Minciunilor. Fara indoiala- el mintea si noi am fost sedusi de aceste minciuni. That fallen angel talked and talked and talked, and we listened and listened and listened. As you know, when we are children and our grandparents tell us stories, we are very eager to hear everything they tell us. We learn, and its very seductive; we want to know more. But this was the Prince of Lies talking. No doubt about it he was lying, and we were seduced by the lies. [ Nota DM: este o contradictie sa afirmi ca ingerul spunea "numai minciuni" si ca era inteligent] Am crezut in povestea ingerului cazut, iar aceea a fost o mare greseala, adica sa mancam fructul Pomului Cunoasterii. Am fost de acord si am luat cuvintele sale drept adevaruri. Am crezut minciunile sale; ne-am pus credinta in ele.

We believed the fallen angels story, and that was out big mistake, that is what it means to eat the fruit of the Tree of Knowledge. We agreed and took his word as the truth. We believed the lies; we put our faith in them. Cand am muscat din mar, ne-am hranit practic cu minciunile care au venit odata cu acea cunoastere. Ce se intampla atunci cand ne hranim cu minciuni? Ajungem sa credem in ele, si buum ! When we bit into the apple, we ate the lies that came with knowledge. What happens when we eat a lie? We believe it, and boom! [ Nota DM: explodeaza, se multiplica, incoltesc ca semintele aruncate intr-un sol fertil; parabola lui Iisus] Acum acele minciuni traiesc practic in noi. Este usor sa intelegem acest proces. Mintea reprezinta un sol foarte fertil pentru concepte, idei si opinii. Daca cineva ne spune o minciuna si noi credem in ea, aceasta prinde radacini in mintea noastra. Acolo ea incepe sa creasca mare si puternica, exact ca un copac. Now that lie lives in us. This is easy to understand. The mind is a very fertile ground for concepts, ideas, and opinions. If someone tells us a lie and we believe it, that lie takes root in our mind. There it can grow big and strong, just like a tree. [ Nota DM: O stire falsa (diagnostic eronat, decesul unei fiinte dragi) poate crea panica, moarte] O minciuna cat de mica poate deveni foarte contagioasa raspandindu-si semintele din om in om, pe masura ce o impartasim altora. Ei bine, chiar acest lucru s-a intamplat: minciunile au patruns in mintile oamenilor, si intregul Arbore al Cunoasterii s-a reprodus in mintile noastre, ceea ce inseamna tot ceea ce cunoastem. Dar ce este ceea ce stim? In majoritate minciuni! One little lie can be very contagious, spreading the seeds from person to person when we share it with others. Well, the lies went into our mind, and reproduced a whole tree of knowledge inside our head, which is everything we know. But what is what we know? Mostly lies. [ Nota DM: o minciuna (de pilda un zvon) poate muri inainte de a deveni contagioasa, daca nu este credibila (daca nu este lansata de vectori de opinie respectati)]. Arborele Cunoasterii reprezinta un simbol puternic. Legenda spune ca oricine mananca din fructele Pomului Cunoasterii va avea cunoasterea binelui si raului, va cunoaste diferenta dintre ceea ce este corect si ceea ce este gresit, dintre ceea ce este frumos si urat. Ei vor acumula aceasta cunoastere si vor incepe sa judece. Ei bine, chiar acest lucru s-a intamplat in capul nostru. The Tree of Knowledge is a powerful symbol. The legend says that whoever eats the fruit of the Tree of Knowledge will have knowledge of good and evil; the will know the difference between what is right and what is wrong, what is beautiful and what is ugly. They will gather that knowledge and begin to judge. Well that is what happened in our head. Iar simbolismul marului este ca orice concept, fiindca orice minciuna este precum un fruct care contine o samanta. Daca plasam acest fruct intr-un sol fertil, samanta din el va da nastere unui alt copac. Acest copac va produce mai multe fructe, si dupa fructe ( roade, efecte ) se cunoaste pomul. And the symbolism of the apple is that every concept, every lie, is just like a fruit with a seed. When we place the fruit on fertile ground, the seed of the fruit creates another tree. That tree produces more fruit, and by that fruit, we know the tree. Acum fiecare dintre noi a ajuns sa detina [in cap] propriul su Pom al Cunoasterii, care nu este altceva decat propriul nostru sistem de credinte. Pomul Cunoasterii se refera la acea structura despre tot ce exista in care credem fara rezerve. Fiecare concept, fiecare opinie in care credem alcatuieste o ramura din acest copac, care este conectata cu intregul Arbore al Cunoasterii. De indata ce acest copac traieste in mintea noastra, noi auzim vorbind in interiorul nostru vocea puternica a ingerului czut. Now each of us has our own Tree of Knowledge, which is our own personal belief system. The Tree of Knowledge is the structure of everything we believe. Every concept, every opinion, forms a little branch of that tree, until we end up with the whole Tree of Knowledge. As soon as that tree is alive in our mind, we hear the fallen angel talking very loudly.

[ Nota DM: vocea mintii autonome, care s-a separat de propriul Sine (cltor) si merge unde o duc simturile (caii din alegoria carului), modelele de reusita in viata ( dupa implantarea credintei in imperfectiunea noastra- intr-un univers in care tot ce exista este perfect - apar dorintele, sperantele, asteptarile, adica ruperea de prezent si trairea in viitor sub forma cautarii unor tinte false care conduc automat la instrainare si ratare: succes, bogatie, faima, ascensiune in ierarhia sociala, politica, profesionala).] vedeti : Anthony de Mello -Diagrama asezarii in constienta si a realizarii sinelui din alegoria carului Acelasi inger cazut, Printul Minciunilor, traieste in capul nostru. Din punctul de vedere Toltec un vierme/parazit traia in fructul din care s-au hranit primii oameni; noi am mancat fructul iar Parazitul a ajuns in interiorul nostru. Acum parazitul a ajuns sa traiasca viata in locul nostru. Povestitorul, este Parazitul, care s-a nascut in capul nostru si supravietuieste in capul nostru, fiindca il hranim cu credinta noastra The same fallen angel, the Prince of Lies, lives in our mind. From the Toltec point of view, a Parasite was living in the fruit; we ate the fruit, and the Parasite went inside us. Now the Parasite is living our life. The storyteller, the Parasite, is born inside our head, and it survives inside our head because we feed it with our faith. Nota DM: identificarea cu mintea ne indica unde se duce investitia noastra afectiva; finantam o lume a umbrelor ( mintea), fiindca acolo unde ne este comoara (atentia), acolo se afla si inima (investitia noastra afectiva) . Povestea lui Adam si a Evei explica felul in care umanitatea a cazut din visul raiului, in cosmarul iadului. Ne spune cum am devenit asa cum suntem acum. De obicei legenda afirma ca noi am muscat doar o singura data din acel mar, dar acest lucru nu este adevarat. Eu cred ca noi am mancat toate fructele copacului, dupa care am inceput sa suferim, dupa ce ne-am umplut cu minciuni si otravuri emotionale. Oamenii au inghitit toate conceptele, toate opiniile si toate povestile pe care ni le-a spus mincinosul(mintea), chiar daca acestea nu erau adevarate. In acel moment, ochii nostri spirituali s-au inchis si n-am mai putut vedea lumea prin ochii adevarului. The story of Adam and Eve explains how humanity fell from the dream of heaven into the dream of hell; it tells us how we became the way we are right now. The story usually says we took just one bite of the apple, but this is not true. I think we ate all the fruit of that tree, and we became sick from being so full of lies and emotional poison. Humans ate every concept, every opinion, and every story the liar told us, even though it was not the truth. In that moment our spiritual eyes closed, and we could no longer see the world with eyes of truth. Am inceput sa percepem lumea intr-un mod complet diferit, si totul s-a schimbat pt noi. Cu Arborele Cunoasterii in capul nostru, nu am mai putut percepe altceva decat cunoasterea ( mijlocita de umbre), nu am mai putut percepe decat minciunile( proiectiile iluzorii). Nu am mai putut sa traim in Cer si am cazut din Paradis, caci minciunile nu au loc acolo. Astfel oamenii au pierdut Paradisul: am trecut intr-un vis al minciunii ( iluziei; maya). Intregul vis al umanitatii, pe care noi il generam la nivel individual si colectiv, este intemeiat pe minciuni. We began to perceive the world in a completely different way, and everything changed for us. With the Tree of Knowledge in our head, we could only perceive knowledge, we could only perceive lies. We no longer lived in heaven because lies have no place in heaven. This is how humans lost Paradise: We dream lies. We create the whole dream of humanity, individually and collectively, based on lies. Inainte ca oamenii sa manance fructul din Arborele cunoasterii, noi am trait in adevar. Noi comunicam doar adevarul. Before humans ate the fruit of the Tree of Knowledge, we lived in truth. We spoke only truth. [ Nota DM: comunicatia celesta era directa sau telepatica ( nemijlocita de umbre: simboluri vizuale si sonore) ; apoi, dupa caderea in minte ( faza post-celesta) s-a pierdut functionarea directa si s-au incurcat limbile - a fost pierduta limba unica] Traiam in iubire, fara nicio frica. Dupa ce am mancat fructul, noi am cunoscut vinovatia ( culpabilizarea) si rusinea. Am inceput sa ne judecam pe noi insine ca nefiind suficient de buni ( am inceput sa credem ca suntem imperfecti), si

desigur, am inceput sa-i judecam si pe cei din jur in acelasi mod (dupa aceleasi criterii). We lived in love without any fear. After we ate the fruit, we felt guilt and shame. We judged ourselves as no longer god enough, and of course we judged others the same way. O data cu judecatile de valoare au aparut contrariile (dualitatea, perceperea lumii ca formata din poli opusi ), separarea (senzatia ca suntem separati de intreg), dar si dorinta de a pedepsi si de a fi pedepsiti. Pentru prima oara in viata noastra nu am mai fost buni ( ingaduitori, blanzi) unii fata de ceilalti. Nu am mai respectat si nu am mai indragit intreaga creatie a lui Dumnezeu. With judgment came polarity, separation, and the need to punish and be punished. For the first time we were no longer kind to one another; we no longer respected and loved all of Gods creation. Din acel moment am cunoscut suferinta si am inceput sa ne invinovatim pe noi insine, sa-i invinovatim pe altii si chiar sa-l invinovatim pe Dumnezeu. Noi nu mai credeam ca Dumnezeu este iubitor si drept; am inceput sa credem ca Dumnezeu ne pedepseste si ne raneste ( ne face rau). Acest lucru era o minciuna. Nu era adevarat, dar noi oamenii am crezut acest lucru, si astfel ne-am separat de Dumnezeu. Now we suffered, and we began to blame ourselves, to blame other people, and even to blame God. We no longer believed that God was loving and just; we believed that God would punish and hurt us. It was a lie. It was not true, but we believed it, and we separated from God. Putem intelege acum cu usurinta la ce se refera pacatul originar. Acesta nu se refera la sex. Cei care afirma contrariul nu fac decat sa raspandeasca o alta minciuna. Pacatul originar se refera la credinta in minciunile rostite de sarpele din Arborele Cunoasterii, de ingerul cazut. From this point, it is easy to understand what is meant by original sin. The original sin is not sex. No, that is another lie. The original sin is to believe the lies that came from the snake in the tree, the fallen angel. Nota DM: Lipsa de legatura cu sexualitatea este infirmata de faptul ca primul lucru pe care l-au facut dupa ce au mancat din pomul cunoasterii binelui si raului a fost sa le fie rusine, sa se ascunda de Dumnezeu, sa se simta dezbracati si sa-si acopere partile intime. Cenzurarea sexualitatii face parte din castrare, din ruperea de pomul vietii (sa ne amintim ca in orice organism colectiv de tip roi, stup, furnicar) toti membrii sunt castrati chimic (heterohormoni) si mor mult mai repede decat reginele. Semnificatia cuvantului pacat este "a merge impotriva, a se impotrivi"( "to sin" means to go against). Tot ceea ce spunem impotriva noastra si tot ceea ce facem impotriva propriei noastre fiinte reprezinta un pacat. A pacatui nu are nimic de-a face cu vinovatia (culpabilizarea) sau cu condamnarea morala. A pacatui inseamna a crede in minciuni (umbrele generate de minte) si a folosi acele minciuni impotriva noastra. Din acel prim pacat, din acea minciuna primordiala s-au nascut toate celelalte pacate. The meaning of the word sin is "to go against". Everything that we say, everything that we do against ourselves is a sin. To sin is not about blame or moral condemnation. To sin is to believe in lies, and to use those lies against ourselves. From that first sin, that original lie, all of our other sins are born. [ Nota DM: Primul pacat este lipsa de constienta, de prezenta. Al doilea pacat este identificarea. Identificarea cu mintea si trupul este posibila fiindca nu suntem prezenti, constienti. Atunci cand ne lipseste prezenta impartiala ( constienta) credem in mintea noastra, ne identificam cu ea si ne daruim iubirea unor fali zei. "Important nu este s crezi in Dumnezeu, ci doar s nu ne druim iubirea unor fali zei / Il ne dpend pas de nous de croire en Dieu, mais seulement de ne pas accorder notre amour de faux dieux/ It is not up to us to believe in God, but only to not grant our love to false gods (Simone Weil) Daca hranim, finantam si ne identificam cu ceea ce este separat de intreg ( ego si lumea ireala a umbrelor proiectate pe ecranul mental) atunci este firesc sa fim rupti de realitate si sa fim impotriva a tot ceea ce exista ( sensul pt pacat descoperit de Don Miguel Ruiz in cartea sa " Vocea cunoaterii - Un ghid practic pt a realiza pacea interioara - O carte a nelepciunii toltece ) Acest subiect al pacatului este abordat in articolul dedicat capitolului 2 din Lao Tzu intitulat " Stiinta eliberarii sau a trecerii dincolo de dualitate"

[http://www.danmirahorian.ro/2LaoTzu.pdf] unde se afl o alt abordare a Cmpului Surs" ( "Source Field") despre care vorbete i David Wilcock in ultima sa carte i in filmul "Cercetri asupra Cmpului Surs" ( "Source Field Investigations" "http://www.youtube.com/watch?v=nR-klTa1y54) unde se consider c fraza: "Dac ochiul tu este Unu, tot trupul tu va fi plin de lumin" (Matei 6:22)/"If therefore thy eye be single, thy whole body will be full of light. (Mathew 6:22), se refer la al treilea ochi (glanda pineal). Aceasta este o abordare superficial i materialist, care caut s localizeze in plan material i s ascund un alt regim de funcionare informaional accesibil fiinelor umane. Toi maetrii spirituali pe care i-a avut omenirea s-au referit la trecerea la acest regim de funcionare direct, nondualist, holografic sau divin sub diferite denumiri. Iisus s-a referit la unificarea ochilor (i a celor dou emisfere cerebrale), prin "intoarcere" (in lb. aramaic: teshuvah) i prin "prezen contient" (in lb. greac: ), dar mesajul sau a incput pe mna celor care l-au deformat i cenzurat. Cuvntul grecesc hamartia ( tradus in Noul Testament prin "pcat"( pt a face ), posibil manipularea prin culpabilizare i comerul cu iertri, indulgene), inseamn in limba greac clasic: lipsa prezenei, lipsa contienei; absena; "a lipsi"(atenia), "a rata inta (obiectivul)", "a pierde marca (nivelul cerut; starea de martor)". Cum se afirm in Dhammapada 2, "contiena ( prezena; atenia) conduce la imortalitate; in timp ce aceia lipsii de contien (prezen; atenie) sunt deja mori"/ As stated in the Dhammapada, "awareness(attention) leads to immortality, while those deprived of awareness(attention, consciousness) are already dead"/ "Comme est indiqu dans le Dhammapada 2, la prsence (l'attention) mne l'immortalit, tandis que ceux qui n'ont pas conscience (prsence; attention), ils sont dj morts"/ "Come indicato nel Dhammapada 2, "consapevolezza (presenza, l'attenzione) conduce all'immortalit, mentre quelli privi di coscienza (assenti; disattenti) sono come gi morti" [ Sanderson Beck , Dhammapada (The Path of Truth ) 2. Awareness English version by Sanderson Beck http://www.san.beck.org/Dhammapada.html "Awareness is the path of immortality; thoughtlessness is the path of death. Those who are aware do not die. The thoughtless are as if dead already"] "Atenia in Acum este poarta ctre Dumnezeu/Attention in the present is the doorway to God" Atenia in prezent nu este o ateptare a lui Dumnezeu, ci o intrare in tramul lui Dumnezeu/ Attention in the present is not an expectation of God but an entering in the realm of God " (Mirahorian) "Contiena/atenia/prezena in cel mai inalt grad, este acelai lucru cu rugciunea/ Lattention, son plus haut degr, est la mme chose que la prire"(Simone Weil, uvres, Gallimard, coll. Quarto , 1999, VI-2, 297) "Rugciunea este fcut din atenie. Este o orientare ctre Dumnezeu a intregii atenii de care sufletul este capabil. Calitatea ateniei determin calitatea rugciunii. Cldura inimii nu o poate inlocui/La prire est faite d'attention. C'est l'orientation vers Dieu de toute l'attention dont l'me est capable. La qualit de l'attention est pour beaucoup dans la qualit de la prire. La chaleur du coeur ne peut pas y suppler/Prayer is made of attention. It is the direction towards God of all the attention that the soul is capable of. The quality of the attention makes for much of the quality of the prayer. It cannot be replaced by the heart's warmth".(Simone Weil) Iisus a utilizat, in expresia "Intoarcei-v (in loc de: "Pocii-v"), cci Impria cerurilor este aproape (acum i aici)" [Matei 3:1-2; 4:17], termenul aramaic teshuvah (lit. "rentoarcere; a se intoarce inapoi"), care are aceeai semificaie (literally means 'to return') in lb. ebraic (teshuvah )i in lb. arab (tawbah). Acest termen a fost tradus eronat drept "pocin" (din lb. greac: metanoe), dei rdcina cuvntului grecesc pentru "pocin" nseamn "a merge dincolo" ( meta) de minte ( noe) sau de realitatea secund, in care am czut prizonieri"; observai conexiunea cu filmul Matrix, unde eroul principal poart acest nume (noe; minte) inainte de eliberare. (vedei continuarea in ultimul capitol despre Non-actiune (wu wei). Doar intoarcerea la lumea cauzala, din ratacirea in lumea secunda periferica a proiectiilor (efectelor) sustine raspunsul dat de Iisus la intrebarea : "unde se afla Imparatia lui Dumnezeu?. Iisus a spus ca Imparatia lui Dumnezeu se afla inlauntrul tau ? "Impria lui Dumnezeu nu vine n aa fel ca s izbeasc privirile. Nu se poate zice: Uite-o aici! sau: "Uite-o acolo!" Cci iat c Impria lui Dumnezeu este nluntrul vostru" (Luca 17.20-21; Rom.144.17; Vers.23)].

Cate minciuni auziti in capul/mintea dumneavoastra? Cine este cel care judeca, cel care vorbeste intruna, care emite atatea opinii? Daca nu iubiti, acest lucru se datoreaza faptului ca acea voce nu va lasa sa iubiti. Daca nu va bucurati de viata, acest lucru se datoreaza faptului ca acea voce nu va lasa sa va bucurati de ea. How many lies do you hear in your head? Who is judging, who is talking, who is the one with all the opinions? If you dont love, that is because that voice doesnt let you love. If you dont enjoy life, that is because that voice doesnt let you enjoy it. Si asta nu e tot - mincinosul din capul nostru are nevoie sa dea glas tuturor minciunile sale, sa-si spuna intr-una povestea sa. Noi impartasim si celor din jurul nostru fructele Arborelui Cunoasterii, si deoarece si in ceilalti se afla acelasi mincinos ( aceeasi minte), impreuna minciunile noastre devin din ce in ce mai puternice. Acum putem sa uram mai mult. Acum putem sa ranim intr-o masura mai mare ( pe noi insine si pe altii). Acum putem sa ne aparam propriile minciuni si sa devenim fanatici in urmarea minciunilor noastre. And not only that the liar in our head has the need to express all those lies, to tell its story. We share the fruit of our tree with others, and because others have the same kind of liar, together our lies become more powerful. Now we can hate more. Now we can hurt more. Now we can defend our lies and become fanatics following our lies. Oamenii au ajuns chiar sa se distruga reciproc de dragul minciunilor in care cred. Cine ne traieste viata ( cine traieste in locul nostru) ? Cine face toate alegerile in locul nostru? Cred ca raspunsul la aceste intrebari a devenit evident. Humans even destroy one another in the name of these lies. Who is living our life? Who is making our choices? I think the answer is obvious. [ Nota DM: Intrebarea "Cine ne traieste viata ( cine traieste in locul nostru) ?" contine raspunsul: absenta noastra. Din aceasta cauza primul pacat este absenta noastra, lipsa de prezenta constienta. Toate traditiile spirituale autentice au elaborat tehnici de stingere a mintii dintre care amintim: practica constientei, eliminarea identificarilor, devotiunea ( predarea catre Dumnezeu, abandonarea impotrivirii ), repetarea mantrelor ( aici sunt erori care sunt prezentate in articolul: Mantrainstrument de trezire sau de indobitocire http://www.scribd.com/doc/105172680/Mantra-instrument-de-trezire-sau-deindobitocire ), rugaciunea ( vedeti articolul: Ceea ce cauti esti chiar tu ! Nu rspunsul este cel care te lumineaz, ci ntrebarea ! http://reteaualiterara.ning.com/group/caleaeliberarii/forum/topics/ceea-ce-cauti-estichiar-tu-nu-r-spunsul-este-cel-care-te ), meditatia (vedeti articolul "Ce este meditatia ?"). In VB- Vigyana Bhairava Tantra" ( Vijnana Bhairava Tantra) ( vedeti varianta retradusa de Mirahorian pe: http://reteaualiterara.ning.com/group/caleaeliberarii/) sunt prezentate cele 112 metode de centrare (dharana) in realitatea sursa, care sunt modalitati de iesire din regimul de functionare diacronica (succesiune si prizonierat in timp) pt a intra in regimul de functionare sincronica ( in ACUM). Acum stim ce se petrece in mintea noastra. Aici traieste povestitorul, vocea din capul nostru care vorbeste intr-una si pe care noi o ascultam crezand fiecare cuvant al ei. Aceasta voce nu se opreste niciodata din judecatile ei. Ea judeca tot ce facem, tot ce nu facem, tot ce simtim, tot ce nu simtim, tot ce fac cei din jur. Barfeste intr-una si nu spune altceva decat aproape numai minciuni. Now we know what is going on in our head. The storyteller is there; it is that voice in our head. That voice is talking and talking and talking, and we are listening and listening and believing every word. That voice never stops judging. It judges whatever we do, whatever we dont do, whatever we feel, whatever we dont feel, whatever everybody else does. It is constantly gossiping in our head, and what comes out of that voice? Lies, mostly lies. Aceste minciuni ne capteaza atentia si ajungem sa nu mai vedem altceva decat minciuni. Acesta este motivul pentru care nu mai vedem realitatea raiului, care continua sa existe chiar aici, in jurul nostru. Raiul exista in noi, caci oamenii nu sunt altceva decat copii ai raiului. Vocea din capul nostru nu ne apartine, caci nu ne nastem cu ea. Ea apare ulterior, prin invatare. Mai intai invatam sa vorbim, apoi aflam diferite puncte de vedere, si in sfarsit toate aceste judecati si minciuni. Atunci cand abia invata sa vorbeasca, copilul nu rosteste altceva decat adevarul. Incetul cu incetul, el este programat insa, implantandui-se in minte intregul Arbore al Cunoasterii, iar marele mincinos preia controlul asupra vietii sale.

These lies hook our attention, and all we can see are lies. That is the reason we dont see the reality of heaven that exists in this same place, at this same time. Heaven belongs to us because we are the children of heaven. The voice in our head doesnt belong to us. When we are born, we dont have that voice. The voice in our head comes after we learn first the language, then different points of view, then all the judgments and lies. Even when we first learn to speak, we speak only truth. But little by little the whole Tree of Knowledge is programmed into our head, and the big liar eventually takes over the dream of your life. Din clipa in care s-au separat de Dumnezeu, oamenii au si inceput cautarea acestuia. Pentru prima oara in viata lor, ei au inceput sa caute iubirea fiind convinsi ca numai dispun de ea. Ei au inceput sa caute adevarul, dreptatea, frumusetea. Cautarea paradisului pierdut a inceput cu mii de ani in urma si ea continua si astazi. Ceea ce cautam este de fapt ceea ce am fost candva, inainte de a incepe sa credem in minciuni: autenticitatea, iubirea, bucuria. De fapt, noi nu ne cautam decat propriul Sine. You see, in the moment when we separated from God, we stated to search for God. For the first time, we started to search for the love we believed we didnt have. We stated to search for justice, for beauty, for truth. The search began thousands of years ago, and humans are still searching for that paradise we lost. We are searching for the way we used to be before we believed in the lies: authentic, truthful, loving, joyful. The truth is we are searching for our Self. Dumnezeu a avut intru totul dreptate atunci cand ne-a spus ca daca vom manca din fructele Arborelui Cunoasterii vom muri. Stramosii nostri le-au mancat. Iar noi am murit. Am murit deoarece sinele nostru autentic numai exista (in constiinta noastra). Cel care traieste viata noastra este acum marele mincinos, Printul Minciunilor, vocea din capul nostru (mintea, falsul sine- egoul). Daca doriti, ii puteti spune gandire. Personal, prefer sa-i spun vocea cunoasterii". You know, it is true what God told us: If we eat the fruit of The Tree of Knowledge, we may die. We did eat it, and we are dead. We are dead because our authentic self is no longer there. The one who is living our life is the big liar, the Prince of Lies, that voice in our head. You can call it thinking. I call it the voice of knowledge. [ Nota DM: Dumnezeu a avut intru totul dreptate atunci cand ne-a spus ca daca vom manca din fructele Arborelui Cunoasterii vom muri fiindca cel care traieste viata noastra este acum marele mincinos, povestitorul, vocea din capul nostru (mintea, falsul sine- egoul). Am murit deoarece sinele nostru autentic a fost inlocuit de ego (falsul sine).

6. Eckhart Tolle - Tu nu esti mintea ta / You are not your mind Eckhart Tolle denunta aceasta identificare din primul capitol al cartii sale "Puterea lui ACUM"/"The Power of NOW" intitulat " Tu nu esti mintea ta / You are not your mind "cand spune: "Filozoful Descartes credea c a descoperit cel mai fundamental adevr, cnd a fcut faimoasa sa afirmaie: "Gndesc, deci exist". The philosopher Descartes believed that he had found the most fundamental truth, when he made his famous statement: "I think, therefore I am." De fapt, el, a dat expresie erorii de la temelia tuturor celorlalte: echivaland gndirea cu Fiina i identitatea cu gndirea (mintea). He had, in fact, given expression to the most basic error: to equate thinking with Being and identity with thinking". (vedeti intregul capitol "TU NU ESTI MINTEA TA / YOU ARE NOT YOUR MIND" in lb. romana si in lb. engleza in traducerea lui Mirahorian in Bibliografie Link pentru textul capitolului I Eckhart Tole in New Earth Who You Truly Are (chapter 7) Indiferent ce aflai prin psihanaliz sau observare de sine este despre voi. Whatever you learn through psychoanalysis or self-observation is about you. Nu v reprezint pe voi. Este coninut [ forma; umbra; vrittis; pratiyaya; continut mental], nu esen. [A trece dincolo de ego nseamn a iei din coninut. A v

cunoate pe voi niv nseamn a fi voi niv, iar a fi voi niv nseamn a nceta s v identificai cu coninutul.] It is not you. It is content [pratiyaya mental content; vrittis], not essence. [Going beyond ego is stepping out of content. Knowing yourself is being yourself, and being yourself is ceasing to identify with content]. http://www.theworkbook.org/whoyouare.htm 7. Anthony de Mello -Diagrama asezarii in constienta si a realizarii sinelui din alegoria carului Vedeti explicatiile alegoriei carului inainte si dupa centrare in introducerea cartii: Constienta /Awareness de Anthony de Mello traducere de Dan Mirahorian http://www.danmirahorian.ro/Constienta-Awareness.pdf

Anthony de Mello -Diagrama asezarii in constienta si a realizarii sinelui din alegoria carului

8. Realitatea secunda in traditia tolteca Don Miguel Ruiz - Perception and the Mind Tot ceea ce percepei este coninut n mintea dumneavoastr. Vzul creeaz imagini care sunt reproduse n mintea noastr (de catre impulsurile nervoase generate in ochi de catre semnalele luminoase din mediu ).. Noi nu vedem ceva n faa noastr, ci de fapt vedem o reproducere n mintea noastr ( o imagine virtuala din mintea noastra). Noi nu auzim sunetele care se produc la distan, ci vibraiile acustice cltoresc prin aer, lovesc toba urechii, se deplaseaza prin canalele nervoase (sub forma de impulsuri electrice) i un "sunet"( virtual) este reprodus n mintea noastr. Senzatiile tactile, mirosurile, gusturile sunt toate percepute i experimentate n acelai mod. Dac pstrati acest adevr n contiena dumneavoastr de zi cu zi , atunci experiena dumneavoastr de via se va schimba complet. / Everything you perceive is contained in your mind. Sight creates images that are reproduced in our mind. We don't see something in front of us we actually see a reproduction in our mind. We don't hear sounds happening in the distance, vibrations travel through the air, hit your ear drum, travel down nerve pathways and a "sound" is reproduced in our mind. Touch, smell, taste all are perceived and experienced in the same way. Keeping this truth in your daily awareness will completely change your experience of life.

Dac tot ceea ce percepei se afl n interiorul minii dumneavoastr, atunci unde suntei dumneavoastr ? Mintea dvs. este un balon, iar "dumneavoastr"(vztorul) va aflai intr-un punct de observaie din interiorul balonului. Tot ce percepei se afl peste tot n jurul dumneavoastr, dar aceasta nu este lumea exterioar, ci o proiecie pe pereii interiori ai balonului. Ai putea spune c niciodat nu interacionai cu lumea exterioar, ci doar cu interiorul propriului dvs. balon ( in care suntei prizonieri). Aceasta este o descriere literal a modului n care se realizeaza percepia noastr i explica motivul pentru care exist att de mult confuzie i suferin in starea prezenta pe care o numim "condiia uman". If everything you are perceiving is inside your mind, where are you? Your mind is a bubble, "you" are a point of perception inside the bubble. Everything you perceive is all around you, not the outside world but the inside walls of the bubble. You could say that you never interact with the outside world but with the inside of your own bubble. This is a literal description of how our perception evolved and the reason there is so much confusion and suffering and we call it the "human condition". Deci, ceea ce am descris aici este c exist n acelai timp dou realiti distincte. In afara "lumea real fizic", i in interiorul mintii noastre o reproducere a lumii reale unde sunt localizate contiena noastr i punctul de percepie/observaie. Atunci cnd apare un conflict n percepia i nelegerea noastr ntre ceea ce se ntmpl n lumea exterioar real i ceea ce noi percepem eronat c se ntmpl in interiorul balonului nostru atunci se manifesta confuzia, nenelegerea, conflictul i durerea emoional. Lumea exterioar indica ntotdeauna adevrul asupra modului n care lucrurile sunt ntr-adevr, in timp ce lumea din interiorul balonului nostru este aceea care poate eronat sau distorsionat. Acest fapt simpla intelegere a modului n care percepem lumea exterioar ne indica motivul pentru existenta tuturor conflictelor dintre noi i lumea exterioar i cauza pentru toate conflictele dintre oameni. So what we have described here is that there are two separate realities that exist at the same time. The outside "real physical world" and the inside our mind reproduction of the real world where our awareness and point of perception are located. When there is a conflict in our perception and understanding between what is happening in the real outside world and what we mistakenly perceive is happening by our inside bubble there is confusion, misunderstandings, conflict and emotional pain. The outside world is always the truth of the way things really are, the world inside of our bubble is the one that can be in error or distorted. This simple fact of how we evolved to perceive the outside world is the reason for all conflict between your self and the outside world and the reason for all conflicts between humans. Cum de se ntmpl aceast discrepan sau deconectare dintre realitatea exterioar i ceea ce noi percepem n interiorul balonului nostru ? Mintea noastr ia n percepiile de vedere, sunet, miros, atingere, gust i le reproduce extrem de precise n interiorul balonului. Aceast reproducere de nalt precizie ne permite s ne micam, s conducem o masina, s avem conversaii, s mirosim i s gustm tot, cu un grad foarte ridicat de adevr i de congruen cu ceea ce este de fapt acolo afar, dar exist dou lucruri care se ntmpl n interiorul mintii noastre , dar nu se ntmpl n lumea exterioar fizic, ele sunt gndurile noastre sau "gndirea" i emoiile noastre. How does this disconnect between the outside reality and what we perceive inside of our bubble happen? Our mind takes in perceptions of sight, sound, smell, touch, taste and reproduces them extremely accurately within the bubble. This highly accurate reproduction allows us to move around, drive a car, have conversations, smell and taste all with a very high degree of truth and congruence with the what is actually there on the

outside, but there are two things that happen inside of our mind that are not happening in the physical outside world, they are our thoughts or "thinking" and our emotions. Atunci cnd emoiie i gndurile noastre sunt amestecate cu perceptiile altor simturi ale noastre ele provoaca o percepie i o interpretare distorsionat in interiorul bulei noastre, in raport cu ceea ce se ntmpl, de fapt, n lumea exterioar. Atunci cnd aceast distorsiune se ntmpl ea este cusut att de exact i de "real", incat noi nici macar nu observam c nu este ceea ce s-a petrecut n lumea exterioar. When our emotion and thoughts are mixed with the perception of our other senses they cause a distorted perception and interpretation inside of our bubble than what is actually happening in the outside world. When this distortion happens it is so seamless and "real" that we do not even notice that it is not what happened in the outside world. Don Miguel Ruiz about Human Mind http://www.youtube.com/watch?v=tKCWH4KT1Xc&feature=related 9. Realitatea secunda in traditia maya ( nahuatl) Carlos Castaneda (1925 1998) foloseste acest titlu (O realitate separata/ A Separate Reality) pt una dintre cartile sale publicata in 1971, in care relateaza traditiile Maya (Nahuatl) de trezire, dobandite in cursul uceniciei la vrajitorul Yaqui, Don Juan Matus, intre anii 1968 si 1971. Ca si in cartea sa anterioara, Invataturile lui Don Juan: O cale Yaqui de cunoastere ( The Teachings of Don Juan: A Yaqui Way of Knowledge), Castaneda descrie experientele pe care le-a avut cu Don Juan in timp ce s-a aflat sub influenta unor plante psihotrope pe care Don Juan i le-a oferit [ peyote (Lophophora williamsii) si a unui amestec, care se putea fuma, si despre care Castaneda credea ca ar fi fost format, printre alte plante, din ciuperci uscate din genul Psilocybe]. Principala tinta a cartii sunt incercarile lui Don Juan de a-l face pe Carlos sa treaca de la "a privi", la "a vedea", o practica cel mai bine descrisa in propriile cuvintele ale lui Castaneda ca fiind: "perceperea directa a energiei, asa cum curge ea prin univers". "A vedea" miezul lucrurilor este ceva diferit de "a privi" suprafata acestora proiectata de impulsurile senzoriale pe peretele pesterii (ecranul mental).

10. Realitatea secunda in taoism si in buddhismul zen Subiectul realitatii secunde este abordat si in traditia taoista, continuata in buddhismul zen, care spune ca reflectia mentala a realitatii (oglindirea Lunii in apa lacului) nu este insasi realitatea.

In traditia taoista se face distinctia intre lumea numelor si formelor ( nama rupa) si lumea cauzala, intre cunoasterea directa/ nemijlocita si cunoasterea indirecta sau mijlocita de cuvinte ( "cuvantul este degetul care indica realitatea, iar nu insasi realitatea ") si de impulsurile generate in cursul perceptiei senzoriale si de cele generate in cursul procesarii informatiilor ( procesare logica in emisfera cerebrala stanga ori procesare analogica in emisfera cerebrala dreapta). Taoismul si urmasul sau, buddhismul zen, lucreaza cu alegoria oglinzii. In buddhismul zen se folosete termenul shikantaza (a fi aezat za, fr nimic-shikan; s intlneti-ta) pentru a desemna starea caracterizat de o atenie susinut, vie i eliberat de orice gnduri, care nu se fixeaz de nici un obiect i nu se ataeaz de nici un coninut-aceasta constituie forma cea mai pur i mai elevat a "zazen"(lit: "a te aseza")]. 10.1. Traducerea capitolul 1 din Tao Te Ching (Dao De Jing) al lui Lao Tzu(Lao Zi) Din cauza importantei sale pt intelegerea mesajului taoist redam mai jos primul capitol al lui Lao Tzu : 1. Capitolul 1 d y zhng Titlu/Title /Titre /Titel/ Ttulo /Titolo: Tao-calea catre o alt realitate [ realitatea etern] Se definesc termenii (Tao, You, Wu, Wei, Wu-Wei, Xuan, Tong) i este prezentat prima condiie pentru parcurgerea cii: vidarea minii de exteriorul interiorizat (cuvinte, dorine, expectaii, umbre, oglindiri, fluctuaiile care ne prezint in mod mijlocit reflect realitatea)

Titlul chinezesc/Titlul lui Legge /Titlul lui Susuki /Titlul lui Goddard/ t do ti tao Intruparea lui Tao /Realizarea menirii vieii/Ce este Tao ? Chinese Title/ Legge's Title/ Susuki's Title/ Goddard's Title/ Embodying the Dao/ Reason's Realization/ What is the Dao? / Titluri date de ali traductori i comentatori : Calea mistic /The Mystical Way/ Der Mystische Weg (Hilmar Klaus) Delinea il Tao (Luciano Parinetto); 2. Variante antice/Ancient Versions/ Les versions antiques /Antiguo versiones /Alte Versionen/ Le antiche versioni 2.1. Textul in lb. chinez in versiunea lui Wang Pi Wng B () (226 249 e.n): [WB] WB: 2.2. Textul lui Ho-Shang-Kung Heshang Gong ()(202-157 i.e.n.): [HSG] HG: 2.3. Textul in lb. chinez in versiunea Fu Yi ()(555 - 639 e.n.) [FY] Fu Yi: 2.4. Textul in versiunea Ma Wang Tui M wngdu () din anul 168 i.e.n.. 2.4. 1. MWD A Mwngdu versiunea A (= "Jiaben" )MWD A: 2.4. 2. MWD B Mwngdu versiunea B (= "Yiben" ) MWDB: 2.5. Textul in versiunea Kuo Tian Guodian () datat inainte de 300 i.e.n. Capitolul 1 nu exist in versiunea pe fii de bambus descoperit la Guodian / Chapter 1 is not present in the bamboo slips version discoveded at Guodian/ Le chapitre 1 n'est pas prsent dans la version sur les fiches lamelles de bambou dcouvertes Guodian / Kapitel nicht vorhanden vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note 3.1. Traducerea analitic (convergent) /Analytical (convergent) translation/ Traduction analytique(convergente)/ Analytische (konvergenten) bersetzung / Traduccin analtica (convergente) /Traduzione analitici (convergente)/ the left brain/cerebral hemisphere is verbal linear and processes information in an analytical and sequential way Acest capitol imprit aici in 11 propoziii abordeaz patru teme, situate inaintea fiecrui set de propoziii: A [Propoziiile 1.01-02: o cale orizontal (in timp; diacronic) i una vertical(sincronic), B [Propoziiile 1.03-1.04: o realitate unic cu dou fee, C [Propoziiile 1.05-1.06: dou modaliti de funcionare D [Propoziiile 1.07-1.11: care este elul mesajului i efectul ajungerii la destinaie? Este utilizat acelai cod de culori, ca i in dicionar, pt a separa cele trei transliterri Textul transliterat in Pinyin(tonuri si numere)/The original text of Lao Zi in Pinyin Romanization: Textul transliterat in Wade-Giles/The original text of Lao Tzu in Wade-Giles Romanization: Textul transliterat in EFEO/The original text of Lao Tseu in EFEO Romanization: Text tradus in limba romn/Translation in Romanian language

Propoziiile din primul capitolul in lb.chinez, aa cum apar in versiunile clasice [WB][HSG][FY][MWD] in trei variante de transliterare Wade-Giles EFEO PINYIN 1.1. Prima propoziie din capitolul I in variantele[WB][HSG][FY] A: Subiect: Propoziiile 1.01-02 se ocup de definirea cii(Tao) nemijlocite de cunoatere i de aciune /The definition of the way(Tao) of direct knowledge and action (text in caractere chineze) do k do fi chng do (text transliterat in pinyin) dao4 ke3 dao4 , fei1 chang2 dao4 . (text pinyin cu numere pt tonuri) tao k' tao, fei chang tao . (text transliterat in WadeGiles) tao k'o tao, fei tchang tao . (text transliterat in EFEO) calea poate cltori nu constant cale (text tradus in limba romn) vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note *Numerele folosite dup termenii transliterati n pinyin au rol de tonuri: a1= ; a2= ; a3=; a4=; a0=a5=a[ton neutral]; E: Pinyin tones should be indicated by numbers 1-5, as follows: 1=level tone, 2=rising tone, 3=midrising tone, 4=falling tone, 5=0=neutral tone 1.1. do k dao, fi chng do.* Tao[Calea] care poate fi parcurs [urmat, experimentat prin mijlocirea simurilor ori a minii intr-un mod indirect; descris, spus, definit], nu este Tao [Calea] imuabil. Nota: "A practica non-aciunea [cunoaterea nemijlocit i aciunea direct, nondualist (vedei capitolul 2) de dincolo de aciune i inaciune ( w wi: aciunea paradoxal)] aceasta este Tao"(63) vedei: Wei Wu Wei Tao [The Way] that can be walked [folowed, experienced through senses or mind in an indirect mode; described, told, defined], is not the eternal Tao; Varianta cea mai veche [GD] pe fii din bambus (sec IV i.e.n), descoperit la Guodian , China, in 1993 nu conine capitolul I. Mai jos este prezentat prima propoziie din capitolul I in varianta MWD A Mwngdu versiunea A (= "Jiaben" ) 1.1. ; (text in caractere chineze) 1.1. Calea (Tao) care poate fi parcursa nu este Tao (Calea)] invariabil, veritabil." In primele dou propoziii apar in plus caracterele: y ye3 ye R: desigur; de asemenea; la fel; chiar i; exact; nc; vedei: 3.60; hng heng2: R: constant, fix; regulat(puls); obinuit(pre constant); comun; permanent; persistent; etern, care dinuie; ceea ce este la baz (numitorul comun al tuturor); vedei: 1.5bis in semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note Caracterul hng din MWD, este inlocuit in textele clasice de: chng chang2 chang tchang R: constant; permanent; vedei: 1.5 ; Nota 1. *Calea (Tao) care poate fi parcurs (pe care se poate merge sau cltori fizic, mental) este altceva dect imuabila Calea (Tao)[ la care se refer Lao Tseu]. Calea ce poate fi urmat prin doctrine, rituri ([11] p.31-32) ori prescripii, dar i calea ce poate fi urmat mental, prin procese logice ori analogice, pe cale raional, ori imaginativ, [deoarece in unele variante in loc de Tao apare Yan drept sinonim (care indic activitatea mental [1] p.23)], este o cale orizontal, care rmane prizonier in universul fenomenal. Traducerea acestei propoziii prin variante de genul celor care urmeaz nu neag, ci limiteaz sensul la care se refer termenul Tao: a urma, a cltori, a parcurge prin pai succesivi: "Calea ce poate fi descris (spus, povestit, exprimat, vorbit, explicat, definit) este altceva dect Calea permanent (constant, neschimbtoare, fr inceput i sfrit)".

Orice impachetare verbal ori ritual ii reduce realitatea, afirma Sie Hoei ([1] p.9). Calea nu poate fi artat (posedat, druit, comunicat, indicat verbal; [11] p.22). Orice cale verbal, raional, intenional, nu este Calea (Tao) de contactare nemijlocit a realitii holografice permanente, omniprezente, Numenale, ci o calea orizontal, mijlocit ([11] p.32) care rmne prizonier in lumea fenomenal. Toate traducerile care il inlocuiesc pe Tao cu "a spune, a vorbi ori a comunica verbal"( "Tao care poate fi spus nu este Tao etern"), tin cont de Propoziia 2.10, unde apare expresia Bu Yan [fr cuvinte, comunicare nemijlocit, transmisie nonverbal sau direct a cii fr a apela la cuvinte; in tcere], care este o caracteristic comun n taoism i n buddhismul zen. Termenul zen este prescurtarea cuvntului zenna (sau zenno), transcripia japonez a termenului chinez "chan-na (prescurtat chan), el nsui derivat de la cuvntul sanskrit Dhyna , care desemneaz starea de meditaie, n care se manifest o asemenea concentrare i reculegere a spiritului nct este abolit orice distincie ntre Eu si Tu, subiect i obiect, adevrat i fals. Termenul sanskrit Dhyna este definit de Patanjali n Yoga-Sutra ca a VII-ramur (anga) din calea cu opt ramuri [ashtnga], care conduc la iluminare i eliberare[moksha]. Caracteristicile buddhismul zen se pot rezuma n patru principii eseniale: 1. O transmisie direct n afara Scrierilor [orthodoxe] (KygeBetsuden); 2. Nici o dependen fa de cuvinte i de simboluri grafice (FuryMonji); 3. S se ndrepte direct ctre sufletul omului (interiorizare + contien) (Jikishi-Ninshin); 4. Se practic doar aezarea (zazen) pn se realizeaz absorbia in contemplarea propriei naturi i starea de funcionare nondualist in care se petrece starea de "trezire" a unui buddha (Kensh-Jbutsu). Aceasta definire foarte exact a buddhismului Zen (ch'an in lb. chineza) este n mod traditional atribuit lui Bodhidharma, primul patriarh al buddhismul zen. Numeroi erudii moderni consider ns c aceasta definire eman de la un maestru tardiv, Nan-chan Pu yan (jap.: Nansen Fugan). Evola Julius (1959): "Instruiete fr s vorbeasc" /"Insegna senza parlare" 1.2. A doua propoziie din capitolul I, in variantele [WB][HSG][FY]: (text in caractere chineze) mng k mng fi chng mng (text transliterat in pinyin) ming2 ke3 ming2, fei1 chang2 ming2 (text pinyin cu numere pt tonuri) ming k' ming, fei chang ming. (text transliterat in Wade Giles) ming k'o/k' ming, fei tchang ming. (text transliterat in EFEO) numele poate numi nu constant nume (text tradus in limba romna) vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note 1.2. mng k mng, fi chng mng. Numele[conceptele] care pot s-o numeasc nu sunt Numele [conceptele] eterne * . The names [concepts] that can name it, are not eternal name[concepts]! A doua propoziie din capitolul I in varianta MWD A Mwngdu versiunea A (= "Jiaben" ): 1.2. : 1.2."Numele ce poate s numeasc [pe Tao (Calea)] nu este numele constant( invariabil, veritabil)." Limbajul verbal, cuvintele, termenii sunt simboluri, etichete, indicatori, recipiente prin care incercm s transportm sau s (comunicm) semnificaii. "Degetul care indic Luna nu este insi Luna". Comparaia versiunilor chineze existente pentru capitolul I [vedei i cap.1.4 ] http: //www.daoisopen.com/downloads/CC1.pdf B: Subiect: Propoziiile 1.03-1.04 indic o singur realitate cu dou fee gemene: 1. O realitate nemanifestat surs (cauzal; in afara timpului; atemporal; sincronic; localizat in Acum; adevrata fa a realitii) o realitate informaional, invariant, ca i codul genetic al universului, numit [] w(nonexistena); aceasta este o realitate

imperceptibil, imaterial, lipsit de corp( delocalizat; localizare holografica), fr caracteristici, fr nume i form de tipul vidului, in care ne reintoarcem pt a ne regenera in cursul somnului profund sau al transei mistice (apa invariabil, izvorul vieii i al omnicunoaterii); 2. O realitate proiectat sau manifestat a efectelor(o umbr care reprezint afiarea material i energetic a planului cauzal sau informaional) numit y u(existen a); Este cunoscut in alte tradiii drept iluzia( in lb. sanskrit: "maya"), falsa fa a realitii ori dosul realitii (fiindc este generat ca proiecie pe ecranul mental, att timp ct rmnem prizonieri in realitatea secund a oglindirilor, refleciilor si proieciilor ). Aceasta este realitate situat in timp(temporal), tranzitorie(in continu curgere sau schimbare), care se manifest ca o succesiune de stri efemere(realitate tranzitorie; realitate diacronic; o realitate in care nu exist obiecte, ci doar procese; "nimeni nu se poate sclda de dou ori in aceeai ap a unui ru, fiindc mereu vine una nou). yu este o realitate a umbrelor, supus morii i creterii entropiei(dezordinii) in care trim in perioada de veghe profan. 1.3. A treia propoziie din capitolul I, in variantele[WB][HSG][FY]: (text in caractere chineze) w mng tin d zh sh (text transliterat in pinyin) wu2 ming2 tian1 di4 zhi1 shi3. (text pinyin cu numere pt tonuri) wu ming tien ti chih shih. (text transliterat in Wade Giles) wou ming tien ti tchi/tche che. (text transliterat in EFEO) vidul nume cer pmnt al su izvor (text tradus in limba romn) vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note 1.3. , w mng tin d zh sh, Wu(non-existena; realitatea fr nume i form; vidul) desemneaz izvorul Cerului i al Pmntului. Wu(nonexistence, void, the reality without name and form) is the name of Heaven's and Earth's Origin, 1.4. A patra propoziie din capitolul I, in variantele[WB][HSG][FY] in lb.chinez: (text in lb. chinez) y u mng wn w zh m (text transliterat in pinyin) you3 ming2 wan4 wu4 zhi1 mu3. (text pinyin cu numere pt tonuri) yu ming wan wu chih mu. (text transliterat in Wade Giles) yeou ming wan wou tchi/tche mou (text transliterat in EFEO) plinul nume 10.000 lucruri al ei mam(text tradus in limba romn) vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note 1.4. yu mng wn w zh m.* You [existena; ceea ce are (nume i form)] desemneaz Muma "Zecilor de mii de lucruri". You[existence; the reality that has (name and form)] is the name of the myriad things' mother. C. Subiect: Propoziiile 1.05-1.06 indic dou modaliti de funcionare: 1. funcionarea nemijlocit, prin golirea de ego(dorinte; actiuni subiective) se realizeaz identitatea[funcionarea nondualist, holografic(descris in capitolul 2 sub numele de wi w wi ], starea in care se manifest aciunea paradoxal( de dincolo de aciune si inaciune; aciunea din mijlocul inaciunii; wi w wi), adic simultaneitatea aciunii i inaciunii, care ne permite s vedem profunzimea ( lumea cauzelor; misterul) i 2. mijlocit(dualist; funcionarea prizonier in planul aciunii i reaciunii) care este finanat prin ruperea de Acum - prin umplerea de ego(dorine; ateptri, expectaii; trirea in viitor) i care menine separarea( ruperea de realitate; rmnem prizonieri ai suprafeei; se menine orbirea, ignorana i captivitatea in

lumea efectelor, umbrelor, oglindirilor; realitatea secund- descris in Alegoria pesterii lui Platon, din "Republica", VII)/Two modalities of functioning: 1. empty of desires and actions(without ego; practicing non-doing: wu wei) you will enter the profound identity and see the essence, the causal reality) ; 2. full of desires and actions (with ego; practicing doing: wei) you will remain in separation and see the Surface(effect) 1.5. A cincea propoziie din capitolul I, in variantele[WB][HSG][FY] in lb.chinez: (text in lb. chinez) g chng w y y gun/gun q mio (text transliterat in pinyin) gu4 chang2 wu2 yu4 yi3 guan1,4 qi2 miao4. (text pinyin cu numere pt tonuri) ku chang wu y i kuan chi miao. (text transliterat in Wade Giles) kou tchang wou yu yi kouan k'i/ts'i miao (text transliterat in EFEO) de aceea constant gol dorine de vezi a sa cauz/esen (text tradus in limba romn) vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note 1.5. , , g chng w y , y gun q mio, Iat de ce, ntotdeauna golii de dorine, vom vedea esena sa Therefore, always without desire, so see its mystery; 1.6. A asea propoziie din capitolul I, in variantele[WB][HSG][FY] in lb.chinez: (text in lb. chinez) chng yu y y gun q jio(text transliterat in pinyin) chang2 you3 yu4 yi3 guan1 qi2 jiao3. (text pinyin cu numere pt tonuri) chang yu y yi kuan chi chiao. (text transliterat in Wade Giles) tchang yeou yu yi kouan k'i/ts'i kiao/tsiao (text transliterat in EFEO) constant avnd dorine de vezi a sa suprafa (text in limba romn) vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note 1.6. , chng yu y, y gun q jio. Iar ntotdeauna plini de dorine, i vom vedea doar suprafaa(periferia; afiarea; lumea efectelor) ever with desire, so see its surface. Nota: Concluzia se afla in 64.20: "De aceea sfntul dorete non dorina i nu preuiete lucrurile dificil de obinut"/"Therefore: wise men desire no desire, not valuing hard-to-get goods"; D. Subiect: Propoziiile 1.07-1.11 indic elul mesajului lui Lao Tzu i efectul ajungerii la destinaie. elul: realizarea identitii profunde (funcionarea nondualist, holografic; transcederii dualitatii subiect-obiect). Efectul: descoperirea Porii tuturor miracolelor / Profound Identity(nondualist or holographic functioning) is The Gate to all miracles 1.7. A aptea propoziie din capitolul I, in variantele[WB][HSG][FY] in lb.chinez: (text in lb. chinez) c ling zh tng ch (text transliterat in pinyin) ci3 liang3 zhe3 tong2 chu1 (text pinyin cu numere pt tonuri) tzu liang ch tung chu (text transliterat in Wade Giles) ts'eu leang tch t'ong tch'ou (text transliterat in EFEO) aceste dou cele identic/aceeai origine(text tradus in limba romn) vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note

1.7. , c ling zh tng ch , Acestea dou au aceeai obrie, These two: together emerging, 1.8. A opta propoziie din capitolul I, in variantele[WB][HSG][FY] in lb.chinez: (text in lb. chinez) r y mng, (text transliterat in pinyin) er2 yi4 ming2, (text pinyin cu numere pt tonuri) erh i ming. (text transliterat in Wade Giles) eul yi ming. (text transliterat in EFEO) dar diferit nume (text tradus in limba romn) 1.8. , r y mng dar difer [ca] nume yet differing in names 1.9. A noua propoziie din capitolul I, in variantele[WB][HSG][FY] in lb.chinez: (text in lb. chinez) tng wi zh xun (text transliterat in pinyin) tong2 wei4 zhi1 xuan2 . (text pinyin cu numere pt tonuri) tung wei chih hsan. (text transliterat in Wade Giles) t'ong wei tchi hiuan/siuan (text transliterat in EFEO) Identitatea numit a sa profunzime (text tradus in limba romn) vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note 1.9. tng wi zh xun. Impreun sunt numite profunzimea* together call them profound. Not: Afirmaia "Impreun sunt numite profunzimea" se refer la accesarea dimensiunii verticale situat in Acum(atemporal; izvorul timpului), prin aciunea paradoxal w wi, in care se manifest simultaneitatea, sincronicitatea i identitatea(alte semnificaii ale caracterului tng ) dintre veghe i somnul profund. Aciunea paradoxal w wi este o nonaciune, fiindc simultaneitatea aciunii i inaciunii (la cei trezii visele, separarea i alternana prezen-absen, contient incontient este inlocuita de prezena paradoxal: este prezent dei doarme), o plaseaz dincolo de dimensiunea orizontal a succesiunii in timp, in care se manifest trecerea periodic de la aciune, la inaciune, oscilaia ciclic intre activitate i repaus, succesiunea dintre veghe( ancorarea in yu realitatea temporal, entropic, a efectelor efemere) i somn profund ( ancorarea in realitatea negentropic, atemporal, cauzal, a izvorului etern al vieii w ) 1.10. A zecea propoziie din capitolul I, in variantele[WB][HSG][FY] in lb.chinez: , (text in lb. chinez) xun zh yu xun, (text transliterat in pinyin) xuan2 zhi1 you4 xuan2. (text pinyin cu numere pt tonuri) hsan chih yu hsan. (text transliterat in Wade Giles) hiuan tchi yeou siuan. (text transliterat in EFEO) plonjezi aceast profunzime, (text tradus in limba romn) vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note 1.10. xun zh yu xun Dac plonjezi n aceast profunzime[a identitii; nondualitii; sincronicitii]* Nota: Aciunea nondualist(in care dispare prpastia subiect-obiect) este subiectul tratat in capitolul 2. Intrarea in regimul holografic de funcionare(in care se manifest cunoaterea direct i actiunea nemijlocit) are drept caracteristic aciunea paradoxal (care nu este nici aciune i nici reaciune, ci ambele simultan), aciunea fr reaciune, aciunea care este o nonaciune( w wi ). 1.11. A unsprezecea propoziie din capitolul I, in variantele[WB][HSG][FY]: (text in lb. chinez) zhng mio zh mn (text transliterat in pinyin)

zhong4 miao4 zhi1 men2 (text pinyin cu numere pt tonuri) chung miao chih mn (text transliterat in Wade Giles) tchong miao tchi men (text transliterat in EFEO) tuturor minunilor a lor poart. (text tradus in limba romn) vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note 1.11. zhng mio zh [ atunci gseti] a tuturor minunilor poart. diving in this profoundness all Mysteries' Gate.. mn

3.2. Traducerea analogic(divergent) / Analogic (divergent) Translation/La traduction analogique(divergente)/ Analogisch (divergent)bersetzung/Traduccin analgica (divergente) /Traduzione analogico (divergente)/the right brain/right-hemisphere is analogic, nonlinear, creative, simultaneous and intuitive; A. Definirea cii(Tao) nemijlocite de cunoastere si de aciune /The definition of the way(Tao) of direct knowledge and action [propoziiile 01-04] 1.1. do k dao, fi chng do. Tao[Calea] care poate fi parcurs [Calea orizontal indirect, captiv a timpului, care poate fi urmat, parcurs experimentat prin mijlocirea simurilor ori a minii intr-un mod indirect; descris, spus, definit] este diferit de Tao [Calea] imuabil [calea la care se face referire n textul ce urmeaz este una vertical, atemporal, omniprezent, etern, constant, permanent, adevrata fa a realitii, care conduce la izvor, la realitatea surs, in centrul imuabil i gol al ciclonului]. Tao [The Way] that can be walked [folowed, experienced through senses or mind in an indirect mode; described, told, defined], is not the eternal Tao; 1.2. mng k mng, fi chng mng. Numele[conceptele efemere] care pot s-o numeasc [s-o exprime;s-o desemneze] nu sunt Numele [conceptele] eterne; [aceasta cale nu se poate transmite verbal, intelectual fiindc se refer la realitatea surs descris in 1.3.; numele, etichetele pot fi aplicate doar realitii manifestate descris in 1.3., care are caracteristici, form, culoare,.. ] ** . The names [concepts] that can be named[conceived], are not eternal name[concepts]! 1.3. , w mng tin d zh sh, Wu(non-existena; nenumitul-realitatea fr nume i form; nemanifestatul; vidul; nevzutul; imperceptibilul; nefiina) desemneaz izvorul Cerului i al Pmntului(nceputul universului manifestat). [n alte variante de punctuaie: "fr nume (ceea ce nu are nume; nemanifestatul; nonexistena) desemneaz izvorul existenei (manifestatului; a ceea ce are nume)"; "Numit Wu (nevzutul; invizibilul; vidul) reprezint izvorul universului (principiul Cerului i al Pmntului)]; 1.4. yu mng wn w zh m. You(existena; ceea ce are nume si forma) desemneaz Muma "Zecilor de mii de fpturi". 1.4. You , existena[vzutul; perceptibilul; ceea ce are caracteristici i nume: universul manifestat] desemneaz Muma "Zecilor de mii de fpturi"[ n alte variante de punctuaie: " Avand nume( ceea ce poate fi numit) desemneaz puterea( prezent holografic) care nate, finaneaz i ine n existen mulimea fr numr de fiine i lucruri"; "Numit Yu (vzutul; ceea ce posed caracteristici i deci nume; n pinyin: You) reprezint Muma tuturor fpturilor(puterea mamei care creeaz nenumratele fiine (n chinez: wan-wu; lit.: "zeci de mii de fiine")"]. B. Dou modaliti de funcionare: 1. modalitatea wu a golirii de ego (dorine) aduce identitatea (functionarea nondualista) care vede profunzimea(cauza; misterul) si 2. modalitatea you a umplerii de ego(dorine) perpetueaz separarea(starea de recipient) care priveste suprafaa(rmnem orbi, captivi in lumea efectelor, umbrelor, oglindirilor)/Two modalities of functioning: 1. empty of desires and actions(without ego; practicing non-doing: wu wei) you will enter the profound identity and see the essence, the causal reality) ; 2. full of desires and actions (with ego; practicing doing: wei) you will remain in separation and see the Surface(effect) [propoziiile 05-06]

1.5. , g chng w y , y gun q mio, Iat de ce ntotdeauna golii de dorine i de atari (expectaii; ateptri; intenii(trirea in viitor) i de alte fluctuaii mentale; adoptnd modalitatea golirii Wu, de funcionare ca izvor, a non-aciunii, a contienei impariale vidat de cunoatere mijlocit (conceptualizare, etichetare, analiz intemeiat pe sesizarea deosebirilor, compartimentare) trind sub domnia lui a fi acum i aici] i vom vedea nemijlocit esena sa (aspectul subtil al lui Tao; centrul; lumea cauzal; adevrata fa a realitii); [n alte variante: "De aceea prin Nonfiinare (adoptnd modalitatea Wu-a vidrii sau a golirii de dorine] vom vedea esena Cii (lui Tao)] 4 1.6. , chng yu y, y gun q jio. Iar ntotdeauna plini de dorine [adoptnd modalitatea You de funcionare ca recipient, lsndu-ne ocupai de dorine, intenii, de fluctuaii mentale. de aciuni subiective, mergand pe calea acumulrii de cunoatere mijlocit, de plceri i de confirmri; trind sub robia lui a avea rezultate, securitate] i vom vedea doar suprafaa [ periferia; aparena; lumea efectelor; iluzia; umbrele; dosul realitii; aspectul grosier al lui Tao ]. 5 ever with desire, so see its surface. C. Identitatea profunda este: Poarta tuturor miracolelor / Identity: The Gate to all miracles [propozitiile 07-10] 1.7. , c ling zh tng ch , Aceste dou [cele dou fee i modaliti de existen i de funcionare ale realitii: Nemanifestarea (Wu forma delocalizat: cmpul) i Manifestarea (You; forma localizat: materia)] au aceeai obrie, These two[faces of reality (Wu and You) and modalities of functioning] have the same source, 1.8. , r y mng dar difer [ca] nume dar nume diferite. but differing in names 1.9. tng wi zh xun. Impreun [cele dou fee ale realitii si modaliti de funcionare you si wu ] sunt numite profunzimea [ xun; adncul; vidul(prezent atat in profunzimea lumii manifestate, ca materie, cat si in cea nemanifestat); dimensiunea vertical; negrul; transa mistic; moartea mistic] 1.9. Impreun sunt numite Vidul[realitatea profund; lumea infinitezimal; Adncul; Indeprtatul; Obscurul; Misterul]. together call them profound. 1.10. xun zh yu xun zhng mio zh mn Dac plonjezi n profunzimea [identittii(starea in care este suspendat dualitatea si se instaleaz identitatea subiect-obiect; funcionarea non-dualist, divin sau holografic; aceasta identitate este un alt nume pt transa mistic sau "moartea sacr", care conduce la "a doua nastere", la eliberare din realitatea secunda si la trecere la cunoastere directa si la actiune nemijlocita)] vei gsi poarta tuturor minunilor [altarul; izvorul tuturor puterilor Te ( virtuilor, harurilor; darurilor, mutaiilor; puterea nemijlocit)]. 1.10. Dac plonjezi n acest vid central[n alte variante: dac adnceti acest Profund(vidul); dac te adnceti n aceast realitatea profund], vei gsi poarta tuturor minunilor [misterelor, miracolelor;esentelor profunde; mutatiilor; cine gsete altarul va primi darurile i harurile pe deasupra;dar oamenii continu s caute darurile,efectele iar nu cauzele]. Note/Notes /Noten In parantezele traducerii divergente cititorul poate descoperi alte variante de traducere i de interpretare. Cei care doresc pot realiza propria traducere folosind dicionarul chinez-romn al tuturor termenilor din acest capitol al Tao Te Ching[n pinyin: Dao De Jing], situat dup note. 1. Prima fraz din capitolul 40[, fn zh do zh dng,

" fn (rentoarcea inversarea; ciclul; feedback-ul; aciunea paradoxal; aciunea de dincolo de aciune i inaciune; adic non-aciunea wu wei) este micarea lui Tao"] explic expresia de la inceputul capitolului 1 1.1. do k dao, fi chng do. Tao [Calea] care poate fi parcurs [urmat, experimentat prin mijlocirea simturilor ori a mintii intr-un mod indirect; descris, spus, definit], nu este Tao [Calea] imuabil. Termenul fn, care are att valoare verbal, ct i substantival i inseamn: a fi contrar; anti-; a fi pe dos; diferit, paradoxal, de-andoaselea; invers; rentoarcere; rsturnare, caracterizeaz mersul lui Tao, care este contrar mersului lumii manifestate(se indic non-aciunea w wi); vedei: 25.51; Aa c avem dou ci: 1. Calea imbtrnirii i morii este centrifug (calea yang; de exteriorizare de curgere spre multiplicitate); aceasta cale din lumea manifestat este contrar lui Tao (merge entropic, ctre dezordine, imbtrnire i moarte i este caracterizat de solidificare, ingheare, incordare, uscare i rigidizare); 2. Calea intineririi i vieii este centripet (yin; de interiorizare; ctre centru, unitate i identitate izvorul vieii) i merge negentropic, ctre ordine, relaxare, flexibilitate, slbiciune, moliciune i via; aceasta este calea apei i este indicat in numeroase capitole din mesajul lui Lao Tzu(8, 78); Traducerea liber a primei propoziii a lui Lao Tzu este: "calea la care m refer in acest mesaj nu este calea obisnuit orizontal, ci calea etern vertical". Legenda spune c Lao Tzu a fost obligat s-i scrie cartea alctuit din cele 5000 de caractere pt a putea fi lsat s treac grania. De ce credei ca nu a vrut s scrie nimic ? Fiindc ceea ce afirma il punea in conflict cu toate cile care erau venerate in vremea sa. Fiindc orice mesaj verbal poate fi ingropat alterat i deformat de cei care intr in posesia lui. Calea indicat de Lao Tzu nu este cea indicat de cei care l-au confiscat prin traduceri i interpretari confucianiste. Tot aa calea artat de Iisus nu este aceea a bisericii care s-a imbogit prin comerul cu indulgene (iertri; absolvirea de pcatele implantate tot de ei prin culpabilizare), icoane (fctoare de minuni) i cu moate ( venerarea resturilor cadavrelor unor oameni declarai sfini de ctre autoritile religioase). Credei c este o intmplare faptul c de aceast afacere profitabil (religia cretin) se ocup tocmai dou popoare recunoscute pentru capacitile lor de buni comerciani. Calea aratat de Iisus se refer la impria lui Dumnezeu dinluntrul nostru in care mijlocitorii nu au ce cuta. Calea confiscat de biseric plaseaz in cer, in exterior impria lui Dumnezeu i face posibil existenta mijlocitorilor(idoli, icoane, moate, preoi). Toate cile spirituale autentice apreciaz lumea interioar, lumea cauzelor, locul unde dup cum spunea i Iisus se afl Impraia lui Dumnezeu : Impria lui Dumnezeu nu vine n aa fel ca s izbeasc privirile. Nu se poate zice: Uite-o aici! sau: "Uite-o acolo!" Cci iat c Impria lui Dumnezeu este nluntrul vostru" (Luca 17.20-21; Rom.144.17; Vers.23)]. Lao tzu spune in capitolul 47: "Fr s treci pragul uii, poi cunoate intreg universul; Fr s priveti pe fereastr, poi vedea Calea Cerului " Lumea a fost fcut s cread in aberaia c toate cile spirituale conduc la aceeasi destinaie. Dac toate drumurile ar conduce la Roma, cum se face atunci c unii ajung in desfru, orgii, sinucideri in mas la indemnul unor lideri de cult, secte... Unele ci duc in prpastie, iar altele la destinaie. In realitate nici un drum orizontal nu ne elibereaz din realitatea secund in care omenirea a czut prizonier. Nici o cale orizontal nu poate fi etichetat drept cale spiritual, drept cale de autocunoatere sau de eliberare. Credei c o cale autentic de autocunoatere este mijlocit de cuvinte, imagini, senzaii, amintiri, de acumularea de cunoatere mijlocit Dac lucrurile ar fi aa [c toate cile spirituale conduc la aceeai destinaie] am vedea in jurul nostru doar fiine divine, trezite inzestrate cu omnicunoatere i omnipotent, iar nu fiine adormite, moarte in via, fiine recipient(care i-au pierdut starea de izvor), fiine prizoniere, robotizate, bolnave, neputincioase aflate in suferin, iar in lume nu ar mai fi attea sinucideri individuale(prin autointoxicare, drogare, dependene) i colective(rzboaie). Se afirm c acest analfabetism spiritual se intmpl din cauza ignoranei(in lb. sanskrita: avidya), care pare un concept abstract, cnd de fapt este vorba pur i simplu de orbire(a= fr; vidhya=vedere). Cum s-ar putea ca fiinele umane s fie duse in mas in prpastia castrrii(instrinrii de sine sau a ruperii de rdcin) i a robotizrii (specializrii, transformrii in piese

componente- in rotie ale unui uriae maini militaro-industriale) fr ca mai inti s le orbeti, s le legi la ochi ? Cum se face acest lucru ? Prin transa colectiv autoindus pe baza fricii de ceea ce este strin, de ceea ce este diferit; prin gsirea securitii doar in turm, in locul comun, in conformism, in mlatina supunerii oarbe fa de dogmele susinute de liderii efemeri (tiinifici, religioi, economici, politici). De ce credei ca aceti lideri se poart de parc ar fi deintorii cunoaterii i puterii ? Nu pentru c nu tiu c nu tiu nimic, ci fiindc orice ezitare ar insemna un semnal dat turmei, care n-ar mai asculta orbete de dogmele, de restriciile, de limitrile(ni se spune c este imposibil ca fiina uman s se teleporteze oriunde in univers, dei doar pe Terra umanoizii au fost castrati prin condiionare-programare conceptual- pentru a nu se mai putea teleporta) i de teoriile lor(modelele despre realitate). Credei c aceti lideri au vreo reinere in a susine in continuare c negrul este alb ? Deschidei postul chinezesc de televiziune CCTV i vei vedea ce fericire este o for de ocupaie pt Tibet, care le colonizeaz contiinele i ii inva pe copii lor s-i fac planuri, s triasc in viitor... s se rup de prezent i de ceea ce sunt... i s uite tot ceea ce tiau despre trirea in acum. China are o experien indelungat in a digera i a terge identitatea popoarelor ocupate, colonizate. Pe parcursul a 900 de ani trii in China de maestrul meu spiritual, acesta a fost martorul digerrii a peste 20 de popoare de ctre marele dragon imperial, un muuroi de oameni transformai in furnici ucigae, condus de imprai mcelari, de fiine recipient lacome, care confundau progresul cu extinderea teritoriului ocupat (pe "a fi" cu "a avea"). Astfel au fost terse identiti, tradiii i s-a ajuns la situaia actual ca o planet s fie ocupat de o civilizaie format in proporie de 99% din fiine recipient (dup chipul i asemnarea ocupanilor), care alearg orbete dup umplere, nefiind contieni c aceasta inseamn propria anihilare. Pentru a scpa de aceasta maladie revedei capitolul 11 i filmul "Instinct", in care profesorul Ethan Powell (alias: Anthony Hopkins), un cunoscut expert in studierea comportamentului gorilelor, folosete termenul "takers" ("apuctori") pt. a numi pe cei ce iau( transform alte fiine i entiti in obiecte; gndii-v la munii sacrii, la atatea lucruri venerate de strmoii notrii care azi sunt transformate in surse de imbogire, in resurse energetice, minerale...), pe cei ce ocup(teritoriul altora), pe cei care au uitat rostul vieii, dup ce au fost transformai in recipiente. * Primul capitol al Dao De Jing al lui Lao Tzu[Lao Zi], este "temelia ntregului text" si "un ghid spiritual complet n sine." In prima propoziie din capitolul 1, Lao Tzu spune c acest text capital al taoismului nu v propune o cltorie exterioar, o alt rtcire in lumea fenomenal(realitatea secund a umbrelor), ci o cltorie vertical, in profunzimea fiinei dvs i a universului, care v conduce la cunoaterea direct de sine, care v va elibera din starea de suferin, orbire (ignoran) i neputin: dao4 ke3 dao4 , fei1 chang2 dao4. Tao[Calea] care poate fi Tao 1 [parcurs; urmat, descris; spus] nu este Tao [Calea] imuabil [ n varianta divergent: Calea orizontal indirect, captiv a timpului, care poate fi urmat este diferit de Calea vertical, omniprezent, etern, constant, permanent, de adevrata fa a realitii, care conduce la izvor, in centrul imuabil i gol al ciclonului, la care se face referire n textul ce urmeaz] . Scriem "tao" si "taoism", iar nu "dao" sau "daoism", fiindc ne adresam cititorilor romni, iar nu celor chinezi care conform regulilor de pronuntie, din transliterarea pinyin, citesc litera sau simbolul "d" drept "t"(adica exact asa cum se noteaza sunetul "t" intr-o limb fonetic precum limba romn). [ Am artat in Transliterarea cuvintelor din limba chinez c acesta este un nou zid chinezesc, menit s impiedice invarea limbilor strine in mod corect de ctre chinezi i a limbii chineze de ctre occidentali. Cei ce nu au vzut acest lucru i au decretat pinyin ca transcripie oficial pe plan internaional au fcut-o din alte interese uor de ghicit pe o planet in care toate fostele puteri mondiale se scufund economic i se indatoreaz fa de autoritile chineze]. 1. Tao (), ca orice ideogram (simbol grafic) este simultan un verb (a cltori; a urma, a parcurge) i un substantiv ( o fotografie a procesului, o curgere ingheat: cale). In universul manifestat in care "totul curge" nu exist substantive, lucruri ingheate, ci doar verbe (procese, ruri, curgeri). Aa cum ne putem sclda de dou ori in apa aceluiai ru, tot astfel nu intlnim de dou ori acelasi soare, acelasi om sau acelai pom(orice pom este un proces, adica o "pomire"). Cei ce triesc intr-o lume a numelor nu vd realitatea in continu curgere, ci doar etichetele artificiale ataate unor fotografii. Att timp ct rmnem intr-o lume artificial a etichetelor ne plictisim i avem iluzia c dac tim un nume sau o etichet cunoatem i ceea ce se afl in spatele etichetei. Acest lucru il indic Lao Tzu din prima propoziie: c este vorba de ceva diferit de numele i de conceptul cunoscut drept cale(tao) si care ne

menine prizonieri in lumea fenomenal i a egoului (minii deformate, centrate intrun fals centru). Calea care conduce la realitatea holografic imuabil, omniprezent, situat dincolo de dualitatea aici-acolo, eu-tu, subiect-obiect este o cale vertical de trezire (de eliberare din realitatea secund), diferit de cile orizontale, care pot fi urmate fizic(prin deplasare), conceptual(prin inelegere), analitic(raional prin analiz, separare, compartimentare, prtinire in baz unor deosebiri in caracteristici), analogic( pe baza unor asemnri), imaginativ(prin lectur) ori verbal (prin etichetare, numire). Tao este o cale experimental, care nu implic micarea orizontal, ci intrarea in fluxul vertical din centrul ciclonului ( toata lumea tie de existena acalmiei sau de repausul care domnete in mijlocul ciclonului, dar nimeni nu observ mai bine micarea vertical dect la cicloanele de mici dimensiuni de tipul tornadelor), o cdere dincolo de ecranul sau de oglinda mental, o plonjare in funcionarea holografic (wu-wei), care se afl dincolo de dualitatea aciune(yang) i inaciune (yin). Intrarea in nemicare sau imobilitate apare in toate cile de eliberare dar aceasta este calea non-aciunii(wu wei) doar in cazul in care aezarea sau punerea in repaus este ceva firesc, ca o cdere in oceanul realitii) iar nu o aciune subiectiv impus ( o constrngere realizat la comanda egoului). Punerea in repaus, intrarea in nemicare sau imobilitate se realizeaz la nivelul corpurilor material, energetic i informaional, adic att in plan grosier sau fizic, ct i in planul subtil al suflurilor vitale i la nivel mental(stingerea fluctuaiilor mentale generate de simuri, de experienele senzoriale anterioare, care au fost inmagazinate in memorie), la nivel verbal(tcere), volitiv(eliminare dorine, regrete, ateptri sau expectaii) si conceptual- imaginativ(eliminarea proieciilor generate in interiorul nostru: modele, concepii, credine(tinnd cont c fr deprogramare sau tergerea credinelor, acestea ca i concepiile se substituie realitii i comand ceea ce percepem, ceea ce gndim i ceea ce facem limitndu-ne capacitile inscute; calea cunoasterii si actiunii directe presupune scderea progresiv a cunoaterii mijlocite (orizontale) pt a deschide calea vertical a cunoaterii nemijlocite. Cei ce au tradus prima propoziie atribuind lui Tao semnificaia lui ming (a numi; a spune; nume): "calea care nu poate fi spus/comunicat verbal" au fcut eroarea de a repeta a doua propoziie a lui Lao Tzu("Numele care poate s-o numeasc nu este Numele etern" ming2 ke3 ming2, fei1 chang2 ming2), adic au introdus o redondan inadmisibil intr-un text de o asemenea exactitate i concizie. In al doilea rnd au fcut o aluzie la traducerea greit i infirmat de realitate a capitolului 56 ("cel ce tie nu vorbete; cel ce vorbete nu tie"), dei practica experiental a oricrei forme de aliniere sau de centrare confirm doar urmtoarea traducere a frazei zhi1 zhe3 bu4 yan2; yan2 zhe3 bu4 zhi1: "cel ce este contient(cel ce percepe) nu vorbete; cel ce vorbete nu este contient(nu percepe)". In concluzie exist o cale venic i un nume etern, dar ele nu pot fi accesibile folosind mersul fizic si al minii analitice care separ si eticheteaz, care acceseaz prin porile senzoriale doar o realitate secund, reprezentat de materia umbrelor efemere, proiectate pe pereii peterii/ecranul mental din alegoria peterii lui Platon, folosit de Socrate(maestrul su) pt a ilustra situaia de captivitate, de ignoran (orbire) i de neputin in care se afl omenirea. Niciodat un drum in realitatea fenomenal, care se mic intre trecut i viitor, nu ne va elibera i nu ne va conduce de la trmul diacronic, la cel sincronic, de la temporalitate la eternitate (atemporalitate). Trmul diacronic este lumea timpului, a schimbrilor, a succesiunii, a tranzitoriului i a efemerului. Trmul sincronic este lumea atemporal a lui ACUM, realitatea etern, omniprezent, realitatea holografic, surs sau cauzal, pe care Lao Tzu a numit-o in mod arbitrar Tao in capitolul 25 fiindc nici un nume nu poate caracteriza ceva care nu are atribute, proprieti: ("Necunoscndu-i numele, il numesc Calea (Tao)/"Ne connaissant pas son nom, je le dnomme Tao "; capitolul 25: ;, wu3 bu4 zhi1 qi2 ming2; qiang2 zi4 zhi1 yue1 dao4)". Ins chiar i denumirea arbitrar aleas de Lao Tzu in capitolul 25 inseamn "marele" TA ( da4 ta) O (ciclu; cerc; UNU) dup cum se poate vedea din traducerea i decodificarea acestui capitol unde se vorbete despre "cei patru mari": tao, cerul, pmntul i omul, care s-a aezat in scaunul de domnie dup ce a realizat alinierea wng celor trei trmuri, reprezentate de cele trei linii orizontale, care desemneaz cerul interior cu pmntul i cu centrul inima(shen; tao; scanteia divina din fiecare fiin), unite de linia vertical din centru. Tao i realitatea etern este omiprezent, dar ea nu poate fi contactat direct dect acum i aici( inluntrul nostru).

"Nu exist nimic care s nu fie Tao"/"There is nothing that is not The Tao"(Wang Anshih) Wang An-shih (1021-1086) a fost un prim ministru chinez, poet i scriitor in proz. Comentariul sau la Tao Te Ching al lui Lao Tzu a fost reditat din fragmente imprtiate de Yen Ling-feng. In toate cile spirituale autentice interiorul ni nei este considerat cauza, izvorul si rdcina exteriorului (lumii efectelor); cunoasterea direct este realizat prin interiorizare si cunoatere nemijlocit de sine; atunci cand se face referire la lumea interioar insa este vorba despre un interior rafinat/distilat din care se elimin subiectivitatea(egoul; exteriorul implantat; virusarea; condiionarea) prin practica asezrii(localizarii in acum si aici; a trecerii de la tulbure la clar; pt a realiza senintatea; vedei "postul inimii" in capitolul 4 din Chuang Tzu) si a imparialitii, impasibilitii sau nonaciunii: wu-wei (in taoism), naishkarmya(in karma yoga), vairagya(in raja yoga; cale prezentat de Patanjali in Yoga Sutra). In taoism contactul cu realitatea divin nu este cutat in lumea din afar, ci inluntrul nostru; Lao tzu spune in capitolul 47: "Fr s iei din cas (corp), poi cunoate intregul univers; Fr s priveti pe fereastr, poi vedea Calea Cerului" Iisus a rspuns celor care-l intrebau unde se afl Impria lui Dumnezeu astfel: Impria lui Dumnezeu nu vine n asa fel ca s izbeasc privirile. Nu se poate zice: Uite-o aici! sau: "Uite-o acolo!" "Caci iat c Impria lui Dumnezeu este nluntrul vostru" (Luca 17.20-21; Rom.144.17; Vers.23). Isaac din Siria ne comunica acelai lucru despre lumea interioara: "Incearc s intri in tezaurul tau si vei gasi tezaurul Cerului; Celui ce se cunoate pe sine toate lucrurile ii sunt date. Fiindc a te cunoate pe tine insui reprezint implinirea tuturor lucrurilor" Degeaba intrm inluntrul nostru dac acolo intalnim tot lumea din afar sau a efectelor(sub forma percepiilor senzoriale ori somatice- de aici tehnica detasrii senzoriale; sub forma vorbirii interioare- de aici practica tcerii ; ori sub forma ancorrii in trecut-amintirea experienelor anterioare si in viitor-dorine, planuri, ateptri). Adevarata lume interioara se manifesta doar dup linistire, adic dup indeprtarea agitatiei si a celorlalte baraje aflate in cale apei divine, dup scoaterea dopului(ego), care ne impiedic s redevenim flautul in care cant divinitatea, adic izvoare, iar nu recipiente care alearg s se umple cu efecte(virtuti, puteri, plceri, averi). Din aceast cauz anticii apreciau lumea interioar, ins doar dupa ce aceasta era asezat in acum si aici, adic linistit, rafinat, calmat, golit de ego sau de subiectivitate (tensiuni, agitaie, ateptri, dorine, condiionri) si colorri(deformri; condiionri; pt a nu fi o oglindire a exteriorului); Din cauza orbirii si a conditionrii oamenii cred c timpul este mprit ntre trecut, prezent si viitor. Ei se ineal total. Timpul este mprit doar ntre trecut i viitor, fiindca prezentul nu este de loc o parte a timpului. ACUM nu are durat ( are durata zero; t=0) adic nu are dimensiune temporar. Nu putem prinde sau tine prezentul n timp. Incercai acest lucru i veti eua sau veti intra in alt trm. Incercai s-l apucai i va fi ntotdeauna in afara razei de aciune a mintii si a egoului, deoarece prezentul este o parte din eternitate( din realitatea atemporal, etern, omniprezent) i nu o parte a timpului. Timpul este o lume moart a efectelor(cele deja manifestate si cele care se vor manifesta), in timp ce clipa prezenta este singura parte vie, lumea cauzelor, singura poart prin care putem contacta ceea ce exist, daca cultivm contiena impartial. Prezentul este locul in care eternitatea sau infinitul intersecteaz timpul si trece in timp (intra in forma finit sau in manifestare). Este un punct de ntlnire unde eternitatea(realitatea atemporal, surs, fr form, nemanifestat) i temporalul ( realitatea tranzitorie, manifestat) se ntlnesc. Transcederea Dualitatii; trecerea de la "a privi" la a vedea"

Tao: Realitatea Holografic Contient Omniprezent (Inteligena Universal) You[Yu]: Existena; Manifestarea; Plinul, Realitatea Diacronic;Temporal; Lumea Fenomenal; Ordinea Ecranat Postcelest; Apariia Dualitii [] Wu[Mo; Mou; Mu]: Nonexistena; Nemanifestarea; Vidul; Realitatea Suport Sincronic, Atemporal; Temelia Informaional; Ordinea Precelest Wu Wei (Nonaciunea); Interdependena contrariilor; Transcederea Dualitii aciune-inaciune; ; (Fu); Reintoarcerea[acas](vedei cap.: XIV; XVI; XL); [] f fu4 R: ntoarcere; returnare; a reveni; a rencepe; rspuns; reluare; vedei: 14.47; Funcionarea Holografic; Cunoaterea Direct (nemijlocit de simuri sau de minte); Trecerea de la "a privi" la "a vedea"; capaciti divine de cunoatere i de aciune(in skrt.: siddhis; in jap.: joriki) 5. De aceea noi trebuie s realizm i s inelegem Tao, folosind modalitatea golirii(Wu), prin fiinare ("a fi"); prin non aciune este respectat destinul celest al omului, care revine la propria sa natura; deci trebuie s obinem vidarea sau golirea mental, senzorial i afectiv, detaarea de lumea fenomenal exterioar, care nu este dect "dosul" periferia, iar nu "adevrata fa a lumii", care este venic (permanent, imuabil, in perfect repaus; mereu aezat in sine insi; detaat de orice dorine) i surs oricrei manifestri (puteri, miracol). 6. Folosind modalitatea umplerii(a avea) vom rmne prizonieri in lumea umbrelor i a luminii create sau a vzutului (Yu), i vom vedea doar exteriorul (suprafaa, creaiile) lui Tao. Omul profan este prins in curentul centrifug al timpului (vedei cap. IV) care-l ine prizonier in lumea fenomenal, supus neputinei, ignoranei, transformrilor, suferinelor i morii (pieirii). Exist dou tipuri de funcionare ale fiinei umane din care deriv dou tipuri de cunoatere i dou tipuri de puteri. Primul tip este cel mijlocit de simuri i de minte(care proceseaz informaia in mod analitic i analogic). Acest tip de cunoatere se numete indirect sau mijlocit. Aceast cunoatere indirect, care pleac de la postulatul c fiina uman este oarb ( nu are ochi pt a contacta direct realitatea) confer fiinei umane putere, dar aceast putere este una mijlocit, instrumental, tehnologic sau magic. In acest tip de cunoatere mijlocit de impulsuri(senzoriale, cerebrale) se lucreaz cu proiecii, cu umbre si cu etichetele sau simboluri ale umbrelor(semne; cuvinte, nume), aa cum vedem in alegoria peterii lui Platon (vedei articolul "O realitate separat", unde se arat faptul c suntem captivi in realitatea secund a umbrelor)

sau cu reflecii ori oglindiri aa cum vedem in metafora oglinzii din taoism i din buddhismul zen. Al doilea tip de cunoatere se numete direct sau nemijlocit (vedere; contact experimental cu realitatea). Aceast cunoatere direct, pleac de la evidena experimental c umbrele i oglindirile nu sunt insi realitatea. "Luna reflectat in oglinda apei unui lac, nu este insi Luna". Accesul la aceast cunoatere direct este singura modalitate de a vindeca orbirea(in lb sanskrita: "avidya", termen tradus de obicei prin ignoran), care se afl la temelia tuturor suferinelor fiinei umane. Acesta este tipul de cunoatere care elibereaz fiina uman din realitatea secund, din petera in care a czut prizonier. Aceast cunoatere direct este insoit de accesul la adevrata putere sau la capacitatea de aciune nemijlocit, numit in toate tradiiile de pe Terra putere divin, perfeciuni, desvriri, siddhis, haruri i daruri, cenua sacr (vibhuti; efectul aprinderii focului sacru) al practicii alinierii, efectul (darul) ajungerii la altar. Exist o cale de a trece de la "a privi" la "a vedea", sau pt a ne deplasa de la cunoatere indirect, la cunoasterea direct, pt a ajunge la realitatea de dincolo de umbrele de pe ecranul mental sau dincolo de refleciile de pe suprafaa oglinzii(in toate tradiiile aceast oglind este reprezentat de suprafaa agitat a apei, iar nu de un suport rigid si fix). Patanjali recomand stingerea umbrelor sau a fluctuaiilor psiho-afective (vrittis) prin practica aezrii corpurilor sau inveliurilor fiinei umane(prima arip a alinierii) insoit de meninerea imparialitii, numit de el starea incolor sau vairagya(a doua arip). In taoism avem postul inimii, adic vidarea entitii inim-minte( psiho-afective), adic practica wu-wei de punere in repaus a agitaiei de la suprafaa apei, care face oglinda transparent, asa inct putem s vedem fundul lacului(realitatea suport) In prezent(acum) i inluntru(aici) este cunoaterea direct. In trecut i in afar este cunoaterea indirect. Nu am spus nimic despre viitor fiindc pan la eliberare el nu este dect un trecut reactualizat (karma; destin; soart), un cerc vicios al morii in via, fiindc trirea in viitor este tot o ancorare in trecut, deoarece efectele dorite sunt cunoscute doar prin prisma experienei trecute. A cunoate mijlocit prin intermediul impulsurilor senzoriale (umbre; reflecii) inseamn a cunoate ceva ce deja a trecut i a rata prezentul, adic a rmne orb. **In loc de: "Numele care poate s-o numeasc nu este Numele etern" se poate citi caracterul omofon ming : "[ceea ce percepem] lumina (fenomenal) care ne lumineaz ecranul mental nu este lumina real (etern; necreat), ci o umbra a ei [ recreat cu ajutorul impulsurilor electrice generate de convertorii senzoriali de genul ochilor sau a camerelor de televiziune, utilizate pt a inlocui ochii fizici"(vedei corespondena magic i analiza cuvntului ming in comentariu). In concluzie primele dou propoziii pot fi redate i astfel: calea(contienei la care m refer in textul care urmeaz) este diferit de calea care poate fi parcurs prin pai succesivi i nu este calea etern (de trezire la realitatea constant); numele care ar putea s numeasc [aceast cale] ,pe care l-am putea rosti i auzi, nu este un nume etern[ ci tot o umbr proiectat pe peretele peterii] tot aa cum lumina fenomenal, care ne lumineaz paii in cursul zilei este o lumin indirect o proiecie recreat pe ecranul mental de ctre impulsurile venite de la traductori (ochi), adic este de o natura diferit in raport cu lumina real extern i intern. Lumina luntric etern, direct sau necreat este lumin omniprezent, permanent in care se scald ziua si noaptea intregul univers. Aceast lumin nu poate fi vzut prin traductori(ochi; proteze vizuale realizate pe principiul camerelor de televiziune) dect ca o umbr a adevratei lumini. Cei ce sunt prizonieri in realitatea secund sunt neputincioi fiindc in loc s vad lucrurile ei privesc la umbrele acestora. In aceast stare de orbire ii imagineaz apoi c pot aciona nemijlocit asupra lucrurilor cu puterea altor umbre(gnduri; minte) i scriu tratate asupra acestor subiecte[despre telepatie(comunicare direct), telekinezie (deplasarea obiectelor cu ajutorul minii), despre puterea gndurilor i despre puterea minii]. 2. Julius Evola [traductor i comentator al ediiei italiene a Tao Te Ching din 1923] scrie n cartea sa ["Yoga della potenza" (traducerea n lb. romn a lucrrii a aprut la Editura Deceneu n 1995 sub titlul: "Yoga secret a puterilor divine")] despre iluzia existentei unei ci orizontale, care s conduc la absolut [Necondiionat]. "O cale orizontal, caracterizat de devenire sau de succesiune [nainte-dup; pai; trepte succesive; dualitate; cauzalitate] nu ne va duce niciodat "dincolo" de realitatea manifestat [dincolo de realitatea diacronic, de realitatea spaio-temporal sau tranzitorie n are totul curge, se transform]". Omul este o fiin multidimensional care i are rdcinile, izvorul i temelia ntr-o realitate imuabil, etern. In aceast

realitate sincronic i au izvorul i toate celelalte fiine i procese din universul tranzitoriu sau manifestat. Redm n continuare un alt citat din lucrarea lui Julius Evola amintit anterior [pag.48]: "De exemplu, se dovedete a fi nefondat problema felului n care s-a putut realiza o legtur ntre Absolutul preexistent i trmul limitrii, pentru c Absolutul nu exist ntr-un sens spaio-temporal. Invers, este absurd s plasezi Absolutul n finalul unei succesiuni temporale de diferite trepte [grade] n procesul realizrii. La nivelul samsara [skrt.; lit.: migraie; prizonieratul in "ciclul de existene"], unde apare pentru prima dat timpul, acesta este de fapt indefinit, fr sfrit. Din aceast cauz, buddhismul poate pretinde c nici un proces organic continuu nu va duce vreodat la eliberare din lume ["moksha"; "nirvana"]. In consecin, realismul buddhist se opune capriciilor evoluioniste. Absolutul nu poate fi atins urmnd o cale "orizontal", ci doar una "vertical", extratemporal i evadnd din condiia temporal, dualist, caracterizat de "nainte" i "dup". [exact la acest lucru se refer Lao Tzu n capitolul urmtor(cap.2)]. Samsra desemneaz in buddhism "ciclul de existene", suita de renateri n snul diferitelor condiii de existen(in lb. sanskrita: "gati"), de care fiina uman poate scpa doar dac intr in starea in care s realizeze experimental identitatea sa cu realitatea surs omniprezent (absolutul; Dumnezeu; Brahman). (identitatea inseamn accesul la regimul de functionare nondualist in care dispare separarea dintre subiect si obiect; vedei articolul dedicat acestui subiect: Marile Ziceri (Mahavakya) i functionarea holografica http: //www.scribd.com/doc/28005586/) Termenul sanskrit samsra desemneaz lumea fenomenal a schimbrii, a succesiunii si localizrii(separrii) situat n opoziie cu Realitatea Ultim (Brahman ori nirvana) imuabil, sincronic, omniprezent (delocalizat; prezent in fiecare parte). In hinduism samsra indic ciclul naterii, morii i al renaterii, la care sunt supuse toate fiinele umane, att timp ct ele rmn n ignoran asupra identitii lor cu Brahman-Absolutul(de la latinescul "absolvere": "ceea ce este eliberat"; imuabil i etern; realitatea suprem i nondualist din Vedanta). In buddhismul zen termenul samsra este tradus prin "ciclul exisentelor", ceea ce indic irul de renateri n snul diferitelor condiii de existen ("gati") de care individul nu se poate elibera att timp ct nu a realizat moksha sau nirvana . In buddhismul Mahayana, termenul samsra desemneaz i lumea fenomenal care este considerat ca avnd natur identic cu nirvana. Unitatea de natur dintre samsra i nirvana se bazeaz pe concepia c totul este iluzie[maya]; Samsara i Nirvana nu sunt dect simple cuvinte fr coninut real, ele sunt vide (Shnyata). Dac se ia n considerare Adevrata Natur a lumii, iar nu numai aspectul su fenomenal, ne putem da seama, din ce cauz Samsara i Nirvana nu sunt distincte una de cealalt. Pentru a putea scpa de Samsara i pentru a putea intra n starea eliberat (Nirvana lit.: "stingere") este indispensabil s renatem n forma uman; celelalte forme de existen nu permit fiinelor s pun capt ciclului lor, pentru c ele sunt incapabile s contientizeze c dorina(expectaia; asteptarea) i ignorana(orbirea; lipsa vederii directe) constituie motorul Samsara, fiind astfel incapabile s depeasc aceste obstacole prin non-actiune(wu-wei; naish-karmya). Termenul nirvana (skrt.; lit.: "extinctie" ca si termenul derivat "nirodha" folosit de Patanjali in Yoga Sutra) desemneaz n hinduism starea de eliberare sau de Iluminare, caracterizat prin disolutia eului individual i efemer n Sinele individual(Atman), identic cu Sinele universal (Brahman). Nirvana elibereaz omul de suferint,moarte i renatere, de toate formele de nlntuire terestr. Este starea de contiint suprem i transcedental care n Bhagavad-Gta este numit Brahma-Nirvana, n Upanishade: Turiya, n Yoga: Nirbja-Samadhi, iar n Vedanta: Nirvikalpa-Samadhi. In toate ramurile buddhismului, Nirvana(stingerea umbrelor) reprezint elul practicii spirituale. In buddhismul primitiv prin Nirvana se ntelegea eliberarea din ciclul renaterilor (samsra) i trecerea la o condiie de existen complet diferit. Considerat necondiionat (asamskrita) [fr form; dincolo de existena diacronic] nirvana este o poart de acces n trmul transcedental i supranatural (Lokattara) [al imortalitii, imposibil de localizat material n spaiu i timp; accesibil doar prin experiena mistic] i se caracterizeaz prin absena succesiunii(naterii, devenirii, transformrii i al distrugerii). Se disting dou feluri de "nirvana": Nirvana "non fixat" (Apratishthita Nirvana) i Nirvana complet sau stabil (Pratishthita-Nirvana). In buddhismul Zen, "nirvana" este considerat ca realizarea Adevratei Naturi a spiritului, identic cu Adevrata Natur a omului, adic natura de buddha (Bussh). In concepia Ch'an (Zen chinez) nirvana i prajna (nelepciunea; cunoasterea direct sau nemijlocit) sunt dou aspecte ale uneia i singure stri; Nirvana este

starea n care triete omul care a realizat Prajna(cunoaterea nemijlocit, opus cunoaterii mijlocite: jnana) i deci cunoaterea propriului su spirit, sau altfel spus Adevrata Natur a Sinelui; Praja este nelepciunea omului care a realizat Nirvana. In hinduism termenul praj mai este folosit pentru a desemna starea de somn adnc n care are loc fuziunea ocazional i incontient a Jiva cu Brahman; n Yoga Stra "praj" desemneaz cunoaterea direct sau nemijlocit, opus jana -cunoaterea indirect, mijlocit de sistemul senzorial grosier ori de ctre procesarea mental; Termenul "moksha" desemneaz n hinduism "eliberarea definitiv", detaarea de toate legturile terestre, ale Karma i ale ciclului de renateri(Samsra), graie uniunii cu Dumnezeu i cunoaterii Ultimei Realiti. Moksha este cel mai nalt dintre cele patru eluri ale existenei umane(purusha artha)); celelalte trei eluri sunt: 1. Kma (plcerea); 2. Artha (acumularea bogiilor i a faimei); i 3.Dharma (datoria). Pentru omul care aspir la spiritualitate, realizarea Moksha constituie unicul tel al existentei sale. In Dacia daco-geii venerau calea ( za) eliberrii ( moksha) iar nu un zeu personificat, cum se crede azi dup ce a intervenit colonizarea/ocuparea/virusarea cu modelul semit al personificrii i antropomorfizrii realitii surs (divinitii). Divinizarea celor care au descoperit i au indicat o cale (Iisus; Buddha) i neglijarea mesajului lor este un tipar care s-a repetat mereu fiindc a fost pe placul manipulatorilor, care au deturnat mereu omenirea de la menirea ei de verig in calea de trezire a universului. 3. Realitatea poate fi numit ori etichetat, dar realitatea rmne diferit de eticheta efemer pe care o asociem acesteia. Degetul care indic Luna, nu este nsi Luna spune o veche zical taoist, reluat n buddhismul zen. Adevrata realitate trit n cursul experienei Iluminrii scap oricrei formulri raionale i rmne indescriptibil [vedei: fukasetsu n comentarii]. Realitatea care poate fi modelat pe ecranul mental nu este adevrata realitate; n starea czut omul nu vede realitatea, ci reflectarea acesteia , modelat prin mijlocirea undelor, impulsurilor sau a fluctuaiilor mentale; contactm mijlocit realitatea, prin intermediul unei modelri, care nu este nsi realitatea, ci o realitatea secund, o realitatea a umbrelor proiectate pe peretele peterii, o realitate reflectat pe suprafaa ecranului mental; o veche zical taoist spune: Luna reflectat n apa lacului (ecranul sau oglinda mental) , nu este Luna nsi . Mesajul lui LaoTzu este simplu: nu mai privii Luna din balt...privii direct la Lun i veti fi inundai de o lumin orbitoare In taoism ca i n hinduism se face deosebirea ntre cunoaterea mijlocit sau conform percepiei senzoriale (prama; jnana; apara-vidy) i cunoaterea nemijlocit (prajna; para-vidy); Cunoaterea mijlocit este conform cu programarea conceptual inoculat n cursul condiionrii sociale; aceast cunoatere este luat drept realitate i este comun tuturor celulelor unui organism social (popor; civilizaie terestr sau extraterestr; organism pluricelular) care au fost programate conform unui set de credine implantat explicit i implicit; concepia comand perceptia; pn cnd nu se ajunge la cunoaterea direct sau nemijlocit a realitii, fiintele umane de pe Terra sunt prizoniere intr-o realitate secund, intr-o realitate oglindit pe ecranul mental, care nu este nsi realitatea, ci o proiecie procesat sau o modelare a acesteia; Termenul sanskrit Vidy (skrt.lit.: "vedere; tiin, cunoatere, doctrin") desemneaz n hinduism cunoaterea, care este clasificat n dou categorii: 1. Apara-Vidy (Cunoaterea limitat sau redus) const n cunoaterea mijlocit de procesarea senzorial i intelectual (orizontal); 2. Para-Vidy (Cunoaterea superioar, direct sau vertical) desemneaz cunoaterea dobndit prin intuiie i experien spiritual; numai aceast form de cunoatere nemijlocit permite accesul la Iluminare, la Eliberare (mntuire) i la nelegerea Ultimei Realiti (Brahman; Tao). 4. Pentru a vedea nemijlocit esena ( aspectul subtil al lui Tao) e necesar s adoptm calea vidrii [modalitatea Wu], adic s practicm golirea de dorine, de intenii , de expectaii i de alte fluctuaii mentale. Eliberarea de dorine duce la pacea luntric. Cel ce experimenteaz vidul de intenii contacteaz ceea ce este. Calea calmrii agitaiei sau a vidrii minii de fluctuaii (impulsuri; in lb. sanskrit: "vrittis"), pe care o ntlnim i n Yoga Sutra lui Patanjali ori n buddhismul zen, reprezint prima condiie pentru parcurgerea cii. Calea vertical, holografic, care utilizeaz nonaciunea[weiwu-wei; aciunea lipsit de reaciune], cere golirea minii de fluctuaii n vederea acordrii rezonante cu "Banca de date a Universului". Toi oamenii tiu c la fel se petrec lucrurile i cu un receptor de radio sau de televiziune, care nu poate prinde un alt post de emisie , dac este deja acordat, ocupat i plin de emisiile postului pe care le recepioneaz, n urma programrii

anterioare ; nu ai unde s pui un ceai nou dac nu ai dect o singur ceac, deja plin cu ceaiul vechi. Doar dac realizm centrarea rezonant n izvorul universului fenomenal (Altar) vom avea acces la cunoaterea nemijlocit a realitii i la puterile miraculoase ( daruri i haruri; in lb. sanskrita: siddhis; in lb.japoneza: joriki). 5. Dac ne lsm ocupai de griji, de dorine, de intenii, de ateptri (trim in viitor i pierdem singurul contact cu realitatea, care se realizeaz doar "acum i aici") sau de fluctuaii mentale[ adoptm modalitatea You] i vom vedea doar suprafaa ( aspectul grosier al lui Tao). Dac experimentm plini de intenii sau de ateptri atunci anticipm lumea (trim n viitor) fr s ne ntlnim cu realitatea, care nu exist dect n prezent, acum i aici. Dac rmnem ancorai n trecut [experiene trecute; amintiri, traume, regrete; temeri; credine; dogme; cunoaterea dobndit] sau n viitor, atunci nu vom vedea nemijlocit "adevarata fa" a realitii- despre care se relateaz, att n toate tradiiile sacre, ct i n textele Gnozei de la Princeton, ci doar o realitate secund a efectelor[ manifestarea; lucrarea; proieciile efemere]. "Gnoza de la Princeton" [ numele sub care este cunoscut un grup de oameni de tiin, ntemeiat de A. Einstein, ce exporeaz noi modele-paradigme, care s se apropie mai mult de realitate] consider c universul n care trim i pe care l descoperim este total diferit de cel descris de modelele-teoriile actuale; universul real este paradoxal fiindc este discontinuu (corpuscular) i continu (ondulatoriu) simultan; universul real se aseamn cu un covor esut care ne arat dou suprafee: 1. "faa" sau "realitatea aparent" este o realitate iluzorie, fiindc atunci cnd o privim vedem modele separate ca nume, forme i culori [realitatea discontinu: cuantic; corpuscular; material]; i 2. "dosul" sau "adevrata fa" este realitatea profund, fiindc doar acolo descoperim c toate modelele separate de la suprafa sunt de fapt procese unite i simultane, adic aspecte conectate prin fire de legtur, care rmn invizibile pt. percepia comun care constat ca este oarba, incapabil s vad legtura dintre diferitele modele de la suprafaa aparent. Cu alte cuvinte avem o realitate continu, sincronic, holografic pe care nu o vedem, dac rmnem prizonieri ai programrii actuale sau a credinelor comune ("bunului sim"). Adic rmnem prizonieri ai orbirii ca urmare a unei programrii conceptuale care ne-a fost inoculat forat n cursul condiionrii pe care o numim educaie, umanizare sau formare.

Lao Tzu se refera in capitolul 33 la cele doua cai de cunoastere a realitatii care definesc pe "a vedea" (cunoasterea directa sau nemijlocita; calea centripeta) si pe "a privi(cunoasterea mijlocita; calea centrifuga). 33.1. Cel ce cunoate pe alii [lumea exterioar] are erudiie [are experien; rmne toat viaa n "mica sal a inteligenei", prizonier al cunoaterii mijlocite]/ He who knows others has knowledge [erudition; experience; remains a prisoner of second reality or indirect knowledge projectet on the mental screen,on the wall of the of Socrates cave] 33.2. Doar cel ce este constient de Sine este Iluminat[doar cel ce se cunoate intr n "marea sal luminoas inteligenei", unde se manifest cunoaterea nemijlocit sau "adevrata cunoatere"]./The one who is aware of himself is Enlightened [he enters mahat, the great enlightened hall of direct knowledge] Cele doua tipuri de cunoastere(mijlocita si nemijlocita; directa si indirecta) confera fiintei umane doua categorii de puteri ( sa ne amintim: "cunoasterea inseamna putere/knowledge means power") la care Lao Tzu se refera in capitolul 33: Calea de cunoastere indirecta a realitatii (prin proiectii, umbre, impulsuri) conduce la putere mijlocita (tehnologica; instrumentala, magica), in timp ce calea de cunoastere directa, indreptata catre cunoasterea de sine infloreste ca putere nemijlocita(spirituala; capacitatile divine ale fiintelor umane, la care se face referire in toate traditiile spirituale de pe Terra, ca perfectiuni, desavarsiri, siddhis, haruri, daruri, efecte ale ajungerii la ALTAR, vibhuti(cenusa), ce intra in posesia maestrilor, sfintilor, celor treziti): 33.3. Cel ce nvinge pe alii [ce controleaza exteriorul in mod mijlocit] are for exterioar [pare tare],/ The one who conquers others has physical force.

33.4. Doar cel ce se nvinge pe Sine este cu adevrat puternic[doar cel ce-i stpnete propriile pasiuni este unit cu fora Spiritului (Shen); devine flautul in care canta Divinitatea]. / The one who conquers himself is strong(is the flute in which the Divine(Shen) sings].

Fiecare din noi am auzit repetata afirmatia ca x misca obiectele cu puterea mintii. Niciodata o afirmatie mincinoasa nu are puterea adevarului, desi este repetata si este luata drept realitate de miliardele de oameni care cred in ea. Ca sa va dati seama ca afirmatia de mai sus este o minciuna ar trebui sa va aplecati putin asupra faptelor si sa intelegeti ca puterea mintii este zero

( nimeni nu va putea misca niciodata un obiect actionand asupra umbrei acestuia). Puterea mintii este o putere iluzorie fiindca adevarata putere nu vine de la umbre si proiectiile de pe ecranul mental (peretele pesterii), ci din izvor si se manifesta doar in cazul in care se realizeaza alinierea cu realitatea sursa.

11. Alegoria oglinzii in taoism si buddhismul zen 11.1. Contientizarea este calea catre nemurire / Awareness is the path of immortality Toi maetrii spirituali autentici pe care i-a avut omenirea s-au referit la trecerea la trecerea la regimul de funcionare direct, holografic sau divin sub diferite denumiri. Iisus s-a referit la unificarea ochilor (i a celor dou emisfere cerebrale; vedeti: http://www.scribd.com/doc/67258603/ ), prin "intoarcere" (in lb. aramaic: teshuvah) i prin "prezen contient" (in lb. greac: ), dar mesajul sau a incput pe mna celor care l-au deformat i cenzurat. Cuvntul grecesc hamartia ( ), tradus in Noul Testament prin "pcat" ( pt a face posibil manipularea prin culpabilizare i comerul cu iertri, indulgene), inseamn in limba greac clasic: lipsa prezenei, lipsa contienei; absena; "a lipsi"(atenia), "a rata inta(obiectivul)", "a pierde marca (nivelul cerut; starea de martor)". Buddha afirm in Dhammapada 2, "contiena ( prezena; atenia) conduce la imortalitate; in timp ce aceia lipsii de contien (prezen; atenie) sunt deja mori"/ As stated in the Dhammapada, "awareness(attention) leads to immortality, while those deprived of awareness(attention, consciousness) are already dead"/ "Comme est indiqu dans le Dhammapada 2, la prsence (l'attention) mne l'immortalit, tandis que ceux qui n'ont pas conscience (prsence; attention), ils sont dj morts"/ "Come indicato nel Dhammapada 2, "consapevolezza (presenza, l'attenzione) conduce all'immortalit, mentre quelli privi di coscienza (assenti; disattenti) sono come gi morti" [ Sanderson Beck , Dhammapada (The Path of Truth ) 2. Awareness English version by Sanderson Beck http://www.san.beck.org/Dhammapada.html 11.2. Eroarea constientizarii perceptiilor senzoriale Atentia indreptata spre perceptia senzoriala, ca sursa de cunoastere mijlocita de vrittis (impulsuri, umbre) este o eroare indicata de Patanjali in Yoga Sutra. vedeti: Realitatea secunda in Aforismele lui Patanjali (Yoga Sutra) In Occident se ignora acest lucru si se considera ca Buddha a indicat constientizarea perceptiilor senzoriale iar nu trecerea dincolo de ele. Haideti sa vedem unde este eroarea in indemnul de mai jos ? "Fii atent la gandurile tale, pentru ca ele vor fi cuvinte. Fii atent la cuvintele tale, pentru ca ele vor fi fapte...." "Urmareste-ti gandurile; fiindca ele devin cuvinte (vorbe). Urmareste-ti cuvintele; fiindca ele devin fapte(actiuni)...." "Watch your thoughts, for they become words. Watch your words, for they become actions..." 1. Vi se cere sa urmariti doar umbre de pe ecranul mental, doar proiectii sau efecte situate in realitatea secunda (ganduri, cuvinte, reactii ), adica sa stati cu spatele la realitatea sursa; vedeti articolul citat in bibliografie: "O realitate separata/ A Separate Reality" . Pentru a intelege la ce ma refer sa zicem ca urmaresc o actiune. In universul manifestat nu exista obiecte (mintea este un proces, o gandire, un trafic de procese gand), ci doar procese sau actiuni subtile si grosiere ( gand, cuvant, respiratie, furie). Daca centrul meu este in celalalt realizez identificarea cu actiunea urmarita ( devin gandul, cuvantul, furia, respiratia) si nu am decat doua optiuni (exprimarea sau reprimarea gandului, cuvantului, actiunii, respiratiei , furiei). Exprimarea sau reprimarea furiei sunt doua actiuni nocive, semenilor ( agresiune externa) si noua (auto-agresiune ) . Daca centrul meu este in izvorul actiunii ( gandului, cuvantului, mantrei, respiratiei sau furiei, atunci ajung experimental in centrul fiintei, in sursa tuturor manifestarilor- asta este o cale de descoperire a adevaratei noastre identitati, adica de trezire, de eliberare sau de depasirea dualitatii , de reintoarcere acasa, de regasire a centrului nostru existential, de nastere din nou, .. Acum sesizati de ce practica atatia oameni vippasana ( constientizarea respiratiei; Breath's Awareness)

fara sa se trezeasca ( privesc norii, iar nu cerul; se uita catre periferie, iar nu spre centru)? http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/736468754/in/set-72157594240165128 Sau intelegeti de ce atatia oameni practica mantra (repetarea unui cuvant sacru sau a unei rugaciuni), doar ca sa se linisteasca si sa se indobitoceasca, in loc sa se trezeasca ? Mantra- instrument de trezire, de vindecare dar si de indobitocire http://www.scribd.com/doc/105172680/Mantra-instrument-de-trezire-sau-deindobitocire 2. In articolul "Conceptia comanda perceptia ", este sesizat faptul ca setul de credinte care v-au fost implantate ( in cursul programarii conceptuale, conditionarii, dresarii) se substituie realitatii si devin ganduri, cuvinte, fapte, caracter si destin ( adica suntem programati pt esec, daca nu devenim constienti de conceptiile si credintele implantate, care va comanda perceptiile; va rog sa observati termenul implantare, care provine de la implant, care poate sa fie material ( microcipuri), energetic (plasture energetic) sau informational ( sugestie post-hipnotica, credinta ) 3. Suntem indemnati si programati sa adoptam centrarea reactiva, in care exista doar lumea din afara ( obiectiva) sau in care doar centrul in celalalt conteaza ( gandurile, cuvintele, exprimarea, suprimarea sunt reactii, efecte sau afisari ale unor stari psihoafective), desi doar centrarea in centrul din noi insine , din care izvoresc fluctuatiile psiho-emotionale ne conduce la non-reactivitate, la transcederea dualitatii subiectivobiectiv, la eliberare, trezire, "nastere din nou" si imortalitate 11.3. Eroarea purificarii sau a slefuirii oglinzii mentale Aceasta eroare apare din cele mai vehi timpuri , atat in Orient ,cat si in Occident. Oamenii cred ca meditatia are scopul de a curata oglinda mentala de impuritati, de a o face perfecta ( ca sa reflecte fidel realitatea, fara distorsiuni), fiindca nu inteleg ca maladia este chiar indreptarea atentiei catre oglindirea realitatii de catre minte ( catre realitatea virtuala reflectata de catre o oglinda grosiera-caramida, cu ajutorul impulsurilor senzoriale) . Povestea lui Bokuju "O s v spun o poveste Zen. Bokuju medita foarte adnc, cu ntreaga lui fiin. Maestrul lui venea n fiecare zi, rdea de fiecare dat i se ntorcea. Bokuju s-a suprat foarte tare. nvtorul nu-i spunea nimic, venea doar i rdea, apoi pleca. Iar Bokuju se simea foarte ncreztor n meditaia lui, care era tot mai profund, i simea nevoia ca cineva s l aprecieze pentru asta. Atepta ca nvtorul s l bat uor pe umr i s i spun: "Bine, Bokuju. Te-ai descurcat foarte bine". Dar nvtorul doar rdea. Rsul i se prea jignitor ca i cnd Bokuju nu ar fi fcut niciun progres, iar el simea c face. Pe msur ce progresa, rsul devenea din ce n ce mai zgomotos i mai jignitor. Era deja imposibil de tolerat. Intr-o zi cnd nvtorul a venit, Bokuju era absorbit n tcere, nu era niciun gnd, niciun fel de trire n mintea lui. Mintea i era complet transparent, nu exista nicio barier. Era copleit de fericire, intens, dar tcut, bucuria ddea pe afar, era n extaz. i s-a gndit: "Acum nvtorul nu va rde. A venit momentul n care o s mi spun: Bokuju, eti cu adevrat n lumin." In ziua aceea nvtorul a venit cu o crmid n mn i a nceput s o frece de piatra pe care sttea Bokuju. Era atta linite, iar crmida frecat de piatr fcea atta zgomot! Bokuju s-a suprat. Deja nu mai putea tolera, aa c a deschis ochii i l-a intrebat pe nvtor: "Ce faci?" Invtorul a spus: "Incerc s fac din crmida asta o oglind i, frecnd-o ncontinuu, sper ca ntr-o zi s reuesc." Bokuju i-a rspuns: "Te pori prostete. Piatra asta, crmida asta nu va deveni oglind. Indiferent ct o freci, tot nu va deveni oglind." Invtorul a rs i a zis: "i, atunci, tu ce faci? Mintea nu poate fi luminat, dar tu continui s o lustruieti ntruna. O lustruieti i te simi att de bine nct, dac rd, te superi."

n momentul n care nvtorul a aruncat crmida, Bokuju i-a dat seama dintr-odat ct dreptate avea mentorul lui, iar mintea lui s-a eliberat. Din acea zi nu au mai existat nici gnduri, nici meditaie. S-a luminat. Invtorul i-a spus: "Acum te poi duce oriunde. Mergi i nva-i i pe alii. Inti nva-i s mediteze; apoi nva-i nonmeditaia. Mai nti nva-i cum s i LINISTEASCA mintea, pentru c numai o minte foarte limpede poate nelege c pn i eliberarea minii poate fi o barier. Numai o minte care a meditat adnc poate nelege c vine clipa n care trebuie s se renune pn i la meditaie". Capitolul 39 /Chapter 39 : De la val la oceanul cosmic / From the wave to the cosmic ocean [1] [2][3][4 p. 650] Povestea lui Hui Neng "V voi spune povestea lui Hui Neng, un maestru chinez, lucra sub ndrumarea maestrului su. Cnd Hui Neng s-a dus la maestrul lui, acesta i-a spus: "De ce ai venit aici? Nu e nevoie s vii la mine." Hui Neng nu a neles de ce maestrul i-a vorbit astfel. El a presupus c nc nu este suficient de pregtit pentru a fi acceptat, dar maestrul vedea cu totul altceva. El vedea aura crescut a lui Hui Neng. De fapt, i spunea: "Chiar dac nu vii la mine, i se va ntmpla, mai devreme sau mai trziu, oriunde te-ai afla. Deja a nceput, deci nu e nevoie s vii la mine." Dar Hui Neng i-a rspuns: "Nu m respinge." Atunci maestrul l-a acceptat i i-a spus s mearg n spatele mnstirii, n buctrie. Era o mnstire mare, cu cinci sute de clugri. Maestrul i-a spus lui Hui Neng: "Mergi n spatele mnstirii, ajut la buctrie i nu mai veni la mine. Cnd va fi nevoie, voi veni eu la tine." Lui Hui Neng nu i s-a dat nicio tehnic de meditaie, nicio scriere de citit, niciun text asupra cruia s mediteze. Nu a fost nvat nimic, a fost, pur i simplu, aruncat n buctrie. Intreaga mnstire lucra. Erau acolo nvai, crturari, oameni care meditau, erau yoghini. El sttea ca pe ghimpi. Toat lumea lucra, numai Hui Neng cura orez i fcea diferite alte munci la buctrie. Au trecut doisprezece ani. Hui Neng nu s-a mai dus la maestrul lui, deoarece nu-i era permis. A ateptat, a ateptat i a tot ateptat a ateptat, pur i simplu. Era tratat ca un servitor. Veneau crturari, veneau oameni care meditau, nimeni nu-i acorda nicio atenie. i erau crturari mari n mnstire. Apoi, maestrul a declarat c i se apropie moartea i c voia s-i numeasc succesorul, aa c a spus: "Cei care cred c au atins iluminarea ar trebui s compun un catren. n cele patru versuri, trebuie s pun tot ceea ce au nvat. i, dac aprob vreun poem i vd c versurile arat cum s-a petrecut iluminarea, mi voi alege succesorul." In mnstire era un mare crturar; nimeni nu a ndrznit s scrie catrenul, deoarece toi tiau c el va ctiga. Era un foarte bun cunosctor al scripturilor, deci a compus catrenul. Era cam aa adic nelesul lui era acesta: "Mintea este ca o oglind pe care se adun praf. Cur-o de praf i vei dobndi iluminarea." Dar chiar i acestui crturar i era team, pentru c maestrul tia. tia cine dobndise iluminarea i cine nu. tia c ceea ce scrisese era foarte frumos, cele patru versuri erau esena scripturilor mintea este o oglind pe care se aterne praful; cur praful i dobndeti iluminarea acesta este miezul tuturor Vedelor, dar tia c nu este mai mult dect att. Nu tia nimic. Deci se temea. Nu s-a dus direct la maestru; s-a dus n timpul nopii la coliba lui i a scris catrenul pe un perete fr s semneze. In felul acesta, dac maestrul aproba i spunea: "Este bine", el ar fi putut spune: "Eu lam scris." Dac spunea: "Nu! Cine a scris aceste versuri?", ar fi putut pstra tcerea. Dar maestrul a aprobat. In dimineaa urmtoare, maestrul a spus: "Bine!" A rs i a spus: "Bine! Omul care a scris aceste rnduri a dobndit iluminarea." Intreaga mnstire a nceput s vorbeasc despre acest lucru. Toat lumea tia cine scrisese acele rnduri. Toat lumea le discuta i le aprecia erau foarte frumoase. Apoi, nite clugri au venit la buctrie. S-au aezat s bea ceai, au nceput s discute, iar Hui Neng i servea. Aa a auzit ce s-a ntmplat. In momentul n care a auzit catrenul, Hui Neng a izbucnit n rs. Cineva l-a ntrebat: "De ce rzi, prostule? Tu nu tii nimic; de doisprezece ani nu faci altceva dect s serveti la buctrie. De ce rzi?" Nimeni nu-l mai auzise vreodat rznd. Era considerat, pur i simplu, un idiot care nu putea nici mcar s vorbeasc. Dar le-a spus: "Nu pot s scriu, nu sunt un invatat, dar aceste rnduri sunt greite. Dac cineva vrea s vin cu mine, voi compune patru

versuri. Dac cineva vine cu mine, le poate scrie. Eu nu tiu s scriu. Nu cunosc scrisul." Cineva l-a urmat numai aa, n glum. S-au adunat muli oameni. Hui Neng a spus: "Scrie: Nu exist minte i nu exist oglind, deci unde se poate depune praful? Cel care tie acest lucru a dobndit iluminarea." Dar maestrul a ieit din colib i a spus: "Greeti." Hui Neng i-a atins picioarele i s-a ntors la buctrie. In timpul nopii, pe cnd toat lumea dormea, maestrul a venit la Hui Neng i i-a spus: "Ai dreptate, dar nu puteam s-i spun acest lucru de fa cu idioii aceia sunt nite idioi nvai. Dac a fi spus c ai dreptate i te-a fi numit succesor, te-ar fi omort. Deci, fugi de aici! Tu eti succesorul meu, dar nu spune nimnui acest lucru. tiam c va veni aceast zi. Aura ta cretea; de aceea nu i-am dat nicio meditaie. Nu era nevoie. Erai deja n meditaie. Iar aceti doisprezece ani de tcere, ani n care nu ai fcut nimic, nici mcar nu ai meditat, i-au golit complet mintea, i aura ta s-a mplinit. Ai devenit ca o lun plin. Dar fugi de aici! Altfel, te vor ucide. "Eti aici de doisprezece ani, lumina a izvort mereu din tine, dar nimeni nu a observat acest lucru. i cu toii au venit la buctrie, i de cte trei-patru ori pe zi. Toat lumea trece pe aici; de aceea te-am trimis aici. Dar nimeni nu i-a recunoscut aura. Deci, scap de aici." Capitolul 9/ Chapter 9 Tehnici de centrare / Techniques for centering [1][2][3][4 p154-155 of 1296]

Realitatea secunda in Aforismele lui Patanjali (Yoga Sutra) Cartea "Puterea lui ACUM"("Power of NOW") a lui Eckhart Tolle nu a putut fi apreciata la adevarata ei valoare fara intelegerea conceptului de realitate secunda (temporala; tranzitorie, unde se manifesta succesiunea si timpul) in care suntem prizonieri pana la trecerea in realitatea atemporala a lui ACUM, in care succesiunea si timpul se suspenda (realitatea sincronicitatii). Cei ce au citit Aforismele lui Patanjali (Yoga Sutra)[ vedeti : http://www.psisciences.com/], in care sunt descrise regulile de aliniere pt a obtine eliberarea(moksha) au vazut ca se cauta stingerea identificarii cu cele cinci categorii de proiectii, de umbre sau de impulsuri mentale(vrittis), care ne umplu si ecraneaza (invaluie) sau opresc perceptia nemijlocita a realitatii. Redam mai jos traducerea celui de-al doilea aforism, unde este indicat obiectivul tactic, calea prin care se poate realiza scopul strategic: alinierea, conjunctia, restabilirea legaturii cu realitatea divina: YS 1.2. eka/dvau/yoga citta-vtti-nirodha /yogas chitta vritti nirodhah Traducerea convergenta/ConvergentTranslation: R: Yoga(starea de aliniere, unificare sau centrare) [se realizeaza prin]stingerea (nirodha) [golirea, vidarea, oprirea constienta (a procesului de identificare cu)] vrittis (vartejurile; impulsurile; fluctuatiile; valurile; oscilatiile, gandurile; emotiile; umbrele proiectate) din chitta (minte)[ ecranul mintii; peretele pesterii lui Platon]; Nota 1 E: Yoga(the state of alignment in which we are aligned, unified or centered) [is realised by ]extinction (nirodha)[stilling; cessation; restriction; suppression (in the sense of continual and vigilant watchfulness) of the identification with] the fluctuations (vrittis) [activities, modifications, impulses, the thought forms, workings; projected shadows] of the mind (chitta)[ the screen of the mind; the wall in Plato's Allegory of the Cave]; F: Le Yoga (l'tat centr, unifi ou align) [est ralis par ] l'extinction (nirodha) [l'arret; interruption, restriction, suspension) [de l'identification avec les] vritti (agitation, modifications, perturbations, fluctuations, impulsions, mouvements, l'activite automatique; les projections des ombres sur le mur de la caverne de Platon) de chitta (mental; esprit, pensee; conscience peripherique; l'cran mental; le mur sur lequel les ombres sont projetes dans lallgorie de la Caverne de Platon); S: Yoga (el estado de alineacion ; el estado unificado, centrado) [se logra mediante la] extincin (nirodha)[ restriccin, supresin; inhibicin; cesacin o quietud mental; estado de cesacin de la identificacin con todo el contenido mental y con] vrittis (fluctuaciones mentales, modificaciones mentales, agitacin, pensamientos, emociones y sensaciones fluctuantes; las sombras proyectadas sobre la pared de la

caverna ; proyecciones del mundo de los hombres y de las cosas que son falsas) la de la chitta (mente; la pared del fondo de la caverna en la Alegora de Platn);

Osho- Realitatea secunda in traditia shivaita expusa in VB [ Vijnana Bhairava Tantra ( Vigyan Bhairav Tantra)] Nota DM: Despre utilizarea eronata a termenului TANTRA si motivul inlocuirii sale cu VB Osho folosete formulri de genul "tantra zice/ spune/consider" , iar acest lucru nu reprezint o exprimare conform cu realitatea, din moment ce termenul tantra ( carte, tratat, cale, tiin , tehnic, estur) este in Occident sinonim doar cu "sexualitatea". Aceasta inelegere a termenului "tantra" este fals i pt textele care se refer doar la medicin [ de pilda textul de baza al medicinii tibetane pe care-l studiaza toti medicii se numeste "Cele patru tantra" si a fost dat de insusi Buddha/ The basic text of Tibetan Medicine is called the "Four Tantras" and was taught by Buddha himself. All Tibetan physicians study it] sau pt textele care se refer numai la tehnologia navelor spatiale si interdimensionale(vimana) [Vimana Tantra, cunoscuta si sub numele de Vaimanika Shastra]. Utilizarea termenului tantra nu are justificare nici in cazul VB- Vigyana Bhairava Tantra ( Vijnana Bhairava Tantra) ( Bibliografie) , care este un text al shivaismului nondualist din Kashmir, in care sunt expuse cele 112 metode de trezire sau de eliberare din realitatea secund ". In timpul lecturii termenului "Tantra", acesta trebuie ineles drept o prescurtare pentru VB- Vigyana Bhairava Tantra ( Vijnana Bhairava Tantra), o carte a "shivaismul nondualist din Kashmir" in care ne intalnim cu "STIINTA TREZIRII"( tiinta transcederii sau a eliberrii din minte, ca realitate separat). VB= Stiinta/calea expusa in VB Cuvntul "tantra", compus din dou cuvinte sanskrite: tanoti (extindere) si trayati (eliberare), este derivat din rdcina verbal "tan" (a extinde, a prelungi). Astfel, cuvantul "tantra" poate nsemna o doctrin sau tiin , n care unele nvturi sunt continuate sau dezvoltate. A inelege termenul sanskrit "tantra" drept sexualitate este o eroare fiindc semnificaia sa este : fir, continuitate, urzeal, textur, estur, succesiune, doctrin, tratat, text care expune aceast doctrin sau cale, tehnic, stiin. Semnificaia de "tratat", "stiinta", tehnic sau tehnologie , atribuit termenului sanskrit "tantra", o intalnim in textele dedicate medicinii, energiilor subtile (prana, kundalini), centrelor energetice subtile (chakra) ori constructiei navelor spatiale si interdimensionale numite "vimana". [ observai c nu folosesc "sanscrit" sau "casmir" ca in lb. franceza, ci forma de transliterare oficial a limbii sanskrite ( adic " sanskrit", "Kashmir")]. Abhinavagupta a precizat destul de direct lipsa de identitate dintre tantra si sexualitate atunci cand a afirmat: "Daca tantra ( textele din traditia shivaita nondualista din Kashmir ) ar fi avut ceva de-a face cu sexualitatea, atunci mgarul (curul) meu mi-ar fi fost maestru "/"If Tantra would have something to do with sexuality, then my donkey (ass) would be my master "/ Si le tantrisme avait quelque chose voir avec la sexualit, alors mon ne(cul) serait mon matre. "Iat ce propune VB: mintea nu este dect materie spiritual; poate fi schimbat. i, odat ce mintea se transform, se transform i lumea, lumea va fi diferit, deoarece privii cu ochii minii. Vedei lumea aa cum o vedei pentru c avei mintea pe care o avei. Schimbai acest tip de minte i vei vedea o lume cu totul diferit. Iar n absena minii iat! Aceasta este cea mai mare provocare pentru VB: s induc o stare n care nu exist minte. Atunci ai vedea lumea fr intermediar. In absena mijlocitorului, intermediarului [MINTEA, REALITATEA SECUNDA] , ntlnii realitatea, deoarece ntre voi i realitate nu se mai interpune nimic. i atunci nu mai apar distorsiuni. Deci VB spune c, atunci cnd mintea nu se manifest, v aflai ntr-o stare neconditionata de dincolo de minte

( Bhaivara) o stare de nonminte, o stare n care mintea lipsete. Pentru prima dat privii lumea, lumea aa cum este ea. Dac mintea este prezent, nu facei altceva dect s continuai crearea unei lumi: vei continua s punei condiii, s facei proiecii. Deci, mai nti trecei de la starea dominat de prezena minii la acea stare n care mintea lipsete.. Iar aceste 112 metode din VB v pot ajuta pe fiecare dintre voi. Poate c nu v este util o anumit metod. De aceea Shiva asociaz mai multe metode. Alegei-o pe cea care vi se potrivete mai bine. Nu este greu de descoperit care metod vi se potrivete mai bine. [1][2][3][4]p.24 "A tri n minte este ca i cum ai tri n oglind". p. 561 "Atunci cand te afli iar n centrul tu. Eti n spatele oglinzii, ai trecut dincolo de lumea reflectrilor, eti existenial. i poi repeta oricnd experiena. ... Pentru o clip vei reui, dar imediat vei fi dus n alt parte. Va fi un gnd, o reflectare, i deodat te implici n acea reflectare. Dar nu fi trist, nu fi dezamgit. Se ntmpl aa pentru c de-a lungul vieilor noastre am fost preocupai doar de reflectri. Am devenit un fel de roboi. Instantaneu, automat suntem aruncai spre reflectri". 562 Fiinele umane prizoniere in lumea umbrelor [ a numelor si formelor ( nama rupa), a impulsurilor proiectate pe ecranul mental, care joaca rolul peretelui din "alegoria pesterii", folosita de Socrate si relatata de Platon in Republica VII) sau a reflexiilor (a imaginilor reflectate in oglinda mentala din "alegoria oglinzii") ii fac iluzia ca se cunosc, desi nu privesc decat propria lor umbra.

IDENTIFICAREA CU FILMUL Visarea este numai filmul ! Lumea este reflectat n oglinda minii; asta este visarea. i suntei att de implicai n procesul acesta, v identificai att de mult cu el, nct ai uitat cu totul cine suntei. Iat, deci, ce nseamn visare: vistorul este pierdut n visare. Vedei totul, dar nu v vedei pe voi; simii totul, dar nu v simii pe voi; tii totul, dar nu v cunoatei pe voi. 96 V cunoatei prin oglind. Cnd v uitai n oglind, nchidei ochii i apoi gndii-v, meditai: dac nu ar exista oglinda, cum v-ai cunoate chipul? Dac nu ar exista oglind, nu ar exista chip. Nu avei un chip, chipul vi-l d oglinda. Imaginai-v o lume n care nu exist oglinzi. Suntei singuri fr oglinzi, nu exist n jur nici mcar ochii celorlali, n care s v oglindii. Suntei singuri pe o insul pustie; nimic nu v poate reflecta imaginea. Ai avea un chip, n situaia asta? Ai avea un trup? Nu putei avea. Nu avei niciun trup. V cunoatei numai prin ceilali, iar ceilali nu pot cunoate dect forma exterioar. De aceea ajungem s ne identificm cu ea. 17 Ce nseamn asta? In acest secol, Gurdjieff a accentuat faptul c omul doarme. "De fapt", a spus el, "ntr-un fel, omul doarme. Toat lumea doarme adnc." Ce anume l-a determinat s spun acest lucru? Nu tii, nu i aminteti cine eti. tii cine eti? Dac ntlneti un om pe strad, l ntrebi cum l cheam i nu poate rspunde, ce o s crezi? Vei crede c e nebun, beat sau numai adormit. Dac nu poate spune cine este, ce i nchipui despre el? Ei bine, din punct de vedere spiritual, aa sunt toi oamenii, toat lumea este la fel. Nu poi spune cine eti. Acesta este primul neles al spuselor lui Gurdjieff , al vorbelor lui Iisus sau al vorbelor oricui spune c omul doarme: omul doarme, adic nu este contient de sine nsui. Nu te cunoti; nu te-ai ntlnit niciodat cu tine nsui CU ADEVARATA TA IDENTITATE. tii multe lucruri din lumea obiectiv(LUMEA EFECTELOR, TIMPULUI, LUCRURILOR), dar nu cunoti subiectul ( LUMEA SURSA). Ai aceeai stare mental ca i cnd ai fi la film. Pe ecran ruleaz filmul i eti att de absorbit de cele ce se petrec, nct ai uitat de orice altceva, nu mai tii nimic n afar de film, de poveste, de ceea ce apare pe ecran. Dac cineva i pune o ntrebare, nu poi rspunde nimic. Visarea este numai filmul numai filmul! Lumea este reflectat n oglinda minii; asta este visarea. i suntei att de implicai n procesul acesta, v identificai att de mult cu el, nct ai uitat cu totul cine suntei. Iat, deci, ce nseamn visare: vistorul este pierdut n

visare. Vedei totul, dar nu v vedei pe voi; simii totul, dar nu v simii pe voi; tii totul, dar nu v cunoatei pe voi. Aceast ignoran parial este somnul. Dac visarea nu nceteaz cu totul, nu v putei trezi asupra voastr niv. Poate c vi s-a ntmplat: timp de trei ore, ct ai vzut un film, ai fost total transpui, ai uitat de orice altceva; filmul se termin i redevenii voi niv. SFARSITUL ILUZIEI =MAYA V dai seama c au trecut trei ore, v amintii c a fost doar un film. V simii lacrimile pe obraji ai plns dac a fost o tragedie sau ai rs la o comedie, sau ai fcut altceva, iar acum rdei de voi niv. Ce lucruri fr sens ai fcut! DIN CAUZA IDENTIFICARII A fost doar un film, doar o poveste. Pe ecran nu era nimic numai un joc de lumini i umbre, numai un joc electric. Acum rdei: ai revenit n voi niv. Dar unde ai fost vreme de trei ore? Nu ai fost n centrul vostru. V-ai micat spre periferie.(TRANSA CENTRIFUGACADEREA ) V-ai dus acolo unde rula filmul. Nu erai n centrul vostru; nu erai cu voi niv. Erai n alt parte. ABSENT Acest lucru se ntmpl n visare; asta este, de fapt, viaa noastr. Filmul dureaz doar trei ore, dar visarea dureaz toat viaa, viei dup viei. IESIREA DIN CINEMATOGRAF= REALITATEA SECUNDA Chiar dac, dintr-odat, visarea nceteaz, nu vei fi n stare s v dai seama cine suntei. Brusc, v vei simi slbii, chiar speriai. Vei ncerca s reintrai n filmul pe care l cunoatei. V este familiar, l cunoatei bine. Cnd visarea nceteaz, exist o cale, mai ales n Zen, cunoscut drept calea brutei iluminri. 96 Cnd Shankara spune c lumea este un vis, afirmaia nu mai este filozofie, nu este o teorie. Shankara o propune ca ajutor, ca sprijin pentru o anumit meditaie. i iat meditaia: dac vrei ca n timpul visului s ii minte, s i aminteti c este vis, trebuie s ncepi cu asta de cnd eti treaz. In mod normal, n timp ce dormii, nu v amintii c v aflai n vis; credei c este realitate. De ce credei c este realitate? Deoarece ntreaga zi suntei convini c totul este real. Acest lucru a devenit o atitudine. In timp ce erai treaz, ai fcut o baie era real. In timp ce erai treaz, ai mncat era real. In timp ce erai treaz, ai vorbit cu un prieten era real. Ziua ntreag, viaa ntreag, orice v-ar trece prin minte, ai zice c este real. Acest lucru a devenit un fix, o constant. A devenit un fix al minii voastre. Deci, i n timpul nopii, n timp ce visai, credei c totul este real. BLOCAJUL NUMIT CREDINTA Pentru nceput, s analizm. Trebuie s fie vreo asemnare ntre vis i realitate; altfel, aceast atitudine ar fi dificil. V vd pe voi. Apoi nchid ochii, visez i v vd n visul meu. Nu exist nicio diferen n felul n care v vd. TOT UMBRE VAD Ce fac atunci cnd, ntr-adevr, v vd? Imaginea voastr este TRANSFORMATA IN IMPULSURI n ochii mei. Nu v vd pe voi. Imaginea voastr se oglindete n ochii mei; apoi, printr-un proces misterios, se transform iar tiina nu tie cum se petrec aceste lucruri. FALS= AU FOST INLOCUITI OCHII CU TRADUCTORI ARTIFICIALI( MINICAMERE DE TELEVIZIUNE) CARE PERMIT REDAREA VEDERII ORBILOR Imaginea este transformat chimic i purtat undeva DE CATRE IMPULSURI n interiorul capului, dar tiina nu poate explica unde se ntmpl acest lucru. Nu se ntmpl n ochi; ochii sunt numai nite ferestre. OCHII =TRADUCTORI/CAMERE DE LUAT VEDERI CARE TRANSFORMA LUMINA FENOMENALA IN IMPULSURI Nu v vd cu ochii, v vd prin ochi. Suntei reflectai n ochi. Putei fi doar o imagine; putei fi o realitate, putei fi un vis. Nu uitai, visele sunt tridimensionale. Recunosc o imagine, deoarece o imagine este bidimensional. Visele sunt tridimensionale. Deci arat exact ca voi. Iar ochii nu pot spune dac ceea ce vd este real sau nu. Nu exist o posibilitate de a aprecia, de a judeca; ochii nu pot judeca. Apoi, imaginea se transform n mesaje ELECTRO- chimice. Acele mesaje sunt ca nite fluxuri electrice; ele merg undeva n cap. Inc nu se tie unde este punctul n care ochii vin n contact cu suprafaa vederii. Doar fluxurile /

IMPULSURILE ajung la minTe i sunt decodificate. MINTEA le decodIFICA i aa tiu ce se ntmpl. Eu sunt mereu nuntru, iar voi suntei mereu afar i nu avem cum s ne ntlnim. Deci, problema este: suntei un vis sau o realitate? Chiar i n acest moment nu avem cum s judecm dac visez sau dac suntei cu adevrat aici. i, ascultndu-m, putei s spunei c m ascultai pe mine sau este doar un vis? Nu se poate ti. Iat de ce atitudinea pe care o avei toat ziua continu n timpul nopii. i, n timp ce visai, luai visul drept realitate. Incercai invers; asta vrea s spun Shankara. El spune c lumea ntreag este o iluzie, c lumea ntreag este o visare nu uitai acest lucru. Dar, n prostia noastr, interpretm greit: dac Shankara spune: "Acesta este un vis", noi spunem: "Dac e vis, de ce ar mai fi nevoie s facem ceva? Dac este vis, atunci nu e nevoie s mncm. De ce s mncm i s ne gndim c este vis?" Nu mncai! Dar, reinei atunci cnd v este foame, este un vis. Sau, mncai i, cnd simii c ai mncat prea mult, nu uitai: este un vis. Shankara, i e bine s reinei acest lucru, nu v spune s schimbai visul, pentru c efortul de a schimba visul este, n mod fals, bazat pe credina c ar fi adevrat; altfel, nu ar fi cazul s schimbm nimic. Shankara spune c, oricum ar fi , este un vis. Reinei, nu facei nimic pentru a schimba acest lucru, dar nu uitai de el nicio clip. 98 Dac eti pozitiv, atunci nimic nu e negativ pentru tine. Dac eti negativ, atunci totul va fi negativ pentru tine. Tu eti sursa a tot ce exist n jurul tu; eti creatorul propriei tale lumi. i voi nu locuii ntr-o singur lume, inei minte. Exist tot attea lumi cte mini exist. Fiecare minte triete n propria sa lume; creeaz lumea. Aa c, dac totul pare negativ i totul pare distructiv i totul pare dumnos, pare a fi mpotriva ta, este pentru c tu nu ai centrul pozitiv n tine. Deci nu te gndi la cum s schimbi zgomotele negative. Dac simi negativism pretutindeni n jurul tu, nseamn pur i simplu c n interior eti negativ. Lumea este doar o oglind, iar tu te refleci n ea.428

In ce fel ajunge mintea original modernizat s se identifice cu praful cunotinelor i al experienelor trecutului? Mintea este pur i nicio impuritate nu poate ptrunde n ea. Este de-a dreptul imposibil. Mintea este natura unui buddha starea suprem. Iar cnd "spun" minte, nu m refer la mintea ta, m gndesc pur i simplu la mintea unde nu e loc pentru niciun eu sau tu, n care nu exist eu sau tu. EGOUL ESTE impuritatea. In spatele tu ns st mintea original, adevrat. Tu nu eti dect praful. Aa c mai nti de toate ncearc s analizezi ceea ce eti tu, iar apoi vei putea nelege cum de a fost posibil ca mintea original, adevrat s se identifice cu trecutul, cu amintirile, cu praful. Ce eti tu de fapt? Dac te ntreb n momentul sta ce eti, mi vei putea da dou rspunsuri. Unul ar fi un rspuns verbal, iar n acel rspuns verbal mi vei povesti trecutul tu. Imi vei spune: "Numele meu este acesta. Sunt din familia asta sau cealalt, sunt de cutare religie, din ara cutare. Am coal sau n-am, sunt bogat sau srac". Dar toate acestea nu sunt dect experiene ale trecutului, ele nu te reprezint. Ai trecut prin ele, le-ai trit, ele nu sunt dect un fragment, dar trecutul tu se tot adun. Acesta ar fi rspunsul verbal, dar el nu este rspunsul adevrat. Este doar mintea ta care comenteaz, falsul eu. Chiar acum, dac ar fi s te lepezi de tot trecutul, dac ai uita i cine este tatl tu, prinii ti, rudele tale, religia ta, ara i tot ceea ce este ntmpltor, dac reueti s uii tot ceea ce este ntmpltor n viaa ta i rmi doar tu cu tine, aici i acum, atunci spune-mi: cine eti tu? Nu-i va veni n minte niciun nume, nicio form, doar simpla contiin a faptului c exiti. Nu vei fi capabil s spui cine eti. Vei spune pur i simplu: "eu sunt." In momentul n care vei face referire la "cine", n acel moment te ntorci n trecut. Eti contiin, minte pur, o oglind nevinovat.

Acum, chiar n clipa asta, tu exiti. Cine eti? Doar simpla contiin c: "Eu sunt." Nici mcar acest "Eu" nu este necesar. Cu ct mergi mai adnc, cu att vei simi mai mult doar "fiinarea", existena nsi. Aceast existen este mintea pur, ea nu are form, este lipsit de form nirakar. Aceast existen nu are nicinume, este ceva fr de nume anam. Ii va fi greu s te prezini aa. In societate, n contact cu ceilali, ai nevoie de un nume, de o form. Trecutul i furnizeaz numele i consistena. Numele i forma sunt utile. Fr ele, i-ar fi greu s supravieuieti. IN ORGANISMUL SOCIAL E nevoie de ele, dar nu asta eti tu cu adevrat. Nu sunt dect nite etichete pentru tine. Din cauza acestei nevoi utilitare, mintea original se identific i cu numele, dar i cu forma. 611 Tu eti infinit. Asta este tot ce i-ar putea fi de ajutor, asta este ceea ce i-ar aduce mulumirea. Nimic altceva, orice altceva ar fi prea puin. Dar orice barier este limitat, finit. Este necesar, ntr-un fel este nevoie de delimitare, dar nu este adevrat, nu reprezint adevrul. Oglinda interioar, /ECRANUL INTERIOR mintea interioar este contiina pur numai contiin. S ne gndim, spre exemplu, la lumin. Spunei c aceast camer este plin de lumin. Dar cum vedei lumina? Voi nu ai vzut niciodat lumina nsi. 613 Distrugei barierele. Dar care sunt barierele? Gndirea este bariera primar. Cnd gndii, se creeaz o barier de gnduri. Apare un zid de gnduri ntre voi i realitate, iar gndurile sunt mai dense dect ar putea fi orice zid de piatr. n plus, exist mai multe straturi de gnduri. Nu putei ptrunde prin toate pentru a vedea ce este real. V tot gndii la realitate i v creai imagini despre ea, n timp ce ea, realitatea, este aici i v ateapt. Dac v lsai descoperii n faa ei, o vei cunoate. V gndii ntruna la ce nseamn realitatea, dar cum v putei gndi la ea, dac nu o cunoatei? Nu v putei gndi la ceva ce nu cunoatei; v putei gndi doar la ceva ce cunoatei deja. Gndirea este repetitiv, tautologic; nu atinge niciodat nimic nou i necunoscut. Prin gndire nu atingei niciodat necunoscutul, ajungei doar la ceea ce este cunoscut, iar acesta nu are valoare, pentru c v este deja familiar. Putei continua s simii la nesfrit ceea ce v e cunoscut, poate c sentimentul v bucur, dar nimic nou nu rezult din asta. Nu mai gndii! Eliminai gndirea, i bariera va fi nlturat. Astfel uile sunt deschise i poate intra lumina. i, de ndat ce intr lumina, vei ti c vechiul nu mai exist. Vei ti c noul e cu voi. Nu a fost nainte, nu l-ai cunoscut, dar ai putea spune c, de fapt, a fost prezent ntr-o form arhaic, rmas necunoscut. Putei s v exprimai, s vorbii n ambele moduri; nseamn acelai lucru. Putei s-l numii "cel vechi" brahma ntotdeauna prezent, niciodat atins. Sau putei spune c este nou, abia descoperit vou, i asta este adevrat, pentru c pentru voi este noul. Dac dorii s vorbii despre adevr, va trebui s folosii aceste expresii neobinuite. Upaniadele spun: "Acesta este noul i vechiul. Acesta este cel mai vechi i cel mai nou. Este att cel mai ndeprtat, ct i cel mai apropiat." Modul de exprimare este paradoxal, ntr-adevr contradictoriu. i m ntrebai: Ce este aceast cretere treptat, aceast limpezire treptat, dac experiena autentic nu vine niciodat treptat, ci imediat? 649 Limpezirea ine de minte; ea nseamn o slbire a bolii, o eliminare a barierelor. Dac o barier cade, nu mai suntei aa mpovrai, ochii nu v mai sunt ntunecai. Dac mai cade nc o barier, suntei i mai uori, ochii v devin i mai limpezi. Dar claritatea aceasta nu vine de la iluminare, ea este o slbire a bolii, i nu sntate. Cnd toate barierele dispar, cu ele pleac i gndurile. Atunci nu vei mai putea spune: "Acum mintea mea e clar". Vei spune pur i simplu: "Nu mai exist minte". Cnd nu mai exist minte, limpezirea vine din iluminare. Atunci, claritatea este iluminare! E o situaie aparte. Se deschide o alt dimensiune. Dar va trebui s trecei mai nti printr-un proces de limpezire a minii. Nu uitai c, orict de limpede v-ar fi mintea, ea este totui o barier pentru voi. Indiferent ct de transparent devine, chiar de ar fi transparent ca sticla, ea este totui o barier ce va trebui ndeprtat definitiv.

Se ntmpl uneori ca, atunci cnd cineva mediteaz, s devin din ce n ce mai limpede, mai liber, mai sntos, mai calm; linitea e simit cu adevrat. Apoi persoana respectiv se aga de meditaie i consider c a atins tot ce era de atins. Marii nvtori au insistat mereu asupra faptului c va veni o zi cnd va trebui s renunai i la meditaie. O s v spun o poveste Zen. Bokuju medita foarte adnc, cu ntreaga lui fiin. Maestrul lui venea n fiecare zi, rdea de fiecare dat i se ntorcea. Bokuju s-a suprat foarte tare. nvtorul nu-i spunea nimic, venea doar i rdea, apoi pleca. Iar Bokuju se simea foarte ncreztor n meditaia lui, care era tot mai profund, i simea nevoia ca cineva s l aprecieze pentru asta. Atepta ca nvtorul s l bat uor pe umr i s i spun: "Bine, Bokuju. Te-ai descurcat foarte bine". Dar nvtorul doar rdea. Rsul i se prea jignitor ca i cnd Bokuju nu ar fi fcut niciun progres, iar el simea c face. Pe msur ce progresa, rsul devenea din ce n ce mai zgomotos i mai jignitor. Era deja imposibil de tolerat. Intr-o zi cnd nvtorul a venit, Bokuju era absorbit n tcere, nu era niciun gnd, niciun fel de trire n mintea lui. Mintea i era complet transparent, nu exista nicio barier. Era copleit de fericire, intens, dar tcut, bucuria ddea pe afar, era n extaz. i s-a gndit: "Acum nvtorul nu va rde. A venit momentul n care o s mi spun: Bokuju, eti cu adevrat n lumin." In ziua aceea nvtorul a venit cu o crmid n mn i a nceput s o frece de piatra pe care sttea Bokuju. Era atta linite, iar crmida frecat de piatr fcea atta zgomot! Bokuju s-a suprat. Deja nu mai putea tolera, aa c a deschis ochii i l-a intrebat pe nvtor: "Ce faci?" Invtorul a spus: "Incerc s fac din crmida asta o oglind i, frecnd-o ncontinuu, sper ca ntr-o zi s reuesc." Bokuju i-a rspuns: "Te pori prostete. Piatra asta, crmida asta nu va deveni oglind. Indiferent ct o freci, tot nu va deveni oglind." Invtorul a rs i a zis: "i, atunci, tu ce faci? Mintea nu poate fi luminat, dar tu continui s o lustruieti ntruna. O lustruieti i te simi att de bine nct, dac rd, te superi." n momentul n care nvtorul a aruncat crmida, Bokuju i-a dat seama dintr-odat ct dreptate avea mentorul lui, iar mintea lui s-a eliberat. Din acea zi nu au mai existat nici gnduri, nici meditaie. S-a luminat. Invtorul i-a spus: "Acum te poi duce oriunde. Mergi i nva-i i pe alii. Inti nva-i s mediteze; apoi nva-i nonmeditaia. Mai nti nva-i cum s i LINISTEASCA mintea, pentru c numai o minte foarte limpede poate nelege c pn i eliberarea minii poate fi o barier. Numai o minte care a meditat adnc poate nelege c vine clipa n care trebuie s se renune pn i la meditaie". 650 Capitolul 39 /Chapter 39 : De la val la oceanul cosmic / From the wave to the cosmic ocean [1] [2][3][4] Tu eti cauza a tot ce i se ntmpl. Tu eti cauza, iar lumea este doar o oglind. Dar este ntotdeauna consolator s gseti cauza altundeva. Atunci nu simi niciodat vina, nu te autonvinoveti niciodat. Poi arta ntotdeauna c aici este cauza, iar, dac aceast cauz nu se schimb, "Cum m pot schimba eu?". Poi evada n ea; acesta este un truc. Aa c mintea ta continu ntotdeauna s proiecteze cauza altundeva. Soia este tulburat din cauza soului; mama este tulburat din cauza copiilor; copiii sunt deranjai din cauza tatei. Toat lumea este tulburat din cauza altcuiva i toat lumea crede c acea cauz este n afar.716 Ego-ul nu este real; celulele creierului sunt reale. Ego-ul nu este real; amintirile[EXPERIENTELOR TRAITE] sunt reale. Ego-ul nu este real; procesul de gndire este real. Procesul de gndire este o realitate. Amintirile sunt reale, celulele creierului sunt reale, corpul vostru la fel. Corpul vostru este real, sufletul vostru este real. Acestea sunt dou realiti. Dar, atunci cnd sufletul se identific cu trupul, se formeaz ego-ul acest lucru este irealitate. PROIECTIA / UMBRA DIN OGLINDA

Lucrurile stau n felul urmtor. Eu stau n faa oglinzii; eu sunt adevrat, sunt real, oglinda este real, dar imaginea PROIECTIA / UMBRA din oglind nu este realitate, este o reflectare a realitii. Celulele creierului sunt reale, contientul este real, dar, atunci cnd contientul se implic, atunci cnd se identific cu MINTEA celulele creierului, atunci se formeaz ego-ul. Acel EU ego nu este real. Deci, dup ce v vei fi trezit, dup ce vei fi dobndit iluminarea, memoria nu v va disprea. Memoria va fi acolo. De fapt, va fi mult mai clar, va fi limpede ca de cletar. i va funciona mult mai bine, deoarece nu va mai fi deranjat de amestecul falsului ego. CENZURA REVINE LA NOU NASCUT Procesul de gndire nu va disprea. Mai degrab, pentru prima dat, vei putea s gndii cu adevrat. Inainte nu fceai dect s mprumutai. Dar atunci vei fi n stare s gndii. CU MINTEA DVS Dar atunci voi, nu procesul de gndire, voi vei fi stpnul. Inainte, stpn era procesul de gndire. Nu puteai face nimic fr el. Continua de unul singur; voi nu erai dect o victim. Voi ai fi vrut s dormii, dar mintea continua s gndeasc. Voi voiai s il oprii, dar el nu se lsa oprit. De fapt, cu ct ncercai mai abitir s-l oprii, cu att devenea mai ncpnat. PROCESUL DE GNDIRE Era stpnul vostru. El va fi acolo i atunci cnd vei fi dobndit iluminarea, dar va fi devenit un instrument. De cte ori vei avea nevoie de el, vei putea s-l folosii. PROCESUL DE GNDIRE = MINTEA NU MAI FUNCTIONEAZA DE CAPUL EI ANARHIC CA UN CANCER FIINDCA PRIN IDENTIFICARE CU MINTEA ATI FINANTAT-O PERMANENT Atunci cnd nu vei avea nevoie de el PROCESUL DE GNDIRE, nu se va nghesui n contientul vostru. Atunci va putea fi chemat i va putea fi oprit. Celulele minii vor fi , i ele, acolo, corpul va fi acolo, memoria va fi acolo, procesul de gndire va fi acolo. 897 Ego-ul este entitatea fals, singura entitate fals toate celelalte sunt adevrate. Dou realiti se pot ntlni i din ntlnirea lor se poate crea un al treilea epifenomen. Atunci cnd se ntlnesc dou realiti, se poate ntmpla ceva fals. UMBRA= LUMINA + CORP

A vrut s-i ajute. Aceasta este consecvena lui Buddha. Este un fior profund. Cuvintelei sunt diferite, rspunsurile sunt diferite, compasiunea lui este ns aceeai. Deci, atunci cnd o persoan iluminat vorbete, rspunde, rspunsul su este reacia total a neantului su, a fiinei sale. Intr n tine ca un ecou, te reflect, este ca o oglind n care te vezi. Acesta nu are un chip al su. Chipul tu se oglindete n inima sa. Deci, dac un idiot vine s-l vad pe un buddha, acela va vedea un idiot. In acel buddha, se va vedea pe sine. Dar, dac vine cineva sensibil, cu putere de nelegere, copt, matur, acela va vedea ceva diferit n buddha: i va vedea propriul chip. Nu exist o alt cale. Tu continui s vezi doar oglindiri ale unor persoane totalmente goale. Tot ceea ce cari cu tine este doar interpretarea ta. In scrierile vechi se spune ca, atunci cnd ntlneti un iluminat, s rmi complet tcut. S nu te gndeti la nimic, altfel vei rata ansa de a te ntlni cu el. 1271

Liniile directoare ale unui model conceptual deformat al realitatii perpetuat de orbi pt alti orbi pt pentru a face sa continue ignoranta si inrobirea oamenilor
Cei ce identifica o cale(za) de eliberare(moksha) din realitatea secunda cu un personaj venerat de strabunii nostri (zamolxe) sunt inca prizonieri ai tiparului celor care i-au conditionat si reprogramat in perioada colonizarii si a stergerii traditiilor anterioare. Pe Terra exista si azi cai care nu sunt identificate cu o fiinta divinizata, asa cum au dorit colonizatorii constiintelor, care au etichetat fostele traditii ale traco-geilor si dacilor

drept pagane; sa ne reamintim ca in traditia chineza termenul Tao, nu desemneaza un zeu, ci calea verticala de eliberare din cercul orizontal, in care fiintele umane sunt prizoniere ale ignorantei, suferintei si neputintei. Lumea ideilor(planul informational; nemanifestat; Logos; lumea suprasenzoriala a legilor) guverneaza planul manifestat (lumea senzoriala; proiectia holografica) in plan energetic, atat in forma desfasurata (energie delocalizata; cinetica), cat si in forma infasurata(materie; energie localizata; potentiala). Dar asta nu inseamna ca aceasta lume sursa a proiectiilor este imuabila (neschimbtoare), cand de fapt este la randul sau reprogramabila( poate genera un alt sir nesfarsit de holograme) pt cei eliberati, situati in afara acesteia(plan noumenal). Eliberarea nu inseamna deplasarea in alta cusca in care gratiile sunt constituite din legi imuabile. Pentru Platon filozofia nu este altceva decat stiinta despre Idei, iar filosoful este cel care se ridica prin gandire, la lumea ideilor, la planul director sau la temelia pe care se bazeaza intreaga realitate manifestata. Un asemenea demers este sortit esecului, fiindca nu putem evada cu mintea din minte, iar gandirea ramane o activitate de procesare si de interpretare(analitica si analogica) intemeiata pe imagini mentale, pe proiectii pe ecranul mental, care raman captive conditionarii inoculate, dupa care se guverneaza realitatea secunda a mintii. Sesizand eroarea accesului prin gandire la planul director Platon a recurs la conceptul de cunoatere inteligibil(traditia anterioara cunoscuta de egipteni si atlanti), in care intervine intelectul pur (nous), similar buddhi si mahat din Samkhya(traditia lemuriana a civilizatiei Nagas de pe fostul continent Mu, transmisa prin Kapila si Patanjali). Trecerea in marea sala a constiintei (mahat; buddhi) cunoscuta si misticilor sufi, nu este insa posibila fara intoarcerea atentiei de la planul umbrelor, fara oprirea gandirii, fara iesirea din minte.

Pentru Platon ideile sunt principii(legi), care guverneaza formarea sau manifestarea faptelor experientei din lumea senzoriala, si sunt acesibile prin cunoasterea temeinica a faptelor experientei(pe care nu o dispretuieste, asa cum au procedat neoplatonicienii). Insa aceasta cunoastere a faptelor experientei este una intemeiata pe proiectiile mentale iluzorii si pe o orientare centrifuga(adica neaga calea enuntata de Socrate, maestrul sau: cunoaste-te pe tine insuti). Plasarea lumii morale(subiectiva, dualista si relativa) la nivelul cauzal al lumii ideilor este o virusare, pe care nu a facut-o nici unul dintre marii maestri spirituali pe care i-a avut omenirea (binele-ierarhia morala, ca si frumosul-ierarhi estetica, sunt dependente de conditionarea implantata unui anumit grup uman intr-un anumit areal geografic).

Iata mai jos prin ce se caracterizeaz Ideile : Desemneaz o existen absolut (sunt simple) Sunt o existen substanial (exist n sine i prin sine) Reprezint o existen etern Desemneaz o existen universal (ideea nchide n sine toate calitile particulare) Desemneaz o existen imuabil (neschimbtoare) Lumea sensibil este o copie palid a lumii Ideilor; corpurile fizice nu au realitate dect dac particip ("methexis) la Idei ca prototipuri (paradigma) ale lucrurilor. t t

Bibliografie Biblia [1] Biblia sau Sfanta Scriptura tiparita sub indrumarea si cu purtarea de grija a PF Teoctist, cu aprobarea Sfantului Sinod. Corecturile ulterioare si adaugirile textelor lipsa sunt preluate din editia 1994 tiparita de Societatea Biblica Interconfesionala din Romania care reproduce textul editiei din 1982. http://www.bibliaortodoxa.ro/despre.php [2]Biblia sau Sfnta Scriptur a Vechiului i Noului Testament , traducere de Dumitru Cornilescu , Bucureti, 1931, 2001 [3]LA BIBLE, Traduction de Louis Segond 1910 [4] The Bible, King James Version [5] Caverne de Platon Allgorie de la caverne http://fr.wikipedia.org/wiki/All%C3%A9gorie_de_la_caverne Lista documentelor privind traditia taoista de trecere la functionarea directa (REGIMUL HOLOGRAFIC SAU DIVIN DE FUNCTIONARE) http://reteaualiterara.ning.com/group/tao/page/lista-documentelor Lista documentelor pt instruire online Calea Trezirii/ The Way of Awakening http://www.danmirahorian.ro/relaxare.html http://www.psi-sciences.com/ListaDocumente.html http://reteaualiterara.ning.com/group/caleaeliberarii/page/lista-documentelor Osho- Realitatea secunda in traditia shivaita expusa in VB [ Vijnana Bhairava Tantra ( Vigyan Bhairav Tantra)] 1. Bhagwan Shree Rajneesh (Osho), The Book of Secrets. Discourses on "Vigyana Bhairava Tantra" ( Vijnana Bhairava Tantra), Poona: Rajneesh Foundation, 1974 http://www.livingworkshop.net/ob-bookofsec-comp.html PDF format Complete English text http://www.livingworkshop.net/PDF-files/bookofthesecrets_comp.pdf Audio mp3's Discourses complete from The Book of Secrets (BOS) http://www.livingworkshop.net/ob-bookofsec1.html Vigyan Bhairav Tantra : An introduction by Osho http://www.meditationiseasy.com/mCorner/techniques/Vigyan_bhairav_tantra/introduc tion.htm Index of 112 Meditation techniques of Vigyan Bhairav Tantra http://www.meditationiseasy.com/mCorner/techniques/Vigyan_bhairav_tantra/Meditati on_techniques_index.htm http://en.wikipedia.org/wiki/Vigyan_Bhairav_Tantra http://www.oshoworld.com/discourses/audio_eng.asp?cat=All Vigyan Bhairav Tantra Vol 1 01-40 http://www.oshoworld.com/discourses/audio_eng.asp?album_id=38 Vigyan Bhairav Tantra Vol 2 01-40 http://www.oshoworld.com/discourses/audio_eng.asp?album_id=39 [http://www.bergfiles.com/i/bf4b704e72h32i0']vigyan_bhairav_tantra_2_07.mp3 Vigyan_Bhairav_Tantra_2_06.mp3

2. Bhagwan Shree Rajneesh, "Le livre des secrets" par, Editions Albin Michel S.A., 1983, tradusa din lb. engleza de Swami Shantideva et Martine Witnitzer 3. Osho Vijnana Bhairava Tantra, Cartea secreta esentiala a caii tantrice, Editura RAM, 1997 traducere realizata de Sorin Voinea ( adaptarea textului Angela Mayer si Marius Petre); Titlu original: "Le livre des secrets" (par Bhagwan Shree Rajneesh, Editions Albin Michel S.A., 1983), 4. Cartea secretelor- o abordare contemporan a celor 112 meditaii descrise n Vigyan Bhairav Tantra de Osho; Editura Pro-Editura, Colecia Osho, octombrie 2011, traductor: Laura Kivu; Alice Haegan;Titlu original: The Book of Secrets (Rajnesh Foundation, Poona, India,1974).1296 pagini ; http://www.eusunt.ro/carte-Carteasecretelor~2251/ 5. Paul Reps, Nyogen Senzaki, Zen Flesh, Zen Bones: A Collection of Zen and Pre-Zen Writings, Turtle Publishing, 1957, 1985, 1998; Doubleday, 1989; (Centering, a 4,000 year-old teaching from India that some consider to be the roots of Zen) http://www.spiritual-learning.com/centering-reps.html http://www.isalovearagon.com/writings/shiva-yoga.html 6. Paul Reps, Nyogen Senzaki, Le Zen en chair et en os. Textes rassembls par Paul Reps. Traduit de l'anglais par C. Mallerin et P.-A. Dujat. Chez Albin Michel - Espaces libres, 1993 Pages 181-197: 'L'atteinte du centre'. Il s'agit pratiquement d'une mditation guide, pas pas. En voici quelques extraits: http://www.ex-premie.org/papers-fr/biblio-fr.htm http://shivadevi.blogspot.com/ 7. 101 povestiri Zen Traducere de Liviu Radu. Editur: Concept Publishing, Colectia: Cogito, Bucureti,1992, ISBN: 973-95684-0-8. 8. Zen - cele mai frumoase scrieri de Paul Reps, Nyogen Senzaki, traducere din lb. englez de Dana Ligia Ilin, Bucureti : Humanitas, 2009. 198 p. http://www.eusunt.ro/carte-Zen---cele-mai-frumoase-scrieri~1654/ 9. La adresa de mai jos se atribuie eronat calugarului Zen numit C.M. Chen scrierea unor precepte pentru intelegerea starilor spirituale incercate de discipolii ce practica contemplarea ( vedeti diferenta intre contemplatie, meditatie si concentrare in capitolul 10) In textul de mai sus se foloseste culoarea albastru pt aceste precepte, care sunt traduceri ale Vijnana Bhairava; http://forum.ioanistrate.ro/showthread.php?409Esoteric/page38 10. Lilian Silburn , Le Vijnana Bhairava Tantra, texte traduit et comment par Lilian Silburn Directrice de recherche au CNRS, Editeur College de France, Publications de lInstitut de Civilisation Indienne, serie in 8, fascicule 15, Paris, 1961, Editions E. de Boccard, 1983. 11. Jaideva Singh (Swami Lakshmana Joo's disciple) Vijnana Bhairava or Divine Consciousness, A Treasury of 112 Types of yoga, Sanskrit text with English Translation, Expository Note, Introduction and Glossary of technical Terms Printed in India, Motilal Banarsidass, 173 pages First Edition: Delhi, 1979 Reprint: Delhi, 1981, 1991, 1993, 1998, 1999, 2001, 2003, 2006 http://www.abhidharma.ru/A/Simvol/Indyizm/Cadxy/Jaideva%20Singh/0004.pdf http://mandhataglobal.com/wp-content/custom/articles/Vijnanabhairava.pdf http://www.scribd.com/doc/91944000/Vijnanabhairava 12. Swami Lakshmanjoo, Vijnana Bhairava Tantra, The Manual for Self Realization revealed by Swami Lakshmajoo; introduction by John Hughes; 112 different spiritual practices for entering in the transcendental state of consciousness; First India (Third Revised) Munshiram Manoharlal Publishers, Edition, 2011, 2012; http://universalshaivafellowship.org/usf/vijnana_bhairava0.html Swami Lakshman Joo, Vijnana Bhairava: The Practice of Centring Awareness by Commentary By: Swami Lakshman Joo, Paperback (Edition: 2002), Indica Books ISBN 8186569359, Pages: 222

13. Swami Saraswati Satyasangananda Sri Vijnana Bhairava Tantra: The Ascent, Yoga Publications Trust: Bihar School of Yoga, India, 2003, "You do not have to bring the light from outside.Work hard and purify yourself:the light will unfold from within." 14. Dmitri Semenov, Vijnanabhairava or Techniques for Entering Liminal Consciousness , Sattarka Publications, 2010 , 198 pagini [ This book gives 112 recipes for attaining special, liminal state of consciousness. It is a translation of an ancient text -Vijnana Bhairava]

ANEXE 1. Eckhart Tolle: "TU NU ESTI MINTEA TA / YOU ARE NOT YOUR MIND" Eckhart Tolle vorbeste despre eliminarea identificarii cu mintea in primul capitol al cartii sale "Puterea lui ACUM"/"The Power of NOW" de intitulat : 1. TU NU ESTI MINTEA TA / YOU ARE NOT YOUR MIND care are urmatoarele subcapitole: 1.1. Cel mai mare obstacol n calea iluminrii /The Greatest Obstacle to Enlightenment 1.1.1. Iluminarea - ce este aceasta? / Enlightenment - what is that? 1.2. Eliberarea din mintea dvs./ Freeing yourself from your mind 1.3. Iluminarea: depirea gndurilor /Enlightenment: Rising above Thought 1.4. Emoia: reacia corpului la mintea dumneavoastr/Emotion: The Body's Reaction to Your Mind Aici incepe inregistrarea audio a lecturii primului capitol din cartea lui Eckhart Tolle "Puterea lui ACUM" / Power of Now, realizata de autorul insusi Introducere CD 1 Tracks 1 to 4 - The Power of NOW - Eckhart Tolle http://www.youtube.com/watch?v=uBgwJAfnA40 P1 Aici incepe partea intaia a inregistrarii audio care are 54 de parti Capitolul 1 incepe de la minutul 1:26 CD 1 Tracks 4 to 7 - The Power of NOW - Eckhart Tolle http://www.youtube.com/watch?v=K3RQlkICyFM&feature=relmfu Capitolul 1 1. TU NU ESTI MINTEA TA / YOU ARE NOT YOUR MIND 1.1. Cel mai mare obstacol n calea iluminrii /The Greatest Obstacle to Enlightenment 1.1.1. Iluminarea - ce este aceasta? / Enlightenment - what is that? Un ceretor sttea la marginea unui drum de mai bine de 30 de ani. Intr-o zi, trecu pe acolo un strin. "Te nduri s-mi dai un ban?", murmur mecanic ceretorul, ntinzndu-i vechea lui apc de baseball. A beggar had been sitting by the side of a road for over thirty years. One day a stranger walked by. "Spare some change?" mumbled the beggar, mechanically holding out his old baseball cap. "Nu am nimic s-i dau", spuse strinul. "I have nothing to give you," said the stranger. Apoi acesta l-a ntrebat: "Dar pe ce eti aezat?" " Pe nimic", rspunse ceretorul. "E doar o cutie veche. Am stat pe ea de cnd m tiu." "Te-ai uitat vreodat nuntru?", ntreb strinul. "Nu", rspunse ceretorul. "Ce rost are? Nu e nimic n ea." Then he asked: "What's that you are sitting on?" "Nothing," replied the beggar. "Just an old box. I have been sitting on it for as long as I can remember." "Ever looked inside?" asked the stranger. "No," said the beggar. "What's the point? There's nothing in there."

"Uit-te nuntru", insist strinul. Ceretorul reui s ridice puin capacul. Uimit, nevenindu-i s cread, socat, vzu c toat cutia era plin cu aur. "Have a look inside," insisted the stranger. The beggar managed to pry open the lid. With astonishment, disbelief, and elation, he saw that the box was filled with gold. Eu sunt acel strin care nu are nimic s v dea i care v spune s v uitai nuntru. I am that stranger who has nothing to give you and who is telling you to look inside. Nu n interiorul oricarei cutii, ca n parabol, ci undeva mai aproape: n interiorul dvs. Not inside any box, as in the parable, but somewhere even closer: inside yourself. "Dar eu nu sunt un ceretor" mi se pare c v aud spunand. "But I am not a beggar," I can hear you say. Cei care nu i-au descoperit adevrata lor bogie, care este strlucitoarea fericire a Fiinei i starea de impacare profunda si de nezdruncinat, care vine odat cu aceasta implinire (descoperire), sunt ceretori, chiar dac dein mari bogii materiale. Those who have not found their true wealth, which is the radiant joy of Being and the deep, unshakable peace that comes with it, are beggars, even if they have great material wealth. Nota DM: trecerea de la starea de cersetor, la cea de imparat , de la starea potentiala(de samanta), la cea divina( de floare), inseamna inflorirea vietii, autoactualizare . Osho dedica infloririi vietii sau trecerii de la cersetor la imparat, capitolul 10 intitulat "Autoactualizarea: o necesitate fundamental" din " Cartea secretelor / Le livre des secrets /The Book of Secrets" dedicata comentariului VB [Vijnana Bhairava Tantra ( Vigyan Bhairav Tantra)] PDF format Complete English text http://www.livingworkshop.net/PDF-files/bookofthesecrets_comp.pdf Audio discourse in mp3 format Vigyan Bhairav Tantra Vol 1 01-40 http://www.oshoworld.com/discourses/audio_eng.asp?album_id=38 Fiindc ei sunt n cutare n afar dup firimituri de plcere ori de satisfacere, de confirmare/ recunoatere, de siguran sau de iubire, in timp ce inlauntrul lor ei au o comoar, care nu numai ca include toate aceste lucruri, ci este infinit mai mare dect orice le-ar putea oferi lumea. They are looking outside for scraps of pleasure or fulfillment, for validation, security, or love, while they have a treasure within, that not only includes all those things, but is infinitely greater than anything the world can offer. Cuvntul "iluminare" evoc ideea unei realizri supraomeneti, iar sinele fals (micul eu; egoul) vrea s perpetueze aceast idee, dar aceasta este pur i simplu starea dvs. natural, de trire a identitii cu Fiina. The word enlightenment conjures up the idea of some super-human accomplishment, and the ego likes to keep it that way, but it is simply your natural state of felt oneness with Being. Este o stare de conectare la ceva incomensurabil i indestructibil, la ceva care, aproape paradoxal, suntei n esen chiar dvs., dar care, cu toate acestea, este mult mai mare decat dvs. It is a state of connectedness with something immeasurable and indestructible, something that, almost paradoxically, is essentially you and yet is much greater than you. Aceasta inseamn a va descoperi adevarata dvs. natura, de dincolo de nume i de forma (nfiare) It is finding your true nature beyond name and form. Incapacitatea de a simi aceast stare de conectare [cu tot ce exista] d natere iluziei separrii, de fiinta dvs. i de lumea din jurul dvs. The inability to feel this connectedness gives rise to the illusion of separation, from yourself and from the world around you. Nota DM: Suntem separati de noi insine si de cei din jur atat timp cat suntem prizonieri in minte ( realitatea secunda). Anthony de Mello spunea in cartea sa "Constienta/Awareness" ca atat timp cat suntem rupti de noi insine nu exista nici o punte de legatura cu

ceilalti, iar iubirea si comunicarea reala nu sunt decat niste iluzii, niste vise ale unor oameni aflati intr-un somn profund. Anthony de Mello tie c iubirea real este altceva decat ceea ce fiinele umane condiionate eticheteaz drept "iubire". Iubirea real este imposibil fiindc pan la trezire, pan la eliberare din realitatea secund (mintea; petera; mica incapere a inteligentei) noi nu ne intlnim i nu relaionm cu alte fiine umane, ci doar cu umbrele lor, cu proieciile lor virtuale de pe ecranul mental (peretele pesterii) modificate sau alterate de condiionarea noastr (setul de credinte). Avem iluzia c iubim i cunoatem pe cineva, dar in realitate acest lucru este posibil doar dup trezire, dup eliberarea din lumea subiectiv in care suntem prizonieri, dup ce trecem de la "a privi"( umbre) la "a vedea"(a cunoate nemijlocit realitatea). Pn atunci suntem singuri, cu propriile noastre proiecii subiective esute din dorine i ateptri, prizonieri in propria noastr temni (realitatea secund), pe care o lum drept realitate. citat din Constienta /Awareness de Anthony de Mello traducere de Dan Mirahorian http://www.danmirahorian.ro/Constienta-Awareness.pdf "Stati o clipa si ganditi-va: Nu iubiti niciodata pe nimeni, ci sunteti indragostiti de ideea preconceputa despre acea persoana. Nu asa se intampla cand sentimentul de afectiune se raceste? Ideea voastra se schimba, nu-i asa? Take a minute to think about that: You are never in love with anyone, youre in love with your prejudiced idea of that person. Isnt that how you fall out of love? Your idea changes, doesnt it? "Cum ai putut sa ma dezamagesti, cand eu am avut atata incredere in tine?", ii spui cuiva. Chiar ai avut incredere in acel om? Tu n-ai avut niciodata incredere in nimeni. Las-o balta. "How could you let me down when I trusted you so much? you say to someone. Did you really trust them? You never trusted anyone. Come off it! Asta face parte din conditionarea sau din spalarea creierului de catre societate. Tu nai incredere in nimeni, niciodata. Tu crezi doar in judecata ta despre acea persoana. Deci, de ce te mai plangi? Adevarul este ca nu-ti place sa spui: " Modul meu de a judeca a fost gresit. " Nu este foarte magulitor pentru tine, nu-i asa? Thats part of societys brainwashing. You never trust anyone. You only trust your judgment about that person. So what are you complaining about? The fact is that you dont like to say, "My judgment was lousy. Thats not very flattering to you, is it? Asa ea preferi sa spui: "Cum ai putut sa ma dezamagesti?" Deci, iata ce se intampla: Oamenii nu vor sa se maturizeze cu adevarat, oamenii nu vor sa se schimbe cu adevarat, oamenii nu vor sa fie fericiti cu adevarat. So you prefer to say, "How could you have let me down? So there it is: People dont really want to grow up, people dont really want to change, people dont really want to be happy. Asa cum mi-a spus odata cineva, cu multa intelepciune: "Nu incerca sa-i faci fericiti, vei avea numai necazuri. Nu incerca sa inveti un porc sa cante; tu iti pierzi vremea, iar pe porc il enerveaza." As someone so wisely said to me, Dont try to make them happy, youll only get in trouble. Dont try to teach a pig to sing; it wastes your time and it irritates the pig. Gndii-v la cineva pt care avei foarte mult din aa numita iubire,[Nota DM] cineva de care suntei aproape, cineva care va este foarte drag i spuneti-i acestei persoane in mintea dumneavoastra: "A alege mai degrab fericirea dect s te am pe tine". Vedeti ce se ntmpl. "A alege mai degrab fericirea dect s te am pe tine". Think of someone you so called love very much, someone youre close to, someone who is precious to you, and say to that person in your mind, Id rather have happiness than have you. See what happens. Id rather be happy than have you. SFARSITUL NOTEI revenire la textul lui Eckhart Tolle

Atunci v percepei, contient sau incontient, ca pe un fragment izolat. Ia nastere frica, iar conflictul in interior si in afara devine regula (norma). You then perceive yourself, consciously or unconsciously, as an isolated fragment. Fear arises, and conflict within and without becomes the norm. Iubesc definirea simpl pe care Buddha o dat-o iluminrii, drept : "sfritul suferinei". I love the Buddha's simple definition of enlightenment as "the end of suffering." Nu este nimic supraomenesc n aceasta (iluminare), nu-i aa? There is nothing superhuman in that, is there? Desigur, ca definiie, este incomplet. Ne spune doar ceea ce iluminarea nu este: nu este suferin. Of course, as a definition, it is incomplete. It only tells you what enlightenment is not: no suffering. Dar ce rmne atunci cnd nu mai exist suferin? Buddha pstreaz tcerea asupra acestui subiect, iar tcerea lui nseamn c acest lucru trebuie sa-l descoperiti pe cont propriu. But what's left when there is no more suffering? The Buddha is silent on that, and his silence implies that you'll have to find out for yourself. El folosete o definiie negativ, pentru ca mintea s nu o poat transforma n ceva in care s cread sau ntr-o realizare supraomeneasc, ntr-un obiectiv imposibil de atins de ctre dvs.. He uses a negative definition, so that the mind cannot make it into something to believe in or into a superhuman accomplishment, a goal that is impossible for you to attain. In ciuda acestei precauii, majoritatea buditilor inc cred c iluminarea este pentru Buddha, nu pentru ei, cel puin nu n aceast via. / Despite this precaution, the majority of Buddhists still believe that enlightenment is for the Buddha, not for them, at least not in this lifetime. Folosii cuvntul Fiin. Putei s ne explicai ce nelegei prin acest cuvnt? You used the word Being. Can you explain what you mean by that? Fiina este Viata Unica omniprezenta si etern, de dincolo de infinitatea de forme vii, supuse naterii i morii. / Being is the eternal, ever-present One Life beyond the myriad forms of life that are subject to birth and death. Totui, Fiina nu este numai dincolo (Nota DM: in spate; ca temelie ori realitate suport), ci i n adncul fiecrei forme de via, ca cea mai launtrica, invizibil i indestructibil esen. However, Being is not only beyond but also deep within every form as its innermost invisible and indestructible essence. Aceasta nseamn c ea v este accesibil Acum, in acest moment , ca sinele vostru cel mai profund, ca adevrata voastra natura. This means that it is accessible to you now as your own deepest self, your true nature. Dar nu cutai s apucai aceasta cu mintea ( prin "puterea minii"). But don't seek to grasp it with your mind. Nu ncercai s o nelegei. Don't try to understand it. O putei cunoate doar atunci cnd mintea este neclintit(in linite interioar). You can know it only when the mind is still. Cnd suntei prezent, cnd atenia voastr se afl n ntregime i intens in clipa de Acum, Fiina poate fi simit, dar ea nu poate fi neleas niciodat pe cale mental. When you are present, when your attention is fully and intensely in the Now, Being can be felt, but it can never be understood mentally.

A regsi contiena de Fiina noastra profunda i a ne menine in acea stare de "simtire a realizarii menirii noastre" nseamn iluminare. To regain awareness of Being and to abide in that state of "feeling-realization" is enlightenment. S( SUNET GONG) -------------------------Cnd spunei Fiint, v referii la Dumnezeu ? Dac da, de ce nu spunei Dumnezeu? When you say Being, are you talking about God? If you are, then why don't you say it? Cuvntul Dumnezeu s-a golit de semnificatie pe parcursul miilor de ani de folosire greit. Si eu il folosesc uneori, dar destul de rar. Prin "folosire greit" vreau s spun c oameni care nu au reuit niciodat s arunce mcar o privire fugar n lumea sacrului, n vastitatea infinit din spatele acestui cuvnt, l folosesc cu mult convingere, ca i cum ar ti despre ce anume vorbesc. The word God has become empty of meaning through thousands of years of misuse. I use it sometimes, but I do so sparingly. By misuse, I mean that people who have never even glimpsed the realm of the sacred, the infinite vastness behind that word, use it with great conviction, as if they knew what they are talking about. Sau aduc argumente mpotriva sa, ca i cum ar ti ce este lucrul pe care l neag. Aceast folosire greit d natere unor credine, unor afirmaii absurde i unor iluzii egoiste, ca de exemplu: "Dumnezeul meu sau al nostru este singurul adevrat", iar "Dumnezeul tu este fals", sau faimoasei afirmaii a lui Nietzsche: "Dumnezeu a murit". Or they argue against it, as if they knew what it is that they are denying. This misuse gives rise to absurd beliefs, assertions, and egoic delusions, such as "My or our God is the only true God, and your God is false," or Nietzsche's famous statement "God is dead." Cuvntul Dumnezeu a devenit un concept nchis. The word God has become a closed concept. In momentul cnd acest cuvant este rostit, o imagine mental este creata, care poate c nu mai este aceea a unui btrn cu barb alb, dar totusi o reprezentare mental a cuiva sau a ceva din exteriorul dvs i, desigur, aproape inevitabil, aceasta este o reprezentare a cuiva sau a ceva de sex masculin. The moment the word is uttered, a mental image is created, no longer, perhaps, of an old man with a white beard, but still a mental representation of someone or something outside you, and, yes, almost inevitably a male someone or something. Nici Dumnezeu, nici Fiin i nici vreun alt cuvnt nu poate defini sau explica realitatea inefabil din spatele cuvntului, astfel c singura ntrebare important este aceea dac cuvntul este un sprijin sau o piedic pentru capacitatea noastr de a tri realitatea la care se refer. Neither God nor Being nor any other word can define or explain the ineffable reality behind that word, so the only important question is whether the word is a help or a hindrance in enabling you to experience That toward which it points. Indic el (acest cuvant) ceva aflat dincolo de sine, la ceea ce transcende realitatea(manifestat), sau se contamineaz cu uurin, devenind nimic altceva dect o idee din mintea dvs. n care credei, un idol mental? / Does it point beyond itself to that transcendental reality, or does it lend itself too easily to becoming no more than an idea in your head that you believe in, a mental idol? Nota DM: In taoism "cuvantul este degetul care indica Luna , iar nu insasi Luna". Observati deplasarea din planul umbrelor (cuvintele, ideile) si sesizarea deosebirii acestora de realitatea pe care o desemneaza Cuvntul Fiin nu explic nimic, dar nici cuvntul Dumnezeu nu face acest lucru. The word Being explains nothing, but nor does God.

Totui, Fiina are avantajul de a fi un concept deschis. Being, however, has the advantage that it is an open concept. Nu reduce infinitatea invizibil la o entitate finit. It does not reduce the infinite invisible to a finite entity. Este imposibil s ne formm o imagine mental despre ea. It is impossible to form a mental image of it. Nimeni nu poate s revendice posesia exclusiv a Fiinei. Nobody can claim exclusive possession of Being. Este nsi esena dvs i v este imediat accesibil ca senzatie a propriei dvs. prezene, drept realizare contienta a lui "eu sunt", care este anterioar gndului c "eu sunt acesta" sau " eu sunt acela". It is your very essence, and it is immediately accessible to you as the feeling of your own presence, the realization I am that is prior to I am this or I am that. Aadar, este un pas foarte mic de la cuvntul Fiin la experiena Fiintarii(Existenei din "eu sunt")./So it is only a small step from the word Being to the experience of Being. S ..................................... minutul 9:56 in http://www.youtube.com/watch?v=K3RQlkICyFM&feature=relmfu Care este cel mai mare obstacol n calea tririi acestei realiti? What is the greatest obstacle to experiencing this reality? Identificarea cu mintea dvs., ceea ce face gndurile sa devina realitati incontrolabile ( executabile, compulsive ) Identification with your mind, which causes thought to become compulsive. Nota DM: Identificarea cu mintea dvs., face gndurile compulsive (involuntare, incontrolabile, intruzive, permanente i repetitive) s aib puterea de a v simti obligati s le ascultai [ s devin porunci obligatorii in cazul diverselor manii si obsesii (obsesiv-compulsive) si se traduce printr-o nevoie incontrolabil (patologic) de a le executa [ de pilda de a fura obiecte (cleptomania), de a continua consumul de drog (alcoolism; dependente)]. Incapacitatea de a opri gndirea este o boal groaznic, dar nu ne dm seama de acest lucru fiindc aproape toat lumea sufer de ea, aa c este considerat un lucru normal. Not to be able to stop thinking is a dreadful affliction, but we don't realize this because almost everybody is suffering from it, so it is considered normal. Acest nencetat zgomot mental v mpiedic s gsii acel taram al neclintirii (linitii) interioare, care este inseparabil de Fiin (Existen; Ceea ce este). This incessant mental noise prevents you from finding that realm of inner stillness, that is inseparable from Being. El mai creeaz i un eu(sine) fals, construit de minte, care arunc o umbr de fric i suferin. It also creates a false mind-made self, that casts a shadow of fear and suffering. Vom examina mai detaliat acest lucru mai trziu. We will look at all that in more detail later. Filozoful Descartes credea c a descoperit cel mai fundamental adevr, cnd a fcut faimoasa sa afirmaie: "Gndesc, deci exist". The philosopher Descartes believed that he had found the most fundamental truth, when he made his famous statement: "I think, therefore I am." De fapt, el, a dat expresie erorii de la temelia tuturor celorlalte: echivaland gndirea cu Fiina i identitatea cu gndirea (mintea). He had, in fact, given expression to the most basic error: to equate thinking with Being and identity with thinking.

Cel ce gndete compulsiv (incontrolabil), adic aproape toat lumea, triete ntr-o stare de aparent separare, ntr-o lume nesanatos de complex, cu nesfarsite probleme i conflicte , o lume care oglindeste fragmentarea din ce n ce mai mare a minii. The compulsive thinker, which means almost everyone, lives in a state of apparent separateness, in an insanely complex world of continuous problems and conflict, a world that reflects the ever-increasing fragmentation of the mind. Iluminarea este o stare de intregire, de a fi "unu cu intreaga existenta " i, din acest motiv, mpcat. Enlightenment is a state of wholeness, of being "at one" and therefore at peace. A fi unit cu viaa n aspectul su manifestat, lumea, ca i cu Sinele dvs. profund i viaa nemanifestat a fi una cu Fiina. At one with life in its manifested aspect, the world, as well as with your deepest self and life unmanifested - at one with Being. Iluminarea nu este numai sfritul suferinei i al conflictelor perpetue din interiorul i din afara noastr, ci i sfritul sclaviei noastre in minte[Nota DM: traficul nentrerupt de gnduri]. Enlightenment is not only the end of suffering and of continuous conflict within and without, but also the end of the dreadful enslavement to incessant thinking. Ce incredibila este aceasta eliberare! What an incredible liberation this is! Identificarea cu mintea dvs. creeaz un ecran opac de concepte, etichete, imagini, cuvinte, judeci i definiii ce blocheaz orice relaie autentic[Nota DM: cu realitatea, cu semenii, cu noi insine]. Identification with your mind creates an opaque screen of concepts, labels, images, words, judgments, and definitions, that blocks all true relationship. Se interpune ntre dvs si Sinele dvs, ntre dvs. i semenul dvs, barbat sau femeie, ntre dvs. i natur, ntre dvs. i Dumnezeu. Acest ecran de gnduri este cel care ne creeaz iluzia separrii, impresia c existai dvs si un "cellalt"complet separat . It comes between you and yourself, between you and your fellow man and woman, between you and nature, between you and God. It is this screen of thought, that creates the illusion of separateness, the illusion that there is you and a totally separate "other." Atunci uitai faptul esenial c, dedesubtul nivelului manifestarilor fizice i al formelor diferite, suntei una cu tot ceea ce exist [Nota DM: doar oceanul exista pretutindeni si el este cel care ia aparenta oricarui val]. You then forget the essential fact that, underneath the level of physical appearances and separate forms, you are one with all that is. Prin termenul "ai uitat" indic faptul c nu mai simiti aceast unitate ca realitate de sine evident. Putei crede c acest lucru este adevrat, dar nu mai tii c este adevrat. O credin poate fi linititoare. Totui numai prin experiena proprie devine eliberatoare. By "forget", I mean that you can no longer feel this oneness as self-evident reality. You may believe it to be true, but you no longer know it, to be true. A belief may be comforting. Only through your own experience, however, does it become liberating. Gndirea a devenit o boal. Bolile apar atunci cnd lucrurile nu mai sunt n echilibru. De exemplu, nu este nimic anormal n multiplicarea i diviziunea celulelor n corpul uman, dar, cnd acest proces continu fr s in cont de organismul ca ntreg, celulele prolifereaz i apare boala. Thinking has become a disease. Disease happens when things get out of balance. For example, there is nothing wrong with cells dividing and multiplying in the body, but when this process continues in disregard of the total organism, cells proliferate and we have disease.

Mintea este un instrument minunat dac este folosit corect. Totui, folosit incorect, devine foarte distructiv. Pentru a exprima mai precis acest lucru, nu ma refer atat la faptul ca v folosii incorect mintea ci, la faptul ca de obicei, nu o folosii deloc. Ea v folosete pe dvs. Aceasta este boala. The mind is a superb instrument if used rightly. Used wrongly, however, it becomes very destructive. To put it more accurately, it is not so much that you use your mind wrongly - you usually don't use it at all. It uses you. This is the disease. Credei c suntei mintea dvs. Este o iluzie. Un instrumentul a pus stpnire pe dvs. (si ati devenit prizonieri) You believe that you are your mind. This is the delusion. The instrument has taken you over. Nu sunt n totalitate de acord. Este adevrat c am multe gnduri care nu au un scop precis, ca majoritatea oamenilor, dar am totui capacitatea de a alege s-mi folosesc mintea pentru a obine sau realiza diferite lucruri i fac asta tot timpul. I don't quite agree. It is true that I do a lot of aimless thinking, like most people, but I can still choose to use my mind to get and accomplish things, and I do that all the time. Numai faptul c putei rezolva un careu de cuvinte ncruciate sau construi o bomb atomic nu nseamn c v folosii mintea. Just because you can solve a crossword puzzle or build an atom bomb doesn't mean that you use your mind. Aa cum cinilor le place foarte mult s road oase, mintea ador s se ocupe de probleme. Acesta este motivul pentru care rezolv cuvinte ncruciate i construiete bombe atomice. Dvs. nu suntei interesat de aceste scopuri. Just as dogs love to chew bones, the mind loves to get its teeth into problems. That's why it does crossword puzzles and builds atom bombs. You have no interest in either. CD 1 Tracks 7 to 10 - The Power of NOW - Eckhart Tolle http://www.youtube.com/watch?v=TEHe2xSthog&feature=relmfu Dai-mi voie s v pun o ntrebare: v putei elibera de mintea dvs. ori de cte ori dorii? Ai descoperit butonul de "oprire"? Let me ask you this: can you be free of your mind whenever you want to? Have you found the "off" button? Nota DM: "butonul de oprire" se invat prin urmarire constienta in cursul procesului de relaxare (punere in repaus) prin pilotare auditiv Adic s nu mai gndesc deloc? Nu, nu pot, poate numai pt. o secund sau dou. You mean stop thinking altogether? No, I can't, except maybe for a moment or two. Atunci, mintea este cea care v folosete pe dvs. V identificai incontient cu ea, aa c nici nu tii c suntei sclavul ei. Then the mind is using you. You are unconsciously identified with it, so you don't even know that you are its slave. Este ca i cum ai fi posedat fr s tii aceasta, i astfel luai entitatea care v posed ca fiind dvs. iniv. It's almost as if you were possessed without knowing it, and so you take the possessing entity to be yourself. Inceputul libertii este s v dai seama de faptul c nu suntei entitatea care v posed adic mintea gnditoare. The beginning of freedom is the realization that you are not the possessing entity - the thinker. Cunoscnd acest lucru, avei ocazia s observai entitatea. Knowing this enables you to observe the entity.

In momentul n care ncepei s observai pe cel ce gndeste, se activeaz un nivel mai inalt al contiinei. The moment you start watching the thinker, a higher level of consciousness becomes activated. Atunci ncepei s realizai c dincolo de lumea gndurilor exist un vast taram al inteligenei, c aceast gndire este doar un aspect mrunt al acelei inteligene. You then begin to realize that there is a vast realm of intelligence beyond thought, that thought is only a tiny aspect of that intelligence. Atunci va veti da seama de asemenea c toate lucrurile care conteaz frumuseea, iubirea, creativitatea, bucuria, pacea interioar vin de dincolo de minte. Atunci ncepei s v trezii. You also realize that all the things that truly matter - beauty, love, creativity, joy, inner peace - arise from beyond the mind. You begin to awaken. . 1.2. Eliberarea din mintea dumneavoastr/ Freeing yourself from your mind Ce vrei s spunei prin "observarea gnditorului"?/What exactly do you mean by "watching the thinker"? Cnd o persoan se duce la doctor i spune: "Aud o voce capul meu", probabil c va fi trimis la psihiatru. When someone goes to the doctor and says, "I hear a voice in my head," he or she will most likely be sent to a psychiatrist. Realitatea este ca ntr-un mod foarte asemntor, aproape toat lumea aude o voce sau mai multe voci n cap tot timpul: procesele involuntare de generare a gndurilor pe care nu v dai seama c avei puterea de a le opri. Monologuri i dialoguri continue. The fact is that, in a very similar way, virtually everyone hears a voice, or several voices, in their head all the time: the involuntary thought processes, that you don't realize you have the power to stop. Continuous monologues or dialogues. Probabil c ai ntlnit pe strad "nebuni" care vorbesc far oprire, cu voce tare sau mormie ctre ei inii. Ei bine, acest lucru nu difer foarte mult de ceea ce facei dvs. niv i toi oamenii "normali", cu excepia faptului c nu vorbii cu voce tare . You have probably come across "mad" people in the street incessantly talking or muttering to themselves. Well, that's not much different from what you and all other "normal" people do, except that you don't do it out loud. Vocea comenteaz, speculeaz, judec, compar, se plnge, accept sau respinge etc. Ea nu este neaprat relevant pentru situaia n care v aflai n acel moment; poate retri-trecutul recent sau ndeprtat, poate repeta sau imagina posibile situaii viitoare. The voice comments, speculates, judges, compares, complains, likes, dislikes, and so on. The voice isn't necessarily relevant to the situation you find yourself in at the time; it may be reviving the recent or distant past or rehearsing or imagining possible future situations. Uneori ii imagineaz lucruri care merg ru si finaluri nedorite; acest lucru este numit "ngrijorare". Alteori aceast aceasta inregistrare sonora este nsoit de vizualizari, de imagini sau de "filme mentale". Here it often imagines things going wrong and negative outcomes; this is called worry. Sometimes this soundtrack is accompanied by visual images or "mental movies." Chiar dac vocea este relevant pentru situaia curent, ea va fi interpretat termenii trecutului. Even if the voice is relevant to the situation at hand, it will interpret it in terms of the past. Acest lucru se petrece fiindc vocea aparine minii noastre condiionate, care este rezultatul istoriei dvs de via, dar si cadrului-mental cultural colectiv, pe care l-ati motenit.

This is because the voice belongs to your conditioned mind, which is the result of all your past history as well as of the collective cultural mind-set you inherited. Aa c dvs. privii i evaluai prezentul prin ochii trecutului si obinei o perspectiv total distorsionat asupra lui. Nu de puine ori, vocea poate sa apartina celui mai aprig duman al unei persoane. So you see and judge the present through the eyes of the past and get a totally distorted view of it. It is not uncommon for the voice to be a person's own worst enemy. Muli oameni traiesc avnd n cap(minte) un torionar care i atac, care i chinuie i i pedepsete continuu, acaparndu-le mare parte din energia vital. Aceasta este cauza nefericirii i a suferine inexprimabile, ca i a bolii. Many people live with a tormentor in their head that continuously attacks and punishes them and drains them of vital energy. It is the cause of untold misery and unhappiness, as well as of disease. Vestea bun este c v putei elibera de mintea dvs. Aceasta este singura eliberare autentic. Putei face primul pas chiar acum. The good news is that you can free yourself from your mind. This is the only true liberation. You can take the first step right now. Incepei s v ascultai vocea care vorbete n capul dvs., ct de des putei. Acordai o atenie deosebit gndurilor sau tiparelor de gndire repetitive; poate c aceste vechi discuri de gramofon vorbesc n capul dvs. de ani ntregi. Start listening to the voice in your head as often as you can. Pay particular attention to any repetitive thought patterns, those old gramophone records that have been playing in your head perhaps for many years. Asta este ceea ce neleg eu prin "urmrirea gnditorului" este un alt fel de a spune: ascult-i vocea din cap, fi acolo ca o prezen care asista ca un martor imparial ( pt a nu implica mintea, prin judecare). This is what I mean by "watching the thinker", which is another way of saying: listen to the voice in your head, be there as the witnessing presence. Cnd v ascultai acea voce a minii, ncercai s ascultai imparial. Adic nu o judecai. Nu judecai i nu condamnai ceea ce auzii, pentru c asta ar nsemna c aceeai voce a intrat din nou pe ua din spate. When you listen to that voice, listen to it impartially. That is to say, do not judge. Do not judge or condemn what you hear, for doing so would mean that the same voice has come in again through the back door. V vei da repede seama: ca vocea e acolo, iar aici sunt eu care o ascult, care o urmresc. You'll soon realize: there is the voice, and here I am listening to it, watching it. Aceasta realizare a lui "eu sunt", a senzatiei propriei prezene nu este un gnd. Ea vine de undeva de dincolo de minte./ This I am realization, this sense of your own presence, is not a thought. It arises from beyond the mind. S ( sunet gong minut 5:28).. Aa c, atunci cnd ascultai un gnd, contientizai nu numai gndul, ci i propria dvs. prezen ca martor al gndului. So when you listen to a thought, you are aware not only of the thought but also of yourself as the witness of the thought. In felul acesta, a aprut o nou dimensiune a contiinei. A new dimension of consciousness has come in. In timp ce v ascultai gndul, simii o prezen contient Sinele dvs. profund ca i cum s-ar afla dincolo de gnd sau dedesubtul lui, orice-ar nsemna asta. As you listen to the thought, you feel a conscious presence - your deeper self - behind or underneath the thought, as it were.

Atunci gndul i pierde puterea asupra dvs. i ncepe cu repeziciune s slbeasc n intensitate, i for, pentru c nu mai continuai s finantai mintea cu energie prin identificarea cu ea. Acesta este nceputul sfritului gndirii involuntare i incontrolabile [Nota DM]. The thought then loses its power over you and quickly subsides, because you are no longer energizing the mind through identification with it. This is the beginning of the end of involuntary and compulsive thinking. Nota DM: finanarea minii cu energie se realizeaz si prin lupt cu ea, asa ca abandonai lupta, i reintoarcei-v la starea de spectator vedei: Care sunt cele patru atitudini corecte pt. a realiza Impacarea, Trezirea, Eliberarea si Iluminarea ? /Which are the four right attitudes towards ourselves and others to realize Inner Peace, Enlightenment, Liberation or Ascension/ Quelles sont les quatres attitudes correctes envers nous-mmes et les autres pour realiser la paix intrieure, l'veil, la libration ou l'Ascension: http://www.danmirahorian.ro/Atitudini-Trezire.pdf

Cnd un gnd dispare, vei resimi o discontinuitate n fluxul mental un spaiu gol de minte ( un interval al non-mintii) When a thought subsides, you experience a discontinuity in the mental stream - a gap of "no-mind." [Nota DM: cerul se vede printr norii reprezentati de ganduri ca un interval al "nonminii". La nceput, aceste intervale(spaiile goale de ganduri) vor fi scurte, poate de cteva secunde, dar treptat ele se vor prelungi. At first, the gaps will be short, a few seconds perhaps, but gradually they will become longer. Cnd vor aprea astfel de intervale, vei simi o anumit stare de neclintire(linite) i de pace in interiorul dvs. When these gaps occur, you feel a certain stillness and peace inside you. Nota DM: Vedeti plansa http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/2246744042/in/set72157594240165128 de la Vipassana bhavana, sau pt "dezvoltarea vederii superioare" sau a "vederii penetrante" (se subintelege ca a realitaii, atat conventionale, cat si ultime). Vipassana este o metoda de meditaie descoperita de catre Buddha si consta pur si simplu in a fi atent la realitate ( sub forma respiratiei, gandurilor..)

(vedeti nota "Vipassana and Anapana Sati" de sub imaginea http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/2246744042/in/set-72157594240165128 Acesta este nceputul strii dvs. naturale de trire a identitaii cu Fiina(cu ceea ce este), senzaie care, de obicei, este ecranata (ascuns; acoperita) de minte(Nota DM: traficul de ganduri). Prin practicare repetata, senzaia de neclintire (linite) i de pace se va aprofunda. De fapt, nu exista limite ale profunzimii sale. Vei simi i o subtil senzaie de bucurie care urc din adncuI launtric: bucuria Fiintarii. This is the beginning of your natural state of felt oneness with Being, which is usually obscured by the mind. With practice, the sense of stillness and peace will deepen. In fact, there is no end to its depth. You will also feel a subtle emanation of joy arising from deep within: the joy of Being. Nu este o stare asemntoare cu transa[Nota DM]. Deloc. Aici nu e vorba de o pierdere a contiinei. Este exact opusul transei. It is not a trancelike state. Not at all. There is no loss of consciousness here. The opposite is the case. Nota DM: Autorul exclude transa hipnotic, care este identificat cu somnul si cu pierderea constientei. In realitate transa centrifug poate exista in stare de veghe (soferul conduce masina prin diferite localitati total absorbit de drum si nu vede nimic din ce este in afara focarului sau de atentie; lectura unui roman palpitant are acelasi efect atunci cand apare absorbtia concentrativa). Exista dou feluri de transe (centrifuga si centripeta) dupa directia de deplasare(catre periferie; catre centru). Ambele sunt folosite pt. eliberare fiindca pot bascula una in cealalta in functie de punctul de ancorare. Oricare din ele daca este centrata in ego conduce la pierderea constientei (hipnoza; autohipnoza). Transa centripet care este ancorat in prezen, in constien ajunge la neclintire si la realizarea cunoasterii nemijlocite a Sinelui in cursul unei stari paradoxale de veghe (turiya; lit.: a patra) descrisa in Manualul de Relaxare Pilotata de Mirahorian. Aceasta "a patra stare " nu poate fi identificata cu somnul, cu starea de veghe profana ori cu somnul cu vise- ea este o absorbtie in neclintire- transa mistica (samadhi), o stingere a agitatiei o trecere dincolo de oglinda

mentala. Practicantul se retrage din traficul mintii si al lumii (pierde contactul cu lumea din afara) dar ramane ancorat in constiinta a " Ceea ce este ". Dac preul pcii ar fi scderea nivelului contiinei, iar preul neclintirii(calmului) ar fi o scdere a vitalitii i a vitezei de reacie, atunci aceste lucruri nu ar merita dobndite. If the price of peace were a lowering of your consciousness, and the price of stillness a lack of vitality and alertness, then they would not be worth having. In aceast stare conectare interioar suntei mult mai alert i mai treaz decat n starea de identificare cu mintea. In this state of inner connectedness, you are much more alert, [you are] much more awake than in the mind-identified state. Dvs. suntei n ntregime prezent. Aceasta mrete frecvena vibraiei cmpului energetic care d via corpului fizic.You are fully present. It also raises the vibrational frequency of the energy field that gives life to the physical body. [ Nota DM: se activeaza centrul cand se stinge deliberat periferia; incepem sa folosim simturile corpului subtil; tranzitie descrisa de Lao Tzu in capitolul 77: "cand periferia coboara, centrul se ridica"; aceasta este o temelie pt metoda trezire prin punere in repaus a perifericelor prezentata in VB - Vijnana Bhairava Tantra ( Vigyan Bhairav Tantra); Capitolul 5- Cinci tehnici pentru atenie ( VB 9 Intins ca un mort)] Pe msur ce ptrundei mai adnc n acest tram al "non-minii", cum i se spune uneori n Orient, realizati o stare de pur contien. As you go more deeply into this realm of no-mind, as it is sometimes called in the East, you realize the state of pure consciousness. In aceast stare, v simii propria prezen cu o asemenea intensitate i bucurie, nct orice gnd, orice emoie, ntregul corp fizic i toat lumea extern devin relativ lipsite de importan n comparaie cu trirea.[ Nota DM: se observa absorbtia in centru si desprinderea de periferie] In that state, you feel your own presence with such intensity and such joy that all thinking, all emotions, your physical body, as well as the whole external world become relatively insignificant in comparison to it. Totui, nu este o stare egoist, ci una total altruist. And yet this is not a selfish but a selfless state. V conduce dincolo de ceea ce ai crezut anterior c este " propriul sine (ego)". It takes you beyond what you previously thought of as "your self." Aceast prezen suntei esenialmente dvs. i simultan, de neimaginat mai mult dect dvs. That presence is essentially you and at the same time inconceivably greater than you. Ceea ce ncerc s v mprtesc aici poate prea paradoxal sau chiar contradictoriu, dar nu exist nici un alt mod n care a putea exprima aceste lucruri. What I am trying to convey here may sound paradoxical or even contradictory, but there is no other way that I can express it. S.. In loc s "observai gnditorul", putei crea dvs. niv un gol n fluxul gndirii, pur i simplu concentrndu-v atenia asupra clipei de Acum. Devenii intens contient de momentul prezent. Instead of "watching the thinker," you can also create a gap in the mind stream simply by directing the focus of your attention into the Now. Just become intensely conscious of the present moment. Este un lucru care v va aduce o profund satisfacie. Astfel, v ndeprtai contiina de activitile minii i creai un interval(spatiu gol) al non-minii (intre ganduri prin care puteti vedea dincolo de ecranul mental), n care suntei extrem de alert i contient, ns fr s gndii.

This is a deeply satisfying thing to do. In this way, you draw consciousness away from mind activity and create a gap of no-mind in which you are highly alert and aware but not thinking. Aceasta este esena meditaiei. In viaa cotidian, putei face acest exerciiu oprinduv la orice activitate de rutin, care de obicei este doar un mod de a atinge un obiectiv, acordndu-i toat atenia dvs., astfel nct s devin un scop n sine. This is the essence of meditation. In your everyday life, you can practice this by taking any routine activity that normally is only a means to an end and giving it your fullest attention, so that it becomes an end in itself. [Nota DM: absorbtia concentrativa in orice punct extern fixeaza traficul mental(dharana) si conduce la meditatie(dhyana) si transa mistica(samadhi), daca se practica vairagya, starea incolora de constiena]. De exemplu, de cte ori cobori i urcai scrile acas sau la locul de munc, fii extrem de atent la fiecare pas, la fiecare micare, chiar i la respiraie. Fii total prezent. [Nota DM: sunt exemplificate exercitii de iesire din minte si de fixare in atentie constienta, exact ca in Vijnana Bhairava si Yoga Sutra] For example, every time you walk up and down the stairs in your house or place of work, pay close attention to every step, every movement, even your breathing. Be totally present. Sau cnd v splai pe mini, fii atent la toate informaiile senzoriale asociate cu aceast activitate: sunetul i felul n care simii apa, micrile minilor, mirosul spunului .a.m.d. Or when you wash your hands, pay attention to all the sense perceptions associated with the activity: the sound and feel of the water, the movement of your hands, the scent of the soap, and so on. Ori atunci cnd v urcai n main, dup ce nchidei portiera, oprii-v pentru cteva secunde i observai-v respiraia. Or when you get into your car, after you close the door, pause for a few seconds and observe the flow of your breath. Contientizai senzaia calm, dar intens a prezenei. Exist un singur criteriu sigur n funcie de care v putei msura succesul n aceast activitate: gradul n care simii pacea interioar. Become aware of a silent but powerful sense of presence. There is one certain criterion by which you can measure your success in this practice: the degree of peace that you feel within. S. Aa c pasul cel mai important pas al cltoriei dvs. spre iluminare este urmtorul: nvati s v dezidentificai de mintea dvs. So the single most vital step on your journey toward enlightenment is this: learn to disidentify from your mind. De cte ori creai un gol n fluxul mental, lumina contiinei se accentueaz. Every time you create a gap in the stream of mind, the light of your consciousness grows stronger. Intr-o zi s-ar putea s v surprindei zmbind vocii din minte, aa cum v-ai amuza de poznele unui copil. Iar aceasta denot c, de ctva timp, nu mai luai n serios ceea ce se petrece n minte, deoarece sentimentul dvs. de sine nu mai depinde de un asemenea proces. One day you may catch yourself smiling at the voice in your head, as you would smile at the antics of a child. This means that you no longer take the content of your mind all that seriously, as your sense of self does not depend on it. [Nota DM: solidificarea starii de detasare de minte al martorului constient, al prezentei impartiale] Iluminarea: depirea gndurilor / Enlightenment: Rising above Thought

Este gndirea esenial pentru supravieuirea n aceast lume? Isn't thinking essential in order to survive in this world? Mintea dvs. este un instrument, o unealt. Ea exist pentru a fi folosit ntr-un anumit scop, iar, cnd sarcina este ndeplinit, sa o lsai deoparte. Dar, dup cum stau lucrurile, a spune c aproape 80-90% din gndurile majoritii oamenilor sunt nu numai repetitive i inutile, dar, prin natura lor disfuncional i deseori negativ, mare parte sunt chiar duntoare. Observai-v mintea i vei descoperi c este adevrat. Ea duce la o pierdere important de energie vital. Your mind is an instrument, a tool. It is there to be used for a specific task, and when the task is completed, you lay it down. As it is, I would say about 80 to 90 percent of most people's thinking is not only repetitive and useless, but because of its dysfunctional and often negative nature, much of it is also harmful. Observe your mind and you will find this to be true. It causes a serious leakage of vital energy. Acest gen de gndire incontrolabil este n realitate o form de dependen. Prin ce se caracterizeaz dependena? Pur i simplu prin faptul c nu mai simii c ai avea posibilitatea s hotri cnd s va oprii. Pare un lucru mai puternic dect dvs., care v d un fals sentiment de plcere, o plcere care invariabil se transform n durere. This kind of compulsive thinking is actually an addiction. What characterizes an addiction? Quite simply this: you no longer feel that you have the choice to stop. It seems stronger than you. It also gives you a false sense of pleasure, pleasure that invariably turns into pain. De ce am fi dependeni de gandire (minte) ? Why should we be addicted to thinking? Pentru c v identificai cu ea ceea ce considerai a fi identitatea dvs. deriv din coninutul i activitatea minii. Because you are identified with it, which means that you derive your sense of self from the content and activity of your mind. [Nota DM: Metoda de mosire a lui Socrate: eliminarea identificarilor prin constientizare si prin intrebari paradoxale, care suspenda gandirea, ca si Koan-urile din buddhismul zen] Vi se pare c ai nceta s existai dac nu ai mai gndi. Because you believe that you would cease to be if you stopped thinking. Pe msur ce cretei, v formai o imagine mental despre cine suntei, n baza condiionrii personale i culturale. As you grow up, you form a mental image of who you are, based on your personal and cultural conditioning. Putem (numi aceast identitate fantomatic "sine fals". We may call this phantom self the ego. Sinele fals const n activitatea mental i nu poate fi meninut n via dect gndind permanent. It consists of mind activity and can only be kept going through constant thinking. Termenul de ego("sine fals") are semnificatii diferite pentru persoane diferite, dar, n contextul propus de mine, se refer la acel sine fals creat prin identificarea incontient cu mintea. The term ego means different things to different people, but when I use it here it means a false self, created by unconscious identification with the mind. Pentru ego(sinele fals), momentul prezent abia dac exist. Numai trecutul i viitorul sunt considerate importante. To the ego, the present moment hardly exists. Only past and future are considered important. Aceast inversare total a adevrului este o dovada a faptului c mintea nu funcioneaz corect sub influena egoului (sinelui fals). This total reversal of the truth accounts for the fact that in the ego mode the mind is so dysfunctional.

Este mereu preocupat de meninerea n via a trecutului, pentru c, fr el- cine mai suntei dvs.? It is always concerned with keeping the past alive, because without it - who are you? Se proiecteaz constant n viitor pentru a-i asigura supravieuirea continu i a cuta acolo eliberarea sau mplinirea. Mintea spune: "ntr-o zi, cnd se va ntmpla cutare sau cutare lucru, m voi simi bine, voi fi fericit i mpcat". It constantly projects itself into the future to ensure its continued survival and to seek some kind of release or fulfillment there. It says: "One day, when this, that, or the other happens, I am going to be okay, happy, at peace." Chiar i atunci cnd sinele fals(egoul) pare preocupat de prezent, ceea ce vede nu este prezentul: acesta este perceput total greit pentru c este privit prin ochii trecutului. Even when the ego seems to be concerned with the present, it is not the present that it sees: It misperceives it completely because it looks at it through the eyes of the past. [Nota DM: perceptiile prezente sunt colorate de trezirea amintirilor unor experiente similare] Aici incepe partea a patra a inregistrarii audio CD 1 Tracks 10 to 13 - The Power of NOW - Eckhart Tolle http://www.youtube.com/watch?v=5vR0KMZ1o0s&feature=relmfu Sau reduce prezentul la un mijloc pentru atingerea unui scop, un obiectiv ntotdeauna legat de viitorul proiectat de minte. Observai-v mintea i vei vedea c aa funcioneaz. Or it reduces the present to a means to an end, an end that always lies in the mindprojected future. Observe your mind and you'll see that this is how it works. Momentul prezent detine cheia [pt a intra pe poarta] eliberrii. Dar nu putei gsi momentul prezent atta timp ct v identificai cu mintea dvs. The present moment holds the key to liberation. But you cannot find the present moment as long as you are your mind. Nu vreau s-mi pierd capacitatea de a analiza i a face deosebiri. Nu m-ar deranja s nv s gndesc mai clar, mai concentrat, dar nu vreau s-mi pierd capacitatea mental. Darul gndirii este cel mai preios lucru pe care l avem. Fr el, am fi doar o alt specie de animale. I don't want to lose my ability to analyze and discriminate. I wouldn't mind learning to think more clearly, in a more focused way, but I don't want to lose my mind. The gift of thought is the most precious thing we have. Without it, we would just be another species of animal. Dominaia minii nu este mai mult dect un stadiu n evoluia contiinei. The predominance of mind is no more than a stage in the evolution of consciousness. [Nota DM: "caderea care a condus la pierderea darului telepatiei , a graiului unic al speciei umane si la incurcare limbilor"]. Necesitatea de a trece la stadiul urmtor a devenit o urgen; altfel, vom fi distrui de minte, care s-a preschimbat ntr-un monstru. Vom discuta mai pe larg aceste lucruri mai trziu. We need to go on to the next stage now as a matter of urgency; otherwise, we will be destroyed by the mind, which has grown into a monster. I will talk about this in more detail later. Gndirea i contiina nu sunt sinonime. Gndirea este numai un aspect limitat al contiinei. Thinking and consciousness are not synonymous. Thinking is only a small aspect of consciousness. Gndul nu poate exista fr contiin, dar contiina nu are nevoie de gnduri.

Thought cannot exist without consciousness, but consciousness does not need thought. [Nota DM: sursa luminii este constiinta; mintea lucreaza cu lumina imprumutata de la sursa, ca o oglinda ]. S............................ Iluminarea nseamn ridicarea deasupra gndurilor, iar nu caderea inapoi la un nivelul de sub gnduri, nivelul de animal sau de plant. Enlightenment means rising above thought, not falling back to a level below thought, the level of an animal or a plant. In starea de iluminare, v putei folosi inca mintea care gndeste ori de cte ori este necesar, dar ntr-un mod mult mai eficient i mai concentrat dect nainte. In the enlightened state, you still use your thinking mind when needed, but in a much more focused and effective way than before. O putei folosi mai ales n scopuri practice, dar suntei eliberai de dialogul interior involuntar, pstrndu-v neclintirea(linitea) interioar. You use it mostly for practical purposes, but you are free of the involuntary internal dialogue, and there is inner stillness. Cnd v folosii mintea, i mai ales atunci cnd avei nevoie de o soluie creativ, alternai la fiecare cteva minute gndirea cu neclintirea(linitea), oscilati intre starea de activare a minii si aceea de linitire a ei. When you do use your mind, and particularly when a creative solution is needed, you oscillate every few minutes or so between thought and stillness, between mind and no-mind. Starea de non-minte, din afara minii este contiena fr activitate de gndire. No-mind is consciousness without thought. [Nota DM: "orice proces creativ are trei faze 1.insamantarea(activitate de fixare asupra subiectului; analiza, documentare),2. incubatia (faza de retragere din minte); 3. iluminarea (faza de iesire la suprafata a solutiei, descoperirii). Aceste faze sunt similare celor trei ramuri care conduc la eliberare, trezire si functionare holografica : dharana(concentrare; fixarea atentiei), dhyana (meditatie; iesirea din minte) si samadhi (extaz; enstaza; transa mistica) : Numai astfel este posibil gndirea creativ, pentru c numai aa gndul are o putere real. Only in that way is it possible to think creatively, because only in that way does thought have any real power. Gndul singur, lipsit de conectarea la lumea vast a contiinei, devine repede sterp, nebunesc, distructiv. Thought alone, when it is no longer connected with the much vaster realm of consciousness, quickly becomes barren, insane, destructive. Mintea este, n esen, o main de supravieuire. Atacul i aprarea mpotriva altor mini, adunarea, depozitarea i analizarea informaiilor acestea sunt lucrurile la care se pricepe ea, dar nu este deloc creativ. The mind is essentially a survival machine. Attack and defense against other minds, gathering, storing, and analyzing information - this is what it is good at, but it is not at all creative. Toi artitii adevrai, indiferent dac tiu sau nu, creeaz ntr-o zon aflat n afara minii, din linitea lor interioar. Mintea d apoi form impulsului creativ sau intuiiilor. All true artists, whether they know it or not, create from a place of no-mind, from inner stillness. The mind then gives form to the creative impulse or insight. Chiar i marii oameni de tiin au afirmat c descoperirile creative cele mai importante le-au fcut n momente de calm mental. Even the great scientists have reported that their creative breakthroughs came at a time of mental quietude.

In urma unui chestionar aplicat celor mai mari matematicieni de pe tot teritoriul Statelor Unite, inclusiv lui Einstein, pentru a afla metodele lor de lucru, rezultatul surprinztor a fost acela c "gndirea joac numai un rol secundar n faza decisiv i de scurt durat a actului creator". The surprising result of a nation-wide inquiry among America's most eminent mathematicians, including Einstein, to find out their working methods, was that thinking "plays only a subordinate part in the brief, decisive phase of the creative act itself." Aa c eu a spune c motivul foarte simplu pentru care majoritatea oamenilor de tiin nu sunt creativi nu este acela c nu tiu s gndeasc, ci fiindc nu tiu cum s se opreasc din gndit! So I would say that the simple reason why the majority of scientists are not creative is not because they don't know how to think, but because they don't know how to stop thinking! Nu prin intermediul minii, al gndirii s-a creat miracolul vieii pe Pmnt sau corpul dvs., i nu prin intermediul ei sunt ele meninute n via. It wasn't through the mind, through thinking, that the miracle that is life on earth or your body were created and are being sustained. Exist n mod clar o inteligen mult mai vast dect mintea. There is clearly an intelligence at work that is far greater than the mind. Cum poate o singur celul uman, care are un diametru de 20-30 mm, s conin n ADN-ul ei instruciuni care ar putea umple 1.000 de cri, a cte 600 de pagini fiecare? How can a single human cell measuring 1/1,000 of an inch across contain instructions within its DNA that would fill 1,000 books of 600 pages each? Cu ct aflm mai multe despre funcionarea corpului, cu att nelegem mai bine ct de vast este inteligena care l-a construit i ct de puine tim despre ea. Cnd mintea noastr se reconecteaz cu ea, devine cea mai minunat unealt. ncepe s deserveasc un scop care o depete cu mult./ The more we learn about the workings of the body, the more we realize just how vast is the intelligence at work within it and how little we know. When the mind reconnects with that, it becomes a most wonderful tool. It then serves something greater than itself. 1.4. Emoia: reacia corpului la mintea dumneavoastr/Emotion: The Body's Reaction to Your Mind Dar emoiile? Sunt prins mult mai des n vrtejul emoiilor mele dect n vrtejul gndurilor. What about emotions? I get caught up in my emotions more than I do in my mind. Mintea, n felul n care folosesc eu acest cuvnt, nu este compus doar din gnduri. Ea include i emoiile, i tiparele mental-emoionale de reacie incontient[Nota]. Mind, in the way I use the word, is not just thought. It includes your emotions as well as all unconscious mental-emotional reactive patterns. Nota DM: Nu exista obiecte intr-un univers in care totul curge, ci doar procese, ruri. Nu exista obiectul minte, ci un proces, o curgere, o activitate. Ceea ce numim minte este de fapt un trafic de impulsuri( senzoriale, imaginative, memorate, procesate analitic- in emisfera stanga, si analogic-in emisfera dreapta) pe care le numim ganduri. Orice impuls/gand poate sa fie neutru(fara impact emotional) sau colorat emotional(induce atractie sau respingere) Emoia apare acolo unde mintea i corpul se ntlnesc. Emotion arises at the place where mind and body meet. Este reacia corpului la activitatea minii sau, ai putea spune, o oglindire a minii n corp. It is the body's reaction to your mind - or you might say, a reflection of your mind in the body. De exemplu, gndul la un posibil atac sau un gnd ostil va crea n corp o acumulare de energie, pe care noi o numim furie.

For example, an attack thought or a hostile thought will create a build-up of energy in the body that we call anger. Corpul se pregtete de lupt. Gndul c suntei ameninat, fizic sau psihologic, face musculatura corpului s se incordeze(pt fuga sau atac), iar aceasta este componenta fizic a ceea ce noi numim fric. The body is getting ready to fight. The thought that you are being threatened, physically or psychologically, causes the body to contract, and this is the physical side of what we call fear. Cercetrile au artat c emoiile puternice pot produce schimbri chiar i n biochimia corporal. Aceste schimbri biochimice reprezint aspectul fizic sau material al emoiilor. Research has shown that strong emotions even cause changes in the biochemistry of the body. These biochemical changes represent the physical or material aspect of the emotion. Desigur, ca dvs. nu suntei de obicei contieni de toate formele-gand (tipare de gndire) i deseori numai urmarind(observnd) emoiile le putei contientiza. Of course, you are not usually conscious of all your thought patterns, and it is often only through watching your emotions that you can bring them into awareness. Cu ct sunteti mai mult identificat cu gndirea, cu preferinele i cu aversiunile dvs., cu judecile i cu interpretrile dvs., cu alte cuvinte, cu ct suntei mai puin prezent ca observator contient, cu att ncrctura emoional va fi mai puternic, indiferent dac suntei contient sau nu de acest lucru. The more you are identified with your thinking, your likes and dislikes, judgments and interpretations, which is to say the less present you are as the watching consciousness, the stronger the emotional energy charge will be, whether you are aware of it or not. Dac nu v putei simi emoiile dvs., dac suntei separat de ele, le vei tri la un nivel pur fizic, ca pe o problem fizic sau ca pe un simptom(maladii psiho-somatice). S-a scris foarte mult despre aceasta n ultimii ani, aa c nu e nevoie s aprofundam. If you cannot feel your emotions, if you are cut off from them, you will eventually experience them on a purely physical level, as a physical problem or symptom. A great deal has been written about this in recent years, so we don't need to go into it here. Un tipar incontient puternic se poate manifesta i sub forma unui eveniment extern, care vi se ntmpl[Nota DM: cazul sincronicitatii]. aparent. A strong unconscious emotional pattern may even manifest as an external event that appears to just happen to you. De exemplu, am observat c, n cazul oamenilor care au acumulat mult furie, fr s o contientizeze i fr s o exprime, exist o probabilitate mai mare de a fi atacai, verbal sau chiar fizic, de alte persoane furioase deseori fr niciun motiv For example, I have observed that people who carry a lot of anger inside without being aware of it and without expressing it, are more likely to be attacked, verbally or even physically, by other angry people, and often for no apparent reason. Ei radiaz puternic furia[Nota DM], pe care anumite persoane o receptioneaz la nivel subliminal si aceasta declaneaz eliberarea propriei lor furii latente. They have a strong emanation of anger that certain people pick up subliminally and that triggers their own latent anger. [Nota DM: radiatia contrara, de nonviolenta sau de iubire, are capacitatea de a pacifica toate vietuitoarele si este indicata de Patanjali in Yoga Sutra, ca o capacitate divina], Dac avei dificulti n a v simi emoiile, ncepei prin a v concentra atenia asupra cmpului energetic intern al corpului dvs. Simii-v corpul din interior. Aceasta va va pune n contact cu emoiile dvs. Vom explora aceast problem n detaliu mai trziu. If you have difficulty feeling your emotions, start by focusing attention on the inner energy field of your body. Feel the body from within. This will also put you in touch with your emotions. We will explore this in more detail later.

S............................. Spunei c o emoie este reflectarea minii n corp. Dar, uneori, ntre cele dou entiti apare un conflict: mintea spune "nu", n timp ce emoia spune "da" sau invers. You say that an emotion is the mind's reflection in the body. But sometimes there is a conflict between the two: the mind says "no" while the emotion says "yes," or the other way around. Dac vrei ntr-adevr s v cunoatei mintea, corpul v va oferi ntotdeauna o reflectare autentic, aa c fii ateni la emoie sau mai degrab simii-o n corp. Dac ntre cele dou exist un conflict aparent, gndul va fi minciuna, iar emoia va fi adevrul. Nu va reprezenta adevrul ultim despre cine suntei, ci adevrul relativ despre starea minii dvs. la momentul respectiv. If you really want to know your mind, the body will always give you a truthful reflection, so look at the emotion or rather feel it in your body. If there is an apparent conflict between them, the thought will be the lie, the emotion will be the truth. Not the ultimate truth of who you are, but the relative truth of your state of mind at that time. Conflictul dintre gndurile de la suprafa i procesele mentale incontiente este foarte frecvent. Conflict between surface thoughts and unconscious mental processes is certainly common. Poate c nu suntei capabil deocamdat s aducei activitatea mental incontient n contiin sub forma gndurilor, dar ea se va reflecta mereu n corp sub forma emoiei, iar emoiile vi le putei contientiza. You may not yet be able to bring your unconscious mind activity into awareness as thoughts, but it will always be reflected in the body as an emotion, and of this you can become aware. A privi o emoie n acest fel este, n linii mari, ca i cum ai asculta sau privi un gnd, lucru despre care am vorbit mai devreme. To watch an emotion in this way is basically the same as listening to or watching a thought, which I described earlier. Singura diferen este aceea c, dac gndul exist doar n mintea dvs., o emoie are o puternic componenta fizic i, prin urmare, este simit n primul rnd n corp. The only difference is that, while a thought is in your head, an emotion has a strong physical component and so is primarily felt in the body. Putei lsa emoia s existe acolo fr a fi controlai de ea. Nu mai suntei emoia; suntei martorul, prezena observatoare. You can then allow the emotion to be there without being controlled by it. You no longer are the emotion; you are the watcher, the observing presence. Dac exersai acest lucru, tot ceea ce este incontient n dvs. va fi adus la lumina contiinei. If you practice this, all that is unconscious in you will be brought into the light of consciousness. Deci observarea emoiilor noastre este la fel de important ca i observarea gndurilor? So observing our emotions is as important as observing our thoughts? Da. Facei-v un obicei din a v ntreba: "Ce se ntmpl n mine n acest moment?" ntrebarea v va indica direcia corect. Yes. Make it a habit to ask yourself: What's going on inside me at this moment? That question will point you in the right direction. Dar nu analizai, pur i simplu urmrii. Concentra-i-v atenia n interior. Simii energia emoiei. Dac nu exist nici o emoie, ndreptai-v atenia mai adnc, spre cmpul energetic interior al corpului dvs. Aceasta este ua ctre Fiin. But don't analyze, just watch. Focus your attention within. Feel the energy of the emotion. If there is no emotion present, take your attention more deeply into the inner energy field of your body. It is the doorway into Being.

S. O emoie reprezint de obicei un tipar de gndire amplificat i energizat, iar, din cauza ncrcturii sale energice deseori copleitoare, la nceput nu este uor s rmi prezent suficient de mult timp pentru a o observa. An emotion usually represents an amplified and energized thought pattern, and because of its often overpowering energetic charge, it is not easy initially to stay present enough to be able to watch it. Vrea s pun stpnire pe dvs. i de obicei reuete cu excepia cazului n care suntei suficient de prezent. It wants to take you over, and it usually succeeds - unless there is enough presence in you. Dac v simii atras n identificarea incontient cu emoia printr-o lips de prezen, lucru normal, de altfel, emoia devine temporar identic cu dvs. If you are pulled into unconscious identification with the emotion through lack of presence, which is normal, the emotion temporarily becomes "you." Deseori, gndirea i emoia formeaz un cerc vicios, alimentndu-se reciproc. Often a vicious circle builds up between your thinking and the emotion: they feed each other. Tiparul de gndire i creeaz o reflexie amplificat sub forma emoiei, iar frecvena de vibraie a emoiei continu s hrneasc tiparul iniial de gndire. The thought pattern creates a magnified reflection of itself in the form of an emotion, and the vibrational frequency of the emotion keeps feeding the original thought pattern. Struind mental asupra situaiei, asupra evenimentului sau asupra persoanei percepute drept cauz a emoiei, gndul ncarc emoia cu energie, iar, la rndul ei, emoia energizeaz tiparul de gndire .a.m.d. By dwelling mentally on the situation, event, or person that is the perceived cause of the emotion, the thought feeds energy to the emotion, which in turn energizes the thought pattern, and so on. In principiu, toate emoiile sunt modificri ale unei emoii primordiale i nedifereniate, care i are originea n pierderea contiinei de sine, dincolo de orice nume i form. Basically, all emotions are modifications of one primordial, undifferentiated emotion that has its origin in the loss of awareness of who you are beyond name and form. Din cauza naturii sale nedifereniate, este greu s gsim un nume care s descrie precis aceast emoie. "Frica" este un termen destul de apropiat, dar, pe lng un sentiment constant de ameninare, aceast emoie include i un sentiment profund de abandon i nemplinire. Because of its undifferentiated nature, it is hard to find a name that precisely describes this emotion. "Fear" comes close, but apart from a continuous sense of threat, it also includes a deep sense of abandonment and incompleteness. Ar fi mai potrivit dac am folosi un termen la fel de nedifereniat ca i aceast emoie primar i s o numim, pur i simplu, "durere". It may be best to use a term that is as undifferentiated as that basic emotion and simply call it "pain." Una dintre principalele sarcini ale minii este s se mpotriveasc i s nlture aceast durere emoional unul dintre motivele activitii sale nentrerupte , dar tot ce poate s fac este s o ascund temporar. One of the main tasks of the mind is to fight or remove that emotional pain, which is one of the reasons for its incessant activity, but all it can ever achieve is to cover it up temporarily. De fapt, cu ct mintea se lupt mai mult s scape de durere, cu att durerea devine mai puternic. In fact, the harder the mind struggles to get rid of the pain, the greater the pain. Mintea nu poate gsi niciodat soluia, nici nu-i poate permite s v lase pe dvs. s o facei, pentru c este ea nsi o parte din "problem".

The mind can never find the solution, nor can it afford to allow you to find the solution, because it is itself an intrinsic part of the "problem." Imaginai-v un ef al unei secii de poliie care ncearc s prind un incendiator, cnd, fptaul este, de fapt, chiar el. Imagine a chief of police trying to find an arsonist when the arsonist is the chief of police. Nu vei scpa de durere pn cnd nu vei nceta s cutai rostul sinelui identificndu-v cu mintea dvs., mai exact cu ego(sinele fals). Mintea va fi n acel moment nlturat de la putere i Fiina vi se va revela drept adevrata dvs. natur. Da, tiu ce o s m ntrebai. You will not be free of that pain until you cease to derive your sense of self from identification with the mind, which is to say from ego. The mind is then toppled from its place of power and Being reveals itself as your true nature. Yes, I know what you are going to ask. Voiam s v ntreb: ce se ntmpl cu emoiile pozitive, ca iubirea i bucuria? I was going to ask: What about positive emotions such as love and joy? Ele nu pot fi separate de starea dvs. natural de conectare interioar cu Fiina. Clipe fulgurante de iubire i bucurie sau Scurte momente de profund pace interioar sunt posibile ori de cte ori n fluxul gndirii apare un gol. They are inseparable from your natural state of inner connectedness with Being. Glimpses of love and joy or brief moments of deep peace are possible whenever a gap occurs in the stream of thought. Pentru cei mai muli oameni, astfel de goluri apar rareori i numai accidental, n momentele n care mintea rmne "fr grai", momente declanate uneori de o frumusee ieit din comun, de o solicitare fizic extrem sau chiar de un pericol foarte mare. Uintr-o dat, apare linitea interioar. i n interiorul acestei liniti exist o bucurie subtil, dar intens, exist pace. For most people, such gaps happen rarely and only accidentally, in moments when the mind is rendered "speechless", sometimes triggered by great beauty, extreme physical exertion, or even great danger. Suddenly, there is inner stillness. And within that stillness there is a subtle but intense joy, there is love, there is peace. De obicei, astfel de momente sunt de scurt durat, deoarece mintea i reia repede activitatea de bruiaj, pe care noi o numim gndire. Usually, such moments are shortlived, as the mind quickly resumes its noise-making activity that we call thinking. Iubirea, bucuria i pacea nu pot nflori pn cnd nu v-ai eliberat de sub dominaia minii. Dar aceste sentimente nu sunt ceea ce eu a numi emoii. Ele se situeaz dincolo de emoii, la un nivel mult mai profund. Love, joy, and peace cannot flourish until you have freed yourself from mind dominance. But they are not what I would call emotions. They lie beyond the emotions, on a much deeper level. CD 1 Tracks 13 to 15 - The Power of NOW - Eckhart Tolle http://www.youtube.com/watch?v=RdHgv7PBi_k&feature=relmfu Aa c trebuie s v contientizai n ntregime emoiile i s fii capabili s le simii, nainte de a putea simi ceea ce se afl n spatele lor. Emoie nseamn, ad litteram, "tulburare". Cuvntul vine din latinescul emovere, care are sensul de "a tulbura". So you need to become fully conscious of your emotions and be able to feel them before you can feel that which lies beyond them. Emotion literally means "disturbance". The word comes from the Latin emovere, meaning "to disturb." Iubirea, bucuria i pacea sunt stri profunde ale Fiinei sau, mai curnd, trei aspecte ale strii de conectare interioar cu Fiina. Love, joy, and peace are deep states of Being or rather three aspects of the state of inner connectedness with Being. Prin urmare, nu au un antonim, deoarece vin din afara minii. Emoiile, pe de alt parte, prin faptul c aparin minii dualiste, sunt supuse legii contrariilor. Aceasta nseamn c nu putei avea parte de ceva bun fr ceva ru. As such, they have no opposite. This is because they arise from beyond the mind. Emotions, on the other hand, being part of the dualistic mind, are subject to the law of opposites. This simply means that you cannot have good without bad.

Ca urmare, n lipsa iluminrii, n starea de identificare cu mintea, ceea ce este uneori numit n mod greit bucurie reprezint, de obicei, scurta plcere din ciclul alternanei continue ntre plcere i durere. So in the unenlightened, mind-identified condition, what is sometimes wrongly called joy is the usually short-lived pleasure side of the continuously alternating pain/pleasure cycle. Plcerea deriv ntotdeauna dintr-un aspect exterior, n timp ce bucuria vine din interior. Pleasure is always derived from something outside you, whereas joy arises from within. Acelai lucru care astzi v produce plcere mine v va produce durere sau v va prsi, i astfel absena sa v va cauza durerea. The very thing that gives you pleasure today will give you pain tomorrow, or it will leave you, so its absence will give you pain. i ceea ce deseori este numit dragoste poate fi foarte plcut i incitant pentru un timp, dar reprezint un ataament rezultat din dependen, o stare de nevoie extrem, ce se poate transforma n contrariul ei ct ai clipi. And what is often referred to as love may be pleasurable and exciting for a while, but it is an addictive clinging, an extremely needy condition that can turn into its opposite at the flick of a switch. Multe relaii de "iubire" oscileaz ntre "iubire" i ur, atracie i agresiune, dup ce euforia iniial a trecut. Many "love" relationships, after the initial euphoria has passed, actually oscillate between "love" and hate, attraction and attack. Iubirea real nu v face s suferii. Cum ar putea? Real love doesn't make you suffer. How could it? Ea nu se transform brusc n ur, aa cum bucuria autentic nu se transform n durere. It doesn't suddenly turn into hate, nor does real joy turn into pain. Dup cum v-am spus, chiar i nainte de a atinge iluminarea nainte de a v elibera de mintea dvs. , putei simi strfulgerri ale bucuriei i ale iubirii adevrate sau ale pcii interioare, profunde, dar foarte vii. As I said, even before you are enlightened - before you have freed yourself from your mind - you may get glimpses of true joy, true love, or of a deep inner peace, still but vibrantly alive. Acestea sunt aspecte ale naturii dvs. adevrate, care de obicei este ascuns de minte. These are aspects of your true nature, which is usually obscured by the mind. Chiar i ntr-o relaie de dependen "normal" pot exista momente n care s fie simit prezena a ceva autentic i pur. Even within a "normal" addictive relationship, there can be moments when the presence of something more genuine, something incorruptible, can be felt. Dar vor fi numai strfulgerri, acoperite curnd prin interferenele minii. But they will only be glimpses, soon to be covered up again through mind interference. Poate vi se va prea c v-ai aflat n posesia unui lucru foarte preios, pe care ns l-ai pierdut, sau poate c mintea v va convinge de faptul c, oricum, era o iluzie. It may then seem that you had something very precious and lost it, or your mind may convince you that it was all an illusion anyway. Adevrul este c nu era o iluzie i c nu putei pierde aceast stare. The truth is that it wasn't an illusion, and you cannot lose it. Este o parte din starea dvs. natural, ce poate fi ascuns, dar niciodat distrus de minte.

It is part of your natural state, which can be obscured but can never be destroyed by the mind. Chiar i atunci cnd cerul este foarte acoperit de nori, soarele tot nu dispare. El continu s se afle acolo, de cealalt parte a norilor. Even when the sky is heavily overcast, the sun hasn't disappeared. It's still there on the other side of the clouds. Buddha spune c durerea sau suferina apar n urma dorinei sau a "nevoii" arztoare de ceva i c pentru a ne elibera de durere trebuie s tiem lanurile dorinei. The Buddha says that pain or suffering arises through desire or craving and that to be free of pain we need to cut the bonds of desire. Toate dorinele intense sunt ncercri ale minii de a-i gsi salvarea sau mplinirea n lucruri exterioare i n viitor, ca substitut pentru bucuria Fiinei. All cravings are the mind seeking salvation or fulfillment in external things and in the future as a substitute for the joy of Being. Atta timp ct eu sunt totuna cu mintea mea, m identific cu aceste dorine intense, cu aceste nevoi, pofte, ataamente i aversiuni; iar n afara lor nu mai exist niciun "eu", dect ca simpl posibilitate, ca potenial nemplinit, o smn care nu a dat nc roade. As long as I am my mind, I am those cravings, those needs, wants, attachments, and aversions, and apart from them there is no "I", except as a mere possibility, an unfulfilled potential, a seed that has not yet sprouted. In aceast stare, chiar i dorina mea de a m elibera sau de a ajunge la iluminare este doar o alt poft de a deveni satisfcut sau mplinit n viitor. In that state, even my desire to become free or enlightened is just another craving for fulfillment or completion in the future. Aa c nu ncercai s v eliberai de dorine sau s "atingei" iluminarea. So don't seek to become free of desire or to "achieve" enlightenment. Devenii prezent. Fii aici ca observator al minii. n loc s-l citai pe Buddha, devenii Buddha, devenii "cel trezit", adic ceea ce nseamn cuvntul buddha. Become present. Be there as the observer of the mind. Instead of quoting the Buddha, be the Buddha, be "the awakened one," which is what the word buddha means. Oamenii se afl n ghearele durerii de milioane de ani, de cnd au czut din starea de graie i au intrat n lumea timpului i a minii, pierznd contiina Fiinei. Humans have been in the grip of pain for eons, ever since they fell from the state of grace, entered the realm of time and mind, and lost awareness of Being. Din acel moment, au nceput s se perceap ca fragmente lipsite de sens ntr-un univers strin, neconectate la Surs sau unele cu altele At that point, they started to perceive themselves as meaningless fragments in an alien universe, unconnected to the Source and to each other. Durerea este inevitabil atta timp ct v identificai cu mintea, adic atta timp ct suntei incontient din punct de vedere spiritual. Pain is inevitable as long as you are identified with your mind, which is to say as long as you are unconscious, spiritually speaking. M refer aici n primul rnd la durerea emoional, care este i prima cauz a durerilor i a bolilor fizice. Resentimentul, ura, autocomptimirea, vinovia, furia, deprimarea, gelozia .a.m.d., chiar i cel mai slab sentiment de iritare toate sunt forme ale durerii. I am talking here primarily of emotional pain, which is also the main cause of physical pain and physical disease. Resentment, hatred, self-pity, guilt, anger, depression, jealousy, and so on, even the slightest irritation, are all forms of pain. i fiecare plcere sau exaltare conine n ea smna durerii: contrariul su inseparabil, care se va manifesta n timp. And every pleasure or emotional high

contains within itself the seed of pain: its inseparable opposite, which will manifest in time. Orice om care a folosit vreodat un drog ca s se simt "bine" va ti c momentele de extaz se transform n final ntr-o stare de ru, c plcerea se transform n durere. Anybody who has ever taken drugs to get "high" will know that the high eventually turns into a low, that the pleasure turns into some form of pain Muli oameni tiu din proprie experien ct de uor i ct de repede se poate transforma o relaie intim din surs de plcere n surs de durere. Many people also know from their own experience how easily and quickly an intimate relationship can turn from a source of pleasure to a source of pain. Privite dintr-o perspectiv superioar, att polul pozitiv, ct i cel negativ sunt fee ale aceleiai monede, fac amndou parte din durerea fundamental, inseparabil de starea identificrii cu mintea. Seen from a higher perspective, both the negative and the positive polarities are faces of the same coin, are both part of the underlying pain that is inseparable from the mind-identified egoic state of consciousness. Exist dou niveluri ale durerii: durerea pe care o creai n prezent i durerea din trecut, care mai triete nc n mintea i n corpul dvs. There are two levels to your pain: the pain that you create now, and the pain from the past that still lives on in your mind and body. Cum putem s nu mai crem durere n prezent i s dizolvm durerile din trecut iat despre ce a vrea s v vorbesc acum. Ceasing to create pain in the present and dissolving past pain - this is what I want to talk about now. Aici incepe inregistrarea audio a lecturii in lb. engleza a capitolului 2 CONSTIENTA CALEA DE ELIBERARE DE DURERE ( 30 minute) din cartea lui Eckhart Tolle "Puterea lui ACUM"/ Power of Now", realizata de autorul insusi

Mitul sau alegoria Peterii extras integral din Republica lui Platon, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1986 http://agonia.ro/index.php/prose/105935/Mitul_Pe%C5%9Fterii ------------------------de PLATON [PLATON ] 2005-02-12 | | nscris n bibliotec de serban georgescu Socrate: "Asemuiete firea noastr n privina educaiei i a lipsei de educaie cu urmtoarea ntmplare: iat mai muli oameni aflai ntr-o ncpere subpmntean, ca ntr-o peter, al crei drum de intrare d spre lumin, drum lung fa de lungimea ntregului peterii (1). n aceast ncpere ei se gsesc, nc din copilrie, cu picioarele i grumazurile legate, astfel nct trebuie s stea locului i s priveasc ntr-o singur direcie, fr s-i poat roti capetele din pricina legturilor. Lumina vine de sus i de departe, de la un foc aprins napoia lor; iar ntre foc i oamenii legai este un drum aezat mai sus, de-a lungul cruia, iat, e zidit un mic perete, aa cum este, s zicem, paravanul scamatorilor, pus dinaintea celor ce privesc, deasupra cruia i arat ei scamatoriile" Glaucon: "Vd" - Mai ncearc s vezi i c, de-a lungul acestui perete, nite oameni poart felurite obiecte care depesc n nlime zidul, mai poart i statui de oameni i alte fpturi de piatr sau lemn, lucrate n chipul cel mai divers. Iar dintre cei care le poart, unii scot sunete, alii pstreaz tcerea. - Ciudat imagine i ciudai sunt oamenii legai!

- Sunt asemntori nou. Cci crezi c astfel de oameni au vzut, att din ei nii ct i din ceilali, altceva dect umbrele care cad, aruncate de foc, pe zidul dinaintea lor? - Cum ar putea vedea altceva dac ntreaga via sunt silii s-i in capetele nemicate? - Iar dac ei ar fi n stare s stea de vorb unii cu alii, nu crezi c ar socoti c, numind aceste umbre pe care le vd, ei numesc realitatea? - Necesar. - i ce-ar face dac zidul de dinainte al nchisorii ar avea ecou? Cnd vreunul dintre cei ce trec ar emite vreun sunet, crezi c ei ar socoti emisiunea sunetului fiind altceva n afara umbrei ce le trece pe dinainte? - Pe Zeus, nu cred! - n general deci, asemenea oameni nu ar putea lua drept adevr dect umbrele lucrurilor. - E cu totul obligatoriu. - Privete acum n ce fel ar putea fi dezlegarea lor din lanuri i vindecarea de lipsa lor de minte: atunci cnd vreunul dintre ei s-ar pomeni dezlegat i silit deodat s se ridice, s-i roteasc grumazul, s umble i s priveasc spre lumin, fcnd el toate acestea ar resimi tot felul de dureri. Iar din pricina strlucirii focului n-ar putea privi direct acele obiecte, ale cror umbre le vzuse mai nainte. Ce crezi c ar zice dac cineva i-ar spune c ceea ce vzuse pn atunci nu erau dect deertciuni, dar c acum se afl mai aproape de ceea-ce-este i c, ntors ctre ceea-ce-este, vede mai conform cu adevrul? n plus, dac artndu-i fiecare dintre obiectele purtate, l-ar sili prin ntrebri s rspund ce anume este lucrul respectiv, nu crezi c el s-ar putea afla n ncurctur i c ar putea socoti c cele vzute mai nainte erau mai adevrate dect cele artate acum? - Ba da. - Iar dac l-ar sili s priveasc spre lumina nsi, nu crezi c l-ar durea ochii i c ar da fuga ndrt, ntorcndu-se spre acele locuri pe care poate s le vad i le-ar socoti pe acestea n fapt, mai sigure dect cele artate? (2) - Chiar aa! - Dar dac cineva l-ar smulge cu fora din locuina aceasta, ducndu-l pe un sui greu i piepti, nedndu-i drumul pn ce nu l-ar fi tras la lumina soarelui, oare nu ar suferi i nu s-ar mnia c e tras? Iar cnd ar iei la soare, nu i s-ar umple ochii de strlucire, astfel nct nu ar putea vedea nimic din lucrurile socotite acum adevrate? - N-ar putea s le vad, cel puin pe moment. - Cred c ar avea nevoie de obinuin, dac ar fi ca el s vad lumea de sus. Iar mai nti, el ar vedea mai lesne umbrele, dup aceea oglindirile oamenilor i ale lucrurilor, apoi n sfrit lucrurile n sine. n continuare i-ar fi mai uor s priveasc n timpul nopii ceea ce e pe cer i cerul nsui, privind deci lumina stelelor i a lunii mai curnd dect soarele i lumina sa n timpul zilei. - Cum de nu. - n sfrit el va privi soarele. Nu n ap, nici reflexiile sale n vreun alt loc strin, ci l-ar putea vedea i contempla aa cum este. - Necesar. - Dup aceasta, ar cugeta n legtur cu soarele, cum c acesta determin anotimpurile i anii, c el crmuiete totul n lumea vizibil, fiind ntr-un fel rspunztor i pentru imaginile acelea vzute de ei n peter (3). - E clar c aici ar ajunge, dup ce va fi strbtut toate celelalte etape. - Atunci nu crezi c dac omul acesta i-ar aminti de prima sa locuin, de "nelepciunea" de acolo, ca i de prtaii si la lanuri, el s-ar socoti pe sine fericit de pe urma schimbrii, iar de ceilali i-ar fi mil? - Cu totul.

imaginea lui Eadweard J. Muybridge - Iar dac la ei ar exista laude i cinstiri i s-ar da rsplat celui mai ager n a vedea umbrele ce trec alturi i care i amintete cel mai bine cele ce de obicei se preced, se succed sau trec laolalt i care, n temeiul acestor observaii, ar putea cel mai bine s prezic (4) ce urmeaz n viitor s se mai ntmple, i se pare oare c omul nostru ar putea s pofteasc rsplile acelea i s-i invidieze pe cei onorai la ei i aflai la putere? Sau ar simi ce spune Homer, voind nespus "mai degrab argat s fie pe pmnt la cineva nensemnat, srman i fr de stare" (5), consimind s peasc oriice mai degrab dect s aib prerile de acolo i s triasc n acel chip? - Aa cred i eu. - Mai gndete-te i la urmtorul aspect: dac acel om, cobornd, s-ar aeza iari n acelai loc de unde a plecat, oare nu ar avea ochii plini de ntunecime, sosind deodat dinspre lumea nsorit? - Ba da. - Iar dac el ar trebui din nou ca, interpretnd umbrele acelea, s se ia la ntrecere cu oamenii ce au rmas ntotdeauna legai i dac ar trebui s o fac chiar n clipa cnd nu vede bine, nainte de a-i obinui ochii, iar dac acest timp cerut de reobinuire nu ar fi cu totul scurt, oare nu ar da el prilej de rs? i nu s-ar spune despre el c, dup ce s-a urcat, a revenit cu vederea corupt i c, deci, nici nu merit s ncerci a sui? Iar pe cel ce ncearc s-i dezlege i s-i conduc pe drum n sus, n caz c ei ar putea s pun minile pe el i s-l ucid, oare nu l-ar ucide? (6) - Ba chiar aa. - Iat drag Glaucon imaginea care trebuie, n ntregime pus n legtur cu cele zise mai nainte: domeniul deschis vederii e asemntor cu locuina-nchisoare, lumina focului din ea - cu puterea soarelui. Iar dac ai socoti urcuul i contemplarea lumii de sus ca reprezentnd suiul sufletului ctre locul inteligibilului, ai nelege bine ceea ce eu ndjduiam s spun, de vreme ce aa ceva ai dorit s asculi. Dac ndejdea aceasta e ndreptit, Zeul o tie (7). Opiniile mele ns acestea sunt, anume c n domeniul inteligibilului, mai presus de toate este ideea Binelui, c ea este anevoie de vzut, dar c, odat vzut, ea trebuie conceput ca fiind pricina pentru tot ce-i drept i frumos; ea zmislete n domeniul vizibil lumina i pe domnul acesteia, iar n domeniul inteligibilului chiar ea domnete, producnd adevr i intelect; i iari cred c cel ce voiete s fac ceva cugetat n viaa privat sau n cea public, trebuie s-o contemple. - Sunt de aceeai prere, n felul n care pot. - Atunci fii de acord i cu lucrul care urmeaz i nu te mira c cei care ajung aici nu vor s se ndeletniceasc cu afacerile omeneti, ci mereu sufletele lor cat n sus, fapt firesc dac aceasta se ntmpl dup chipul imaginii nfiate mai nainte. - E firesc. - Dar crezi c e de mirare, dac cineva, sosind de la contemplarea divinului la cea a lucrurilor omeneti, se poart cum nu trebuie i se face de rs, avnd vederea nc slab? i se pare de mirare c, nainte de a se obinui ndestultor cu bezna din lumea de aici, este silit, pe la tribunal sau pe aiurea, s se confrunte cu umbrele dreptii,

sau cu statuile de la care provin umbrele i s se ia la ntrecere cu alii n legtur cu acest subiect i n felul n care sunt nelese toate acestea de ctre oameni ce n-au vzut niciodat dreptatea nsi? - Nu este deloc de mirare. - Dar dac lumea ar avea minte i-ar aminti c exist dou feluri de slbire a vederii, provenind de la dou feluri de pricini: o dat a celor ce vin de la lumin la ntuneric, apoi a celor ce vin de la ntuneric la lumin. Ar putea atunci gndi c acelai lucru se petrece i cu sufletul, atunci cnd l-ar vedea tulburat i incapabil s vad ceva; n-ar trebui s rd necugetat, ci s-ar cdea s cerceteze dac nu cumva, venind sufletul de la o via mai luminoas, nu e ptruns de ntuneric datorit neobinuinei; sau dac, dimpotriv, sosind de la mai mult netiin nspre o via mai luminoas, nu s-a umplut de o mai mare strlucire. Astfel, pe cel dinti l-ar socoti fericit pentru ceea ce i s-a ntmplat i pentru ceea ce a trit, n timp ce pe cellalt l-ar socoti vrednic de mil. Iar dac totui ar voi s rd de acesta din urm, ar fi mai puin ridicol s rd de el, dect de cel care sosete de sus, de la lumin. - Foarte corect ceea ce spui. - Aa ceva trebuie s cugetm despre aceste suflete, dac ideile noastre sunt adevrate. i s nu socotim c educaia este ceea ce unii pretind c ea este: ntradevr ei susin c pot aeza tiina ntr-un suflet n care ea nu se afla, ca i cnd ar da vedere ochilor orbi (8). - Da, ei susin aa ceva. - Discuia noastr arat ns c, dup cum ochiul nu e n stare s se ntoarc dinspre ntuneric spre strlucire, dect laolalt cu ntreg corpul, la fel aceast capacitate prezent n sufletul fiecruia, ca i organul prin care fiecare cunoate, trebuie s se rsuceasc mpreun cu ntreg sufletul dinspre trmul devenirii, pn ce ar ajunge s priveasc la ceea-ce-este i la mreaa lui strlucire. Aceasta numim Binele, nu? (9) - Da. - Iat deci arta "rsucirii" (10). Se pune problema n ce fel se va obine transformarea cea mai rapid i mai eficace a sufletului. Nu-i vorba de a-i sdi "simul vzului", ci de a-l face s "vad" pe cel care are deja acest sim, dar nu a fost crescut cum trebuie i nici nu privete unde ar trebui. - Aa se pare. - Celelalte aa-zise virtui ale sufletului par s fie cumva apropiate de virtuile trupului - de fapt ele nu exist n el mai nainte, ci doar mai trziu apar n obiceiuri i n ocupaiile omului. ns capacitatea de a cugeta are, mai degrab dect orice altceva, parte de ceva divin pare-se, de ceva care face ca ea s nu-i piard puterea niciodat. Numai c ea poate deveni, dnd urmare "rsucirii" ceva folositor i util, sau nefolositor i vtmtor. Ori n-ai observat la cei socotii ticloi dar iscusii, c mruntul lor suflet e ager la vedere i privete cu ascuime scopurile spre care s-a ndreptat, ca unul ce nu are o vedere slab, dar e silit s slujeasc rului, nct, cu ct ar fi mai ager la vedere, cu att ar svri mai multe ruti? - Ba da. - Dac atunci s-ar tia nc din copilrie aceast parte rea a sufletului, i s-ar tia atunci legturile de rudenie cu devenirea, precum cu un plumb nevrednic, legturi care, nclinnd spre mncruri i plceri de acest fel, spre bucuriile ospeelor, ntorc n jos privirea sufletului. Or, dac s-ar ndeprta de ele i s-ar ntoarce ctre adevr, aceeai putere aparinnd acelorai oameni, l-ar vedea atunci cu mult agerime, la fel cum vede i lucrurile asupra crora este acum ndreptat. - E verosimil. - Verosimil e i urmtorul lucru: nu este necesar, n temeiul celor de dinainte ca nici cei needucai i lipsii de experiena adevrului s nu poat vreodat crmui ca lumea cetatea, dar nici cei lsai s-i consume pn la capt viaa n nvtur? Primii deoarece duc lipsa unui principiu unic, pe care avndu-l n vedere, s fac tot ceea ce fac, n viaa privat i n public; ceilali fiindc de bunvoie nu vor aciona, socotind c au i ajuns s vieuiasc n Insulele Fericiilor. - Adevrat. - Este prin urmare, sarcina noastr, a celor ce durm cetatea, s silim sufletele cele mai bune s ajung la nvtura pe care am numit-o mai nainte "suprem", anume s vad Binele i s ntreprind acel urcu, iar dup ce, fiind sus, vor fi privit ndeajuns, s nu li se ngduie ceea ce acum li se ngduie. - Ce anume? - S rmn pe loc i s nu mai vrea s coboare ndrt la acei oameni nlnuii (11), nici s ia parte la greutile i cinstirile lor, fie c sunt mai mult sau mai puin vrednice. - Dar nu le vom face o nedreptate i nu i vom lsa s triasc mai ru, cnd lor le este cu putin s triasc mai bine?

- Iari ai uitat prietene (12) c legea nu se sinchisete ca o singur clas s o duc deosebit de bine n cetate, ci ea ornduiete ca n ntreaga cetate s existe fericirea, punndu-i n acord pe ceteni prin convingere i constrngere, fcndu-i s-i fac parte unul altuia din folosul pe care fiecare poate s-l aduc obtii. Legea face s fie n cetate astfel de oameni, nu ca s-l lase pe fiecare s se ndrepte pe unde ar vrea, ci ca ea s-i foloseasc pentru a ntri coeziunea cetii. - Adevrat, am uitat. - Cuget deci Glaucon i vezi c nu le vom face o nedreptate celor care devin ca noi filosofi, ci le vom prescrie un principiu drept, determinndu-i s poarte de grij celorlali i s vegheze asupr-le. Le vom spune c filosofii aprui n alte ceti nu iau parte n chip firesc la problemele acelor ceti: cci ei apar acolo de la sine putere, n pofida constituiei fiecrei ceti; i este drept ca ceea ce crete de la sine, nedatornd nimnui hran, nici s nu aib n vedere s o asigure vreunuia. "Noi ns vom zice - v-am nscut pe voi domni i regi peste voi niv i peste restul cetii, ca ntr-un stup (13). Voi suntei mai bine i mai desvrit educai dect filosofii din alte ceti i mai potrivii s participai la ambele: i la filosofie i la crmuire. Prin urmare, fiecare la rndul su, trebuie s coboare ctre locuina comun a celorlali i trebuie s se obinuiasc a privi obscuritatea. Cci de ndat ce v vei fi obinuit cu ea, o vei vedea de nenumrate ori mai bine dect cei de acolo i vei ti ce este fiecare dintre umbre i a cui umbr este, fiindc voi ai contemplat adevrul despre cele frumoase, drepte i bune. n acest caz voi (ca i noi) vei dura cetatea n stare de trezie iar nu de vis, aa cum sunt durate azi majoritatea cetilor, de ctre cei ce se lupt unii cu alii pentru nite umbre i se sfdesc pentru dreptul de a crmui, ca i cnd acesta ar fi ceva nsemnat. Adevrul este c cetatea n care cei menii s conduc doresc cel mai puin s conduc este, n chip necesar, cel mai bine i mai nenvrjbit durat; iar cea n care crmuitorii se poart pe dos, arat pe dos dect prima" (14) - Absolut. - Atunci, oare crezi c nu ne vor da ascultare odraslele noastre, dup ce vor auzi toate acestea i nu vor voi s poarte partea lor de povar n cetate, fiecare cnd i sosete rndul, ci vor voi doar s locuiasc toat viaa unii mpreun cu ceilali, ntr-un loc al puritii? - E cu neputin. Cci le vom prescrie ceva drept unor oameni drepi. Iar fiecare dintre ei se va ndrepta ctre conducere ca spre ceva silnic mai curnd dect spre orice altceva, invers dect fac conductorii de acum, din fiecare dintre ceti. - Astfel stau lucrurile prietene. Dac celor menii s conduc le vei afla o via mai bun dect cea de conductor, este cu putin s ai o cetate bine ornduit. Cci numai n ea vor domni cei cu adevrat bogai, nu n bani, ci n ceea ce trebuie s fie bogat omul fericit: ntr-o via bun i raional. Dac vor veni n viaa public cei care acas sunt ceretori i flmnzi, socotind c de aici - din domeniul public - le va fi dat s pun mna pe bine, nu e cu putin s ai o cetate bine ornduit. Fiindc odat ce crmuirea ajunge un obiect de disput, rzboiul ptrunznd n cas i n interior, el i nimicete i pe crmuitori i pe restul cetii. - Cu adevrat. - Dar cunoti vreo alt via, n afar de cea proprie adevratei filosofii, care s dispreuiasc demnitile politice? - Nu, pe Zeus! - Aadar este necesar ca spre crmuire s nu se ndrepte cei care o ndrgesc. Cci altminteri crmuitorii devin rivali n iubire i se lupt unii cu alii. - Cum s nu? - Pe care alii, deci, i vei determina s se ndrepte spre paza cetii, dect pe cei care, mai nti, sunt cei mai buni cunosctori ai condiiilor ce fac o cetate s fie cel mai bine alctuit, dar care, n plus, mai au i alte cinstiri (dect cele politice), ca i o via mai bun dect cea politic? - Pe nimeni alii. Note (1) Expresia greac las mult de dorit n privina exactitii (...) De fapt Platon spune c drumul este lung n comparaie cu petera, ceea ce nseamn c lumina soarelui nu va ajunge nuntru i c ierea prizonierilor va fi foarte dificil. (2) Identificarea adevrului cu evidena este foarte limpede aici (3) Focul este vzut, desigur, ca un fel de "reproducere" i, n acelai timp, ca un "efect" al soarelui (4) Oamenii din peter "prezic" ce se va ntmpla, n baza unor date empirice. Ei nu cunosc cauzele i sensul fenomenelor pe care le nregistrez i le prevd

(5) Odiseea, 489-490 (6) Aluzie, desigur, la procesul i la condamnarea lui Socrate, acuzat de a-i fi corupt pe tineri. (7) Alegoria Peterii rspunde i reia celelalte dou imagini analogice prezentate mai nainte(n Republica Cartea VI): cea a Soarelui(508a 509d) si cea a Liniei (509d 511e) - domeniul vizibilului corespunde peterii, iar domeniul inteligibilului corespunde "lumii de sus" (8) Evident se face aluzie la teoria platonic despre tiin ca "rememorare" (anamnesis) (9) Expresia lui Platon nu trebuie luat stricto senso. Prin ceea-ce-este Platon are aici n vedere, probabil, ntreg domeniul inteligibilelor, n cadrul crora, ntr-adevr, Binele pare a fi partea "cea mai luminoas" i "mai adevrat", dac neglijm diferena specific ntre Bine i Inteligibil (10) Pentru a se ajunge la adevrata tiin, crede filosoful, nu este suficient o remarcabil dezvoltare i antrenare a inteligenei, nici o multiplicare a cunotinelor, aa cum credeau sofitii i cum credem i noi azi, ci trebuie ca ntreg sufletul "s se ntoarc spre lumin", s se schimbe, s sufere laolalt cu organul prin care cunoate i s biruie piedicile mpreun cu acesta. Astzi nu ne intereseaz care sunt calitile sufleteti, sensibilitatea, nsuirile morale ale unui matematician, biolog ori fizician, atunci cnd dorim s-i utilizm strict n cadrul profesiei lor, ci numai performanele lor intelectuale. Valorile intelectuale sunt astfel, separate de cele etice i acelai lucru se ntmpl, n mare parte, i n art. Or exact aceast scindare interioar i se prea lui Platon o barier puternic dinaintea oricrui proces veritabil de cunotere i, de aceea, unificarea interioar (pe care o numete oikeiopragia) devenea att condiia, ct i scopul acestuia (11) E interesant c Platon se refer la cetatea sa "bun", guvernat de filosofi i nu la cetile reale. S-ar fi putut crede c cei de aici se afl n "stadiul doi", al celor care privesc focul, nemaifiind constrni s vad doar umbrele. Cci n aceast cetate nici tehnicile "mimetice", nici amgitoarea retoric nu-i au locul. (12) Adeimantos fusese cel care se ntrebase, ntr-un capitol anterior, dac nu cumva paznicii sunt mai nefericii dect ar fi putut s fie (13) Grecii vorbeau despre "regele" i nu despre "regina" albinelor (14) Este reluat ideea anterioar potrivit creia bunul crmuitor nu apuc friele de bunvoie Plato The Republic Book 7 http://classics.mit.edu/Plato/republic.8.vii.html La caverne de Platon http://orcajada.com/caverne-platon.htm Platon Oeuvres Compltes La Rpublioue Livre VII http://remacle.org/bloodwolf/philosophes/platon/rep7.htm Cest au livre VII de la Rpublique que les questions de notre condition humaine, de laccs la connaissance, de sa transmission, se posent. La fameuse allgorie de la caverne met en scne de manire magistrale la situation dans laquelle nous sommes tous. Commenons par en lire un extrait et nous verrons ensuite les interprtations que nous pourrons en faire... - Eh bien, aprs cela dis-je, compare notre nature, considre sous langle de lducation et de labsence dducation, la situation suivante. Reprsente-toi des hommes dans une sorte dhabitation souterraine en forme de caverne. Cette habitation possde une entre dispose en longueur, remontant de bas en haut tout le long de la caverne vers la lumire. Les hommes sont dans cette grotte depuis lenfance, les jambes et le cou sont ligots de telle sorte quils restent sur place et ne peuvent regarder que ce qui se trouve devant eux, incapables de tourner la tte cause de leurs liens. Reprsente-toi la lumire dun feu qui brle sur une hauteur loin derrire eux et, entre le feu et les hommes enchans, un chemin sur la hauteur, le long duquel tu peux voir llvation dun petit mur, du genre de ces cloisons quon

trouve chez les montreurs de marionnettes et quils rigent pour les sparer des gens. Par dessus ces cloisons, ils montrent leurs merveilles. - Je vois dit-il. - Imagine aussi, le long de ce muret, des hommes qui portent toutes sortes dobjets fabriqus qui dpassent le muret, des statues dhommes et dautres animaux, faonns en pierre, en bois et en toute espce de matriau. Parmi ces porteurs, cest bien normal, certains parlent, dautres se taisent. - Tu dcris l, dit-il, une image trange et de bien tranges prisonniers. - Ils sont semblables nous, dis-je. Pour commencer, crois-tu que de tels hommes auraient pu voir quoi que ce soit dautre, deux-mmes et les uns des autres, si ce ne sont les ombres qui se projettent, sous leffet du feu, sur la paroi de la grotte en face deux ? - Comment auraient-ils pu, dit-il, puisquils ont t forcs leur vie durant de garder la tte immobile ? - Quen est-il des objets transports ? Nest-ce pas la mme chose ? - Bien sr que si. - Alors, sils avaient la possibilit de discuter les uns avec les autres, nes-tu pas davis quils considreraient comme des tres rels les choses quils voient ? - Si, certainement. - Et que se passerait-il si la prison recevait aussi un cho provenant de la paroi den face ? Chaque fois que lun de ceux qui passent se mettrait parler, crois-tu quils penseraient que celui qui parle est quelque chose dautre que lombre qui passe ? - Par Zeus, non, dit-il, je ne le crois pas. - Mais alors, dis-je, de tels hommes considreraient que le vrai nest absolument rien dautre que les ombres des objets fabriqus. - De toute ncessit, dit-il. - Examine ds lors, dis-je, la situation de leurs lien et de la gurison de leur garement, dans lventualit o, dans le cours des choses, il arriverait ce qui suit. Chaque fois que lun dentre eux serait dtach et contraint de se lever subitement, de retourner la tte, de marcher et de regarder vers la lumire, chacun de ses mouvements il souffrirait, et lblouissement le rendrait incapable de distinguer ces choses dont il voyait auparavant les ombres. Que crois-tu quil rpondrait si quelquun lui disait que tout lheure il ne voyait que des lubies, alors que maintenant, dans une plus grande proximit de ce qui est rellement, il voit plus correctement ? Surtout si, en lui montrant chacune des choses qui passent, on le contraint de rpondre la question ; quest-ce que cest ? Ne crois-tu pas quil serait incapable de rpondre et quil penserait que les choses quil voyait auparavant taient plus vraies que celles quon lui montre prsent ? - Bien plus vraies, dit-il. - Et de plus, si on le forait regarder en face la lumire elle-mme, naurait-il pas mal aux yeux et ne la fuirait-il pas en se retournant vers les choses quil est en mesure de distinguer ? Et ne considrerait-il pas que ces choses-l sont rellement plus claires que celles quon lui montre ? - Cest le cas, dit-il. - Si par ailleurs, dis-je, on le tirait de l par force, en le faisant remonter la pente raide et si on ne le lchait pas avant de lavoir sorti dehors la lumire du soleil, nen souffrirait-il pas et ne sindignerait-il pas dtre tir de la sorte ? Et lorsquil arriverait la lumire, les yeux blouis par lclat du jour, serait-il capable de voir ne ft-ce quune seule des choses qu prsent on lui dirait tre vraies ? - Non, il ne le serait pas, dit-il, en tout cas pas sur le coup. - Je crois bien quil aurait besoin de shabituer, sil doit en venir voir les choses den haut. Il distinguerait dabord plus aisment les ombres, et aprs cela, sur les eaux, les images des hommes et dautres tres qui sy refltent, et plus tard encore ces tres eux-mmes. A la suite de quoi, il pourrait contempler plus facilement, de nuit, ce qui se trouve dans le ciel, et le ciel lui-mme, en dirigeant son regard vers la lumire des astres et de lune, quil ne contemplerait de jour le soleil et sa lumire. - Comment faire autrement ? - Alors, je pense que cest seulement au terme de cela quil serait enfin capable de discerner le soleil, non pas dans ses manifestations sur les eaux ou dans un lieu qui lui est tranger, mais lui-mme en lui-mme, dans son espace propre, et de le contempler tel quil est. - Ncessairement, dit-il. - Et aprs cela, ds lors, il en infrerait au sujet du soleil que cest lui qui produit les saisons et les annes, et qui rgit tout ce qui sy trouve dans le lieu visible, et qui est cause dune certaine manire de tout ce quils voyaient l- bas.

- Il est clair, dit-il, quil en arriverait l ensuite. - Mais alors quoi ? Ne crois-tu pas que, se remmorant sa premire habitation, et la sagesse de l-bas, et ceux qui taient alors ses compagnons de prison, il se rjouirait du changement, tandis queux, il les plaindrait , - Si, certainement. - Les honneurs et les louanges quils taient susceptibles de recevoir alors les uns des autres, et les privilges confrs celui qui distinguait avec le plus dacuit les choses qui passaient et se rappelaient le mieux celles qui dfilaient habituellement avant les autres, lesquelles aprs et lesquelles ensemble, celui qui tait le plus capable de deviner, partir de cela, ce qui allait venir,, celui-l, es-tu davis quil dsirerait possder ces privilges et quil envierait ceux qui, chez ces hommes-l, reoivent les honneurs et auxquels on confie le pouvoir ? Ou bien crois-tu quil prouverait ce dont parle Homre et quil prfrerait de beaucoup... tant aide-laboureur, tre aux gages dun autre homme, un sans terre.... et subir tout au monde plutt que de sen remettre lopinion et de vivre de cette manire ? - Cest vrai, dit-il, je crois pour ma part quil accepterait de tout subir plutt que de vivre de cette manire l. - Alors rflchis bien ceci, dis-je. Si , nouveau, un tel homme descendait pour prendre place au mme endroit, naurait-il pas les yeux remplis dobscurit, ayant quitt tout dun coup le soleil? - Si, certainement, dit-il. - Alors, sil lui fallait de nouveau concourir avec ceux qui se trouvent prisonniers lbas, en formulant des jugements pour discriminer les ombres de l-bas, dans cet instant o il se trouve aveugl, avant que ses yeux ne se soient remis et le temps requis pour quil shabitue tant loin dtre ngligeable, ne serait-il pas lobjet de moqueries et ne dirait-on pas de lui : Comme il a gravi le chemin qui mne l-haut, il revient les yeux ruins et encore cela ne vaut mme pas la peine dessayer daller l-haut ?. Quant celui qui entreprendrait de les dtacher et de les conduire en haut, sils avaient le pouvoir de semparer de lui de quelque faon et de le tuer, ne le tueraient-ils pas ?.... Et Platon de poursuivre en nous prcisant que ce chemin parcouru par celui qui est sorti de la caverne est celui de lme qui slve vers la contemplation des choses intelligibles dans un lieu intelligible auquel seul lintellect, partie noble de lme, est capable daccder. La richesse symbolique de cette allgorie est extraordinaire. Allgorie ; cest un mot grec dont ltymologie indique que lon veut dire autre chose que ce que lon dit. Hraclite le dfinit ; cest la figure de style qui consiste dire une chose et en signifier une autre, diffrente de ce que lon dit... voil proprement ce quon appelle allgorie Le procd est rhtorique ; cest une faon de parler, le plus souvent image... do son caractre didactique. On devine toutefois que sous la banalit du rcit ou sous le caractre concret des images se cache des significations plus abstraites et profondes. La difficult devient alors celle que rencontre lhermneutique, discipline dlicate des interprtations. Prenons dabord le cas de la caverne. Le lieu ne manque pas de puissance potique ; Il est larchtype de la matrice o sorigine le monde et le lieu o se font les rvlations initiatiques. Dans un livre qui est en quelque sorte la suite de la Rpublique, et qui sintitule Les lois, Platon imagine des vieillards sur le quai du port crtois, actuellement appel Hraclion, attendant un trangers venu dAthnes. Il arrive enfin et aprs avoir procd aux rites religieux, ils le conduisent sur le montagne, lactuel mont Ida, dans une grotte... et l, les crtois reoivent de lathniens les tables de la loi. Elles serviront fonder une centaine de cits. Cette grotte existe, on peut la visiter et une bonne partie des richesses archologiques du muse dHraclion viennent de l... On ne sloigne pas de Platon car elle laurait inspire pour sa caverne. Les mythes senracinent volontiers dans la ralit. Matrice, lieu sacr de rvlation, la caverne est aussi un lieu souterrain, prs des enfers ; un lieu donc de souffrance, dpreuves. Elle est une prison. La signification nest plus simplement cosmique, elle devient morale, thique. Lme devra sortir de cette fosse dobscurit pour renatre la lumire. Nul doute que Platon connaissait les pratiques religieuses dinitiations, les rites dEleusis o les imptrants taient dabord enchans dans une grotte. Ils devaient sen chapper pour regagner la lumire. Dans le culte oriental mithraque, le sang du taureau sacrifi arrosait dans une fosse les hommes rgnrs. Avant que Platon ne sen inspire, les pythagoriciens concevait que lesprit crateur qui anime le cosmos, le Nous, librait une me prisonnire de ses passions.

La renaissance, la rgnration, le salut de lhomme passent pas ce topos privilgi, la caverne. Vous remarquerez que la tradition chrtienne nchappe pas la rgle et que les images dEpinal nous montrent la naissance du messie o lapparition de la vierge dans une grotte. Quoi quil en soit, le texte de Platon ne se rduit pas des curiosits littraires, achtypiques, psychologiques, voire psychanalytique. En dcrivant la situation humaine (hors temps) il a une dimension la fois ontologique et mtaphysique. La dcouverte de celle-ci va commander un programme dducation sur lequel Platon ne se fait gure dillusion. On la vu, non seulement il sera fait un mauvais accueil celui qui revient de l haut, ( on se moque de lui - Evocation de lAlbatros dans le pome de Baudelaire) mais une menace de mort plane sur le matre librateur. Le procs et la mort de Socrate ouvrent des blessures encore fraches. Merleau-Ponty dira que Socrate a fait aux athniens le cadeau empoisonn de sa mort. Par sa valeur paradigmatique, au del mme de la Grce, cest le refus du philosophe par une socit qui nen veut pas qui est ici exprim. Et pourquoi donc les hommes refusent-il dtre libr de leurs chanes ? Parce quils sont ns avec et donc ont avec celles-ci une longue habitude de frquentation intime.... un peu comme ces animaux si habitus leur cage quils sont effrays et reculent devant leur libration possible. Premire leon terrible de Platon sur la condition humaine; Ces prisonniers sont bien tranges... constate linterlocuteur... La situation ne lest pas moins. Ils nont jamais connus la libert. Ils ne peuvent pas la dsirer puisquils ne savent pas ce que cest. On aurait tort dimaginer que cette allgorie est un appel militant des hommes rvolts qui veulent briser leurs chanes et recouvrer une libert perdue. Laffaire est beaucoup plus dlicate. Par habitude, par paresse sans doute et mme par confort... (Oui, car tre assis avec ses semblables en un mme lieu a de quoi rconforter.) les hommes ne veulent pas bouger, changer de situation. Un peu comme cette majorit inerte de citoyens qui saccommodant de ce qui est, sinquitent des nouveauts et des changements qui pourraient venir. Problme dducation, de Paideia ; lignorant, encrass dans son ignorance.... une ignorance qui signore ( on appelle cela la btise) ne veut pas savoir. Sil faut le sauver, il faudra lui faire violence. Dans son texte, plusieurs reprises, Platon prcise quon le force. On larrache ses congnres, on le trane, on le pousse... Il rsiste, ne veut pas, rechigne.. Tout est pnible, difficile. Nous sommes bien loin de limage idyllique de cette pdagogie facile, ludique bienheureuse que prnent les nouveaux matres. Il faudra prendre du temps, essuyer des blouissements, dpasser des ccits... Grimper sur des chemins raides et escarps... Tout cela, cest ce qui est promis lhomme qui doit tre sauv.... des souffrances, des checs et des larmes... Il y a de quoi en dcourager plus dun. Mais un problme encore plus grave surgit. Il est judicieusement soulev par Alain. Imaginez que tout ce qui se passe dans la caverne, cette grande valse des ombre portes et ce tohu-bohu des chos, soient un complexe de savoirs et de comptences organiss. Justement, cest le cas ! Cest tout ce savoir, toutes ces disciplines efficaces, toutes ces techniques et ces sciences dune utilit certaine pour les hommes... Tout cela est appris dans les coles, fait lobjet de vnration, de diplmes et dencouragements. Voici la socit des hommes! Ils sont contents deux-mmes et fiers de leurs russites sociales, matrielles. Toute leur nergie passe lorganisation de cette socit, aux travails utiles, producteurs de richesses?, aux technologies avances dont les exploits dchanent les applaudissements. Fondamentalement, le texte de Platon concerne lensemble du monde dans lequel nous sommes et non pas les cancres du fond de la classe. Lignorance que le philosophe fustige nest pas le simple fait de ne rien savoir. Bien au contraire, dans sa caverne, cest dire dans son monde lui, lhomme a des prtentions de connaissances. Il est persuad que ce quil voit, cest le rel, que sa connaissance est la bonne, la seule, la vraie.... cette assurance lui donne de la fiert et le conforte dans son enttement. Ce savoir que lhomme prtend avoir de soi et du monde est celui qui lui russit et auquel tout le monde adhre. Cest le savoir du bon sens populaire... Il en appelle aux vidences immdiates, aux opinions partages, aux lieux communs... Il faut aller lcole pour apprendre des sciences utiles qui permettront davoir une belle place dans la socit des hommes, dtre riche et puissant. Voil le discours que les prisonniers de la caverne pourraient tenir en clignant des yeux les uns vers les autres... Et quil aille au diable celui qui nous violente et veut nous faire sortir dici !

Mieux, le savoir dans le monde sacoquine avec le pouvoir dans le monde. Quoi de plus naturel, de plus vident ? Lexprience le prouve. Lexprience, voil un critre de garantie pour la prtention dun savoir. A propos de la justice, puisquil est question de cela dans La Rpublique, il y a au dbut un dialogue instructif de Socrate avec un individu qui rentre dans une typologie vulgaire ; il sappelle Thrasymaque mais il aurait pu sappeler Callicls, comme dans un autre dialogue. Il sagit de ce type dindividu fortement charpent, brut de dcoffrage et jetant la figure des vrits constatables pour tout homme, bien camp dans ses bottes plantes sur terre. La leon naturelle pour celui qui veut savoir ce que cest que la justice cest que les gros poissons mangent les petits et que ce sont les plus forts qui ont toujours raison. Quoi de plus nature! ? De plus vident ? De plus incontestable ? Nous voil toujours dans la caverne revenu lvidence de perception premire. La raison, dans lhistoire est toujours du ct du plus fort. Celui qui a bien compris cela et qui est devenu matre en la matire, cest lhomme politique. Entendons bien sr celui qui se montre sur le thtre du monde, qui prore sur lagora de la cit. Gygs, dcouvrant un anneau magique qui le rend invisible, finit par user de ce pouvoir pour assassiner le roi et usurper le trne. Bref , on le devine, ceux qui vont tre les plus rticents lentreprise de connaissance philosophique seront les ambitieux... Dans larne politique, ils sont lgion. Ils parlent bien, tissent de beaux mensonges qui vont dans le sens du poil de lassemble populaire, et nadmettent comme vrit que celle qui assure un grand succs et une russite sociale. Cest dur de rompre les chanes qui nous emprisonnent car les plus fortes sont les plus intimes, savoir ces ambitions personnelles que nous considrons tous comme lgitimes et qui, lorsquelles se ralisent, nous assurent prosprit et admiration, voire jalousie. Tout cela est balay par Socrate. Il en sait quelque chose, Platon! Lui qui, n de cuisse aristocratique, tait destin dans sa jeunesse au meilleur avenir politique. Une jeunesse dore qui a cess de le sduire ds la rencontre de son vieux matre, si libre lgard des pouvoirs de largent et des ambitions populaires. A celui qui prtend que le tyran, par la puissance, saccorde le bonheur, Platon rtorque Je ne te crois point... et parce quil est bien sr de sa dmonstration, il ajoute Cest toi qui le diras !. Dans la caverne, il ny a que des ombres, des images qui sont, la comparaison est de Platon lui-mme, comme les projections que proposent les marionnettistes. Jeu dombres sur lcran de la parois o lon se fait du cinma. Soyons clair, ces apparences, en elles-mmes, ne nous trompent pas, pas plus que la porte sur laquelle je viens de me cogner nest mchante mon gard. Cest moi et moi seul qui me trompe lorsque je prends les apparences, les images, pour la ralit, toute la ralit. Une autre belle leon de Platon cest que nous sommes responsables de nos erreurs et de nos illusions. Cest nous qui jugeons mal. Do la formule clbre de Socrate qui a pu tonner le commun des mortels lorsquil dit que Nul nest mchant volontairement. Cest toujours un aveuglement qui fait croire au tyran que la domination sur les autres lui assurera son bonheur... illusion humaine qui se fait passer pour vraie connaissance. Cette importance de la connaissance est dfinie comme dcisive par la pense grecque. Cest elle qui fonde le projet philosophique, la dcision de philosopher. Et si, comme on la dit, il est question de sagesse, on voit mal comment celle-ci pourrait sexercer sans le secours de la connaissance. Pour maintenir cette exigence, il convient de chasser les faux prtendants la connaissance. Ce sera une tche prliminaire difficile et qui va contrarier bon nombre dindividus. Outre le fait quon voulut faire exemple, le procs et la condamnation de Socrate ont aussi leur origine dans la colre et le ressentiment quil a suscits chez ceux qui pensaient dtenir une lgitimit de bon sens. Et pour cause! Cest le statut de lopinion elle-mme qui apparat comme une de ces illusions chre lhomme de la caverne. La forme la plus immdiate, la plus frquente donc, la plus fleur de peau, cest la dclaration dopinion. Avec elle, tout commence. Et cest donc par l que commencent les dialogues platoniciens. Dialoguer, cest dabord changer directement ses opinions. Chacun envoie sa balle... A lautre de la recevoir et de rpondre au coup par coup. Car il faut bien le constater, les opinions ont ce double caractre dtre colles si fort ceux qui les noncent quelles sidentifient leur personne et par ailleurs, elles sont non seulement trs diffrentes mais souvent opposes. Cela a une

consquence terrible ; les oppositions dides deviennent les oppositions de personnes et finissent si elles se radicalisent par la violence. Le mot grec qui dsigne lopinion est doxa. Le rgne de ce savoir qui circule comme fume dans la pnombre de la grotte cest celui des rumeurs, des on-dit que... de tout ces prjugs qui font la petite philosophie de lhomme du quotidien. Elle se laisse vite contaminer par la loi du nombre. Martin Heidegger parle de la dictature du On... . Et il faut avouer quil nest pas facile de changer dopinion... Dabord par fiert car admettre son erreur demande une vertu dhumilit et ensuite par ignorance car comme nous lavons fait remarquer, la btise est une ignorance qui signore. Un certain Chrphon, qui avait rputation dtre intgre, ne manquait pas de pit. Lorsquil se rendit, selon la coutume religieuse, dAthnes Delphes, pour consulter la pythie, il lui demanda quel tait lhomme le plus sage dAthnes. Elle lui rpondit que ctait Socrate. Stupfaction! Lorsquon lui apprit la nouvelle, Socrate lui-mme fut tonn. Il voulut percer ce mystre et interrogea ses congnres?, surtout ceux qui passaient pour savants et avaient grande rputation, pignon sur rue... il finit, au terme de leur discussion par conclure que leur prtention au savoir ntait que prtention. Leur embarras et leur contradiction ds quon les interrogeait le rvlaient suffisamment. La diffrence donc qui faisait sagesse, cest que eux prtendaient savoir alors quils ne savaient pas et que Socrate, lui, avait simplement pris conscience de son ignorance. Il savait quil ne savait pas... premier pas incontournable dune conversion philosophique authentique, premier aveu ncessaire pour sortir de la caverne. Reste lobjection la plus forte de celui qui ne voudrait pas sortir. Cet autre rel que Platon invoque, cet autre monde qui serait le modle quoi renvoie les images qui dansent sous nos yeux... Il nexiste pas... il nexiste en fait que dans limagination dun artiste qui rve dun autre monde plus parfait. Cest un idal et comme chacun le sait, le propre de lidal, cest de ne pas tre ralis, de ne pas exister vraiment. En dehors de ce monde de la perception, de la visibilit, il ny aurait rien du tout. Il ny a que les flches lances dans un ciel dsesprment vide. Incrdulit de Saint Thomas qui doutait de lassomption de la vierge Marie... la lgende raconte quamuse ou excde, elle lui jeta, depuis les cieux, sa ceinture. Quelle preuve pouvons-nous donc avoir de lexistence de cette autre ralit qui chappe et fonde lunivers matriel et visible ? Comme toujours la rponse platonicienne tonne. Quon imagine la scne ; Socrate, sortant de chez lui et sur le perron dune porte, surprenant des enfants jouant avec des osselets... cinq osselets qui circulent dans les mains. Il sarrte, contemple un instant et rflchit... je vois bien les osselets, mais o est le cinq? Il y a en effet de quoi stonner. Ce chiffre cinq, ce nest pas une chose visible et palpable, videmment... et pourtant il existe, il est. Mieux, alors que les objets, comme toutes les choses de ce monde sont vous au dprissement, au vieillir et la disparition, aux outrages du temps, le cinq ne vieillit pas, ne dprit pas et ne meurt point. Evidemment diront certains, puisque cest une pense, puisque ce nest quide, conue comme une pure fiction de la raison mathmaticienne... Grave erreur, car il ny a rien dinvent ou de cr dans le chiffre cinq. Les pythagoriciens avaient dj remarqu que les nombres ont des proprits et, plus proche de nous, un certain Frege, logicien et mathmaticien de son tat, avait dfray la chronique lorsque, rentrant dans son amphithtre de luniversit, il stait content dcrire sur le tableau noir, devant les yeux mduss de ses tudiants, le nombre est objectif comme la mer. Eux aussi ont des proprits. Ainsi, constat de Platon, le mathmaticien philosophe ; le cinq tait l avant la pense, avant celui qui le pense et il sera encore l bien aprs lui. Il a dans la srie ternelle des nombres sa place. Pour sortir de la caverne, une propdeutique est ncessaire... La frquentation par lintellect, partie noble de lme, de ces ralits intelligibles qui sont relles et qui pourtant chappent aux critres vulgaires de visibilit et de perception, est un prliminaire indispensable. Il faudra du temps pour admettre cela. Certains ne

ladmettront jamais et se contenteront de rester dans leur certitude au fond de la caverne. Aprs avoir compris ce quil nous faut abandonner... les opinions dclares et les certitudes sur le monde du quotidien, sur la visibilit empirique, sur lexprience immdiate, sur les pseudo-attitudes ralistes de bon sens... le plus dur reste faire ; Sortir de la caverne et mettre enfin les pieds dans la ralit, la vraie. De soi mme, avec ses propres forces, il ny a gure de chance de russir. O donc le paresseux pourrait-il trouver lnergie pour sortir de sa torpeur? Sauf exception, beaucoup comptent sur la sonnerie pour se rveiller. Le prisonnier de la caverne nchappe pas la rgle ; on le secoue, on brise ses chanes, on le violente et on le pousse vers la sortie. Qui donc est ce On mystrieux sinon le philosophe... Socrate, bien sr, que lon comparait un taon, parce quil piquait les individus afin de secouer leur torpeur. Aprs le dsagrment de laveuglement, suivi dun temps plus ou moins long daccoutumance, voici donc la vraie situation rvle grce la lumire dun feu qui brle devant lentre de la grotte. Il est facile den allumer un dans celle que jai visite en Crte sur le mont Ida car la large entre de la caverne souvre au ras dune falaise haute dune cinquantaine de mtre qui la surplombe. Ce que notre imptrant peut enfin voir, cest le cortge de ces marchands chargs de hottes bien remplies, dambulant derrire un petit mur de pierre et changeant pour certains des paroles. Enfin la vrit clate ; maintenant, il comprend, il sait... ce quil prenait pour ralit ntait quombres portes dformes et chos plein de confusion. Il tait dans lerreur et bien sr il ne le savait pas. La prise de conscience de lerreur est salvatrice, elle nous dlivre de lerreur. Savoir que je me suis tromp, cest ne plus se tromper... un grand progrs vient dtre ralis. On est sorti de la btise. On peut imaginer le contentement de celui qui vient dtre libr. Il est en mesure maintenant de faire une rtrospective et de juger leur juste place les erreurs quil faisait. Dans lallgorie que nous avons lue, cet individu, dabord rticent, semble assez passif. Tout au plus est-il consentant. Il se laisse faire, se laisse violenter et guider. A vrai dire Platon va donner beaucoup plus desprit dinitiative celui qui sest converti lactivit philosophique. Il sagit bien dune activit, dune recherche assidue et mthodique que Platon nomme la dialectique. En un mot tre philosophe et dialecticien, cest tout un. Lopposition entre les connaissances loeuvre au sein du monde crpusculaire de la caverne et celle qui donne accs la ralit, donc un savoir vrai, va sclairer sous un nouveau jour avec une lettre dcisive pour une bonne comprhension du platonisme ; la lettre VII. Voici comment se distingue les cinq tapes de la connaissance que le dialecticien met en oeuvre ; les quatre premire concernent lhomme de la caverne et la cinquime celui qui en est sorti. Lui seul accde la connaissance philosophique proprement dite. Lenjeu est de taille. Ecoutons Platon : - Il y a pour chaque tre trois modes qui permettent den acqurir la science, elle mme est le quatrime, et en cinquime lieu, il faut placer lobjet mme, connaissable et vraiment rel. Le premier mode est le nom, le deuxime, la dfinition, le troisime limage, le quatrime, la science. Prenons un exemple pour comprendre ce que je viens de dire et appliquons-le tout. Cercle, voil quelque chose dexprim dont le nom est celui mme que je viens de prononcer. Son deuxime mode, la dfinition, compose de noms et de verbes : ce dont les extrmits sont partout gale distance du centre, voil une dfinition de cette chose dont le nom est rond, circonfrence, cercle. Le troisime mode de connaissance est le cercle dessin, puis effac, tourn au tour, puis dtruit ; mais le cercle en soi auquel se rapportent tous ces objets, nprouve rien de semblable, car il est autre. En quatrime lieu, la science, lintelligence et lopinion vraie, relatives ces objets. Il faut les ranger dans un seul groupe car elles ne rsident ni dans les voix, ni dans les figures corporelles, mais dans les mes ; do il est vident quelles se distinguent et de la nature du cercle en soi et des trois modes que nous venons de dire. Parmi elles,

cest lintelligence qui, en parent et en ressemblance, se rapproche le plus du cinquime, les autres en sont les plus loignes. Les connaissances au sein de la caverne, autrement dit dans notre monde de visibilit corporelle, ne sont pas homognes. On va du plus flou au plus prcis, du plus confus au plus clair, du moins rel au plus rel, du moins consistant au plus consistant. Imaginez que notre hte soit absent ; je prononce son nom Hocine. Que pouvez-vous savoir si vous ne le connaissez pas encore... Ce nest pour linstant quun mot qui peut recouvrir des ralits bien diffrentes. Des Hocine, il y en a beaucoup de par le monde. Pour satisfaire votre curiosit que vous prcise que cest un homme qui est mon ami... Vous voulez en savoir plus ? Je vous prsente une photographie... une image... Cest pas mal mais je vois bien vos doutes. Est-il vraiment comme sur la photographie ? Je me contente alors de vous dire que sur la photographie il mesure trois centimtres et quen ralit il est un peu plus grand... Suis-je bte, la photographie nest quune image et toute image renvoie une ralit quelle dsigne mais qui est absolument autre. Je pourrais poursuivre avec plus de science, dinformations rationnelles. Cest un homme, cest dire un animal rationnel, un bipde sans plume.... Le point commun de toutes ces connaissances par images ou dfinitions verbales, cest quelles nont quun rapport de reprsentation avec lobjet connatre. Elles se contentent en quelque sorte de tourner autour en tentant de sapprocher de plus en plus comme ferait un papillon autour de la lampe allume. Le cinquime genre de connaissance se dtache vraiment des autres. Avec lui nous sommes sortis de lobscurit ; nous sommes directement en prsence de la chose tant recherche... comme nous pouvons voir ici ce quest Hocine dans toute sa prsence relle... On peut alors juger de la pitre qualit des autres modes de connaissance. Platon laisse esprer au dialecticien philosophe grand amateur de dfinitions, danalyses et de synthses, une issue favorable, une donation de lobjet tant recherch qui soffrirait nous dans sa pure prsence rayonnante. Lactivit intellectuelle de lme est la condition ncessaire mais non suffisante dune telle apparition. - Quiconque narrive pas dune faon ou dune autre possder ces quatre modes, jamais nobtiendra une science parfaite du cinquime. Par lui, cest lessence elle-mme de lobjet vis qui est rvle. La conclusion de la lettre VII mrite lecture : - Lorsquon a frott grand peine les uns contre les autres, noms, dfinitions, visions et sensations, quand on a discut dans des discussions bienveillantes entre interlocuteurs dont les questions ni les rponses ne sont inspires de lenvie, quclate sur le sujet donn, la lumire de la sagesse et de lintelligence, avec autant dintensit que supportent les forces humaines. Sorti dans la lumire du jour, notre prisonnier libr peut voir quoi, quelles ralit, renvoyaient ces reprsentations, ces images confuses dans la caverne. Il nest pas encore au bout de ses peines car il va poursuivre son ascension sur la hauteur dune colline et de l verra que les marchands qui dambulent avec leur hottes remplies dobjets divers, le petit mur de pierre et mme le feu qui tait allum lentre de la grotte... tout cela nest visible, accessible au regard, donc la connaissance, que grce cette immense lumire qui inonde tout le paysage. On lobligera tourner la tte du ct de la source do procde cette lumire, savoir le soleil, haut dans le ciel. L, on imagine un second aveuglement, une initiation douloureuse... Socrate avait dfini le pdagogue comme celui qui fait tourner la tte du bon ct... Lallgorie de la caverne prend ici un tournant dcisif. Le culte du soleil dans cette Egypte que les grecs rudits ne cessaient de frquenter avait t la prfiguration du monothisme. Ce soleil que lhomme libr contemple au plus haut est non seulement ce qui rend possible toute vision, toute connaissance du monde mais cest aussi, Platon ne manquera pas de le faire remarquer, ce qui fait tre, ce qui rend la terre nourricire et fait crotre les plantes, ce qui est source de vie. Cette symbolique religieuse oriente la philosophe de Platon vers une voie mtaphysique qui fera fortune en Occident.

Arrtons-nous un instant sur lpilogue... il est instructif. Liniti naura pas loisir de sabmer dans une longue contemplation solitaire... Pas de philosophe dans une tour divoire... Il est contraint de rebrousser chemin... de revenir vers ses congnres pour annoncer ce quil a vu... Avec de nouveaux aveuglements, il sera maladroit, on se moquera de lui, il ne sera pas cru et il sera trs mal reu. Ce qui sera refus ou mal compris cest cette distinction dans le rel auquel lhomme a faire entre un monde visible si peu clair et un monde invisible si clair, cest cette thorie dun monde intelligible o les ides ne sont pas de simples reprsentations abstraites, des images, mais des ralits fondamentales, des essences sans lesquelles il ny a pas de savoir possible. Epilogue Dans son ouvrage fondamental o il est question de savoir ce que nous pouvons connatre, Emmanuel Kant inaugure un chapitre intitul Dialectique transcendantale par un hommage et une rflexion critique sur Platon. Il fait la distinction importante entre lentendement et la raison. Lentendement, cest notre facult de connatre toutes les choses du monde. Elle se manifeste par un ensemble de catgories, cest dire dexigences logique quAristote avait dj recenses dans son trait de Logique. Par exemple le principe de causalit que Leibniz nommera Principe de raison suffisante est cette exigence desprit qui veut quil ny ait pas de causes sans effets et deffets sans causes... A nous ensuite, forts de cette exigence de chercher dans la nature une chane de causalits. Et la raison dans tout cela ? Elle inspire ou anime certes lentendement dans ses exigences mais ce qui la caractrise ce sont, non pas les catgories mais les ides. Les ides... Voil un concept qui a fait le succs du platonisme et que lon traduit souvent pas forme. Par exemple lide du triangle nest pas ce triangle que je trace sur le sable, ce nest pas non plus le triangle isocle ou le triangle rectangle, quilatral etc... Ce nest aucun triangle particulier et pourtant chacun ne serait pas triangle sil ne participait pas la mme forme. Cest elle qui donne lidentit et qui permet du coup la connaissance. Un extraordinaire problme va alors se poser : quel statut doit-on donner ses ides qui ne sont pas des choses du monde mais qui autorisent la connaissance des choses du monde par lidentification de leur appartenance une mme ide. ( Ainsi, toutes les figures que je vais tracer seront des triangles... dont on apprend quelles obissent la mme rgle qui veut que la somme des angles soit gale 180 degrs.) Pour Emmanuel Kant la grande leon de Platon est l. La raison qui sillustre par des Ides pose ses exigences rationnelles mais rien du monde ne peut les contenir. Elles ne sont pas des choses, elles sont des ides... dou ce mot didalisme que nous utilisons et qui traditionnellement qualifie la philosophie de Platon ou dautres. Vous remarquerez quon reproche lidaliste son manque de ralisme. Il ne verrait pas les choses comme elles sont mais comme il les imagine. La critique na vritablement de sens qui si on fait de lide ( ce quelle est au sens moderne et psychologique) un pur produit de la fantaisie, de limagination humaine. Rien de tout cela avec Platon. Les Ides, les Formes, ne sont pas du tout cres par lesprit humain. Ce nest pas moi qui dcide en toute libert de ce que doit tre la figure du triangle. Ses proprits sont immanentes, ncessaires... Je ne peux que les identifier et les reconnatre. Elles transcendent ma volont. Ce que Kant va retenir de Platon, cest le fait que les ides de la raison jouent un rle de condition absolue de la connaissance. Elles ne sont pas des chimres... Nous devons ncessairement faire appel elles pour tous nos jugements. Comment voulezvous que je juge du degr de beaut dune chose si je nai pas en tte, titre de norme de rfrence, une ide de la beaut... une ide, idale, jamais prsentifie donc, mais ncessaire toute valuation. Par contre Kant ne va plus suivre Platon, ou linterprtation de Platon, lorsque lon va en quelque sorte chosifier les ides.... les considrer comme de ralits qui transcendent notre monde empirique et appartiennent un autre monde... un monde transcendantal. La question dlicate qui se pose est celle de savoir si suivre la lettre limagerie prsente dans lallgorie de la caverne, on ne tombe pas dans le pige dune interprtation nave. Bref y aurait-il un platonisme naf, celui qui est un peu trop facilement vhicul dans les commentaires de classes de terminale et un autre

platonisme, plus subtil qui demande une approche conforme aux exigences de la modernit. La seconde interprtation dtruit les postulats de la premire. Pour celle-ci, la thse raliste ne fait aucun doute. Tans que nous sommes dans la caverne, nous sommes dans le monde empirique, celui qui nous est livr dans la perception commune et immdiate... le travail va consister oprer un dplacement et pntrer, en sortant de la caverne dans un autre monde, jusqualors ignor... Il y a un parcours, une remonte sur la colline, un accs un point de vue plus lev do on pourra mme un instant dblouissement contempler le soleil, source absolue de lumire. Que peut signifier ce stade la connaissance et la philosophie sinon une extase. Une extase qui porte sur des choses dun autre monde, dune autre ralit que celle conue dans la demie obscurit de la caverne. La tradition mtaphysique la prsente ainsi. Elle va nourrir lenthousiasme des mysticismes du Moyen-age et celui de la Renaissance. Dans la thologie plotinienne, le monde intelligible des Ides conu par Platon sera comme un tremplin qui doit nous propulser vers la pense de lUn do tout procde. LUn, Ide suprme qui nest plus une ide est, symbolis par limage du soleil et comparable loeil du dieu gyptien Horus, est comme cette lumire qui inonde les collines de la haute Egypte o Plotin naquit et confond en elle dans une pure transparence les habitants et les collines elles-mmes. Sinspirant dun platonisme pythagoris et accessible quelques initis seulement, Plotin, n en 205 aprs J.C., oriente fortement la comprhension du platonisme vers une tendance religieuse et thologique. La gnose qui fleurit dans des sectes autour de la mditerrane, concevra que le savoir suprme, qui est vision, est aussi fusion avec lEtre suprme. La causalit suprme tant le privilge de lUn et du Bien, en forgeant le concept daudace, Plotin sengage dans les arcanes dune pense crationniste selon laquelle, par carts, le divin unique pose par procession descendante la multiplicit des tres. De lUn ineffable procde le multiple. Les rflexions plotinienne inspires de sa lecture de Platon prparent celles de Saint Augustin. Quant la Renaissance du Quatrocento, on sait combien elle concerne, avec les lectures et les traductions rudites de Marcile Ficin, un retour en force du platonisme. Enthousiasmes intellectuels qui se pique daccder, au terme dune ascse, un monde suprieur en perfection et en ralit. Lexistence et la ralit de ce monde, transcendant le sensible et lempirique, ne semble faire aucun doute. Nietszche ragit violemment contre Platon quand il laccuse de fabriquer une illusion darrire-monde. Pour la modernit philosophique, un renversement du platonisme consiste dnier fortement le statut de ralit au monde intelligible. Autrement dit, nous ne sortons pas de la caverne et ce monde extrieur que laisse entrevoir Platon ne serait quune fiction de limagination humaine. On voit aussitt les enjeux ; cest la mtaphysique qui est vise. Ses prtentions sont purement et simplement dboutes. Laffaire, on la vu, avait t initie, au XVIIIme sicle par E.Kant. Lentendement, laide de ses catgorie, ne peut connatre que les phnomnes... Mais comme aucune manifestation phnomnale ne vient confirmer les ides de la raison, celle-ci, suspendue en quelque sorte en lair, ne peut prtendre une connaissance. Que Platon - inspir par les pythagoriciens qui disaient que les nombres gouvernent lunivers et que la science des nombres, de ce fait, tait science suprme - imagine un autre monde intelligible cest son affaire mais les contradictions auxquelles il est confront quand il sagira de savoir quel rapport de participation il faut concevoir entre ces deux mondes, le sensible et lintelligible, suffisent dcourager le maintien de la thse. Faudra-t-il envisager pour chaque chose du monde, une Ide correspondante... un double parfait dont elle soit la copie imparfaite ? Faudra-t-il ainsi envisager srieusement une ide de boue ou de crasse ? Aristote, conscient de ces difficults, avait dj formul de vives critiques sur cette thorie des ides. Lide de quitter ce monde-ci pour slever vers un autre monde suprieur non seulement parait chimrique et voue davance lchec mais a comme effet pervers de disqualifier le monde dans lequel nous vivons. Ici nous retrouvons dans toute sa virulence et sa force la critique nietszchenne. Selon lauteur de lAntchrist, le platonisme, inspirant la mtaphysique occidentale, a renvers les valeurs. En se vulgarisant dans la christianisme et le sentiment religieux, il a exprim

un profond ressentiment lgard du monde, du seul monde concevable et rel pour lhomme, savoir le ntre. Lathisme contemporain, la formule clbre, tronque et assez mal comprise de Marx, selon laquelle la religion est lopium du peuple..., le jugement svre du psychanalyste Freud considrant que la religion est la nvrose obsessionnelle de lhumanit, tout cela concourt ranger Platon du ct des fabulateurs. Aucune exprience mtaphysique ne serait possible, aucune vision en Dieu, aucun accs une ralit suprme... Toutes ces prtentions sont dboutes au nom dun ralisme affich par celui qui prtend avoir les pieds sur terre... Dfinitivement condamn Platon? Pas si sr... On la vu avec lanalyse de Kant. Il a en quelque sorte, pour lui, deux coles de philosophie... Celle que vhiculait la tradition mtaphysique et qui imaginait que le travail de lesprit, la connaissance, devait slever et sabmer dans une extase... et celle, plus moderne, qui considre que la connaissance est un travail dappropriation du rel par lesprit de sorte que lesprit forge en lui-mme ses propres concepts et ses modles dintelligibilit. Dans ce cas, la raison ne sort pas delle-mme, elle est toute entire auprs de soi. Quant savoir si ce quelle imagine dans ses modles explicatifs et rationnel est bien conforme la ralit... elle ne pourra jamais le savoir car il faudrait quelle saute en quelque sorte par del elle-mme pour plonger directement dans une saisie immdiate du rel. Cela lui est impossible. Le rel, que la raison conoit comme la source de tout phnomne, est un inconnu, absolument inconnaissable ; il est un X transcendantal . Cest en se rclamant de la Rvolution copernicienne que Kant dfinit son entreprise. Copernic avait renvers la croyance nave selon laquelle le soleil tournait autour de la terre apparemment immobile. Ainsi cest de la raison elle mme que procde toute connaissance du rel. Elle garde linitiative et jamais ne sabandonne une contemplation quelconque. La raison ne voit que ce quelle produit elle-mme. Ces rflexions de Kant nous oblige reconsidrer lallgorie platonicienne de la caverne... Au fond deux interprtations opposes se dessinent... Lune, plus conforme la tradition et certains crits de Platon, notamment la fameuse Lettre VII qui soulve le voile en ce qui concerne la mthode dialectique de recherche intellectuelle du philosophe et laisse entendre, comme rcompense de ses efforts et esprance suprme, une altheia, une vision de lessence, tant recherche, au terme du travail. Dans ce cas une comprhension littrale du texte allgorique nous autorisera parler dun ralisme de Platon. Lautre, plus moderne, refusant les implications mtaphysique, voire religieuses et mystiques, de lallgorie de la caverne, se contente de voir en elle une mise en garde de la rationalit scientifique contre les navets et les piges de lexprience perceptive. Dans ce cas, quitter les ombres de la caverne ne consiste pas accder un autre monde mais tourner le dos aux erreurs et illusions des premiers stades de connaissance. Par ducation scientifique, nous comprendrons que le monde puisse, comme le dit dans une formule saisissante Gaston Bachelard, svanouir en fume algbrique.... nous comprenons surtout que la raison na faire qu elle-mme, ses propres exigence, ses propres prsupposs. Ainsi les ides de Platon ne seraient que des ides au sens moderne, des reprsentations issue dune raison qui ne manque pas dimagination. On parlera alors, non sans un soupon dironie critique, didalisme platonicien. Faut-il choisir dans cette alternative ? Choisir entre un ralisme et un idalisme platonicien en ce qui concerne le statut de lIde et celui de sa connaissance? Rien nest moins sr. Le gnie dun grand philosophe est davoir t capable de porter la contradiction et la critique au coeur de sa pense. Une authentique pense est toujours en prise avec un impens qui lui chappe et loblige des rformes constantes...

Au dbut de le lettre VII que nous voquions, on voit Platon exprimer quelque irritation lgard de ceux qui prtendent vulgariser sa pense... Avertissement solennel du matres aux disciples zls. Cest quon ne droule pas, fut-elle gniale, une pense comme on droule un tapis rouge... on mesure, en reprenant son chemin, limportance de ce qui nest pas dit, dans le bavardage digressif de ce qui est dit. Voil sans doute pourquoi on nen aura jamais fini de naviguer dans les belles pages que nous a lgues Platon. Et si le matre de lAcadmie nous laisse dans un grand embarras, trouverons-nous consolation dans la remarque de Paul Valry qui dit : - Grand homme est celui qui laisse aprs soi les autres dans lembarras. ( Tel Quel ) http://orcajada.com/caverne-platon.htm

3. "Mitul pesterii"- o alegorie a conditionarii; Une allgorie du conditionnement vedeti in anexa articolul cu acest subiect L'allgorie de la caverne propose une rflexion sur le conditionnement des esprits. Plusieurs auteurs ont t inspirs par l'allgorie de la caverne, tels que Pierre Ablard, Edwin Abbott (auteur de Flatland), Cervantes (avec son Don Quichotte), mais aussi, un autre niveau, Saint-Exupry dans Lettre un otage(c'est toujours dans les caves de l'oppression que se prparent les vrits nouvelles)... et plus rcemment Franck Pavloff (auteur de Matin Brun) et Jos Saramago, avec son roman La Caverne (A Caverna, 2000). Le livre Matrix, machine philosophique consacre un chapitre l'interprtation de la trilogie Matrix comme une version de science-fiction de cette allgorie. Le troisime et dernier tome de la trilogie Kaarib (Dargaud, 2004), de Calvo et Krassinsky, repose essentiellement sur l'allgorie mise cette fois au service de la BD. Plus rcemment, en janvier 2012, on peut signaler la publication du roman de Rgis Jauffret, Claustria, qui fait explicitement rfrence la Caverne de Platon. Dans le chapitre 11 de La Rpublique de Platon, le philosophe Alain Badiou reprend le mythe de la caverne pour l'appliquer aux reprsentations fallacieuses du rel produites par les mdias. pp. 244-245 : "Imaginez une gigantesque salle de cinma. En avant l'cran, qui monte jusqu'au plafond, mais c'est si haut que tout a se perd dans l'ombre, barre toute vision d'autre chose que de lui-mme. La salle est comble. Les spectateurs sont, depuis qu'ils existent, emprisonns sur leur sige, les yeux fixs sur l'cran, la tte tenue par des couteurs rigides qui leur couvrent les oreilles. Derrire ces dizaines de milliers de gens clous leur fauteuil, il y a, hauteur des ttes, une vaste passerelle de bois, parallle l'cran sur toute sa longueur. Derrire encore, d'normes projecteurs inondent l'cran d'une lumire blanche quasi insupportable. [] Sur la passerelle circulent toutes sortes d'automates, de poupes, de silhouettes en carton, de marionnettes, tenus et anims par d'invisibles montreurs ou dirigs par tlcommande. Passent et repassent ainsi des animaux, des brancardiers, des porteurs de faux, des voitures, des cigognes, des gens quelconques, des militaires en armes, des bandes de jeunes des banlieues, des tourterelles, des animateurs culturels, des femmes nues Les un crient, les autres parlent, d'autres jouent du piston ou du bandonon, d'autres ne font que se hter en silence. Sur l'cran on voit les ombres que les projecteurs dcoupent dans ce carnaval incertain. Et, dans les couteurs, la foule immbile entend bruits et paroles. [] Ils n'ont donc aucune autre perception du visible que la mdiation des ombres, et nulle autre de ce qui est dit que celle des ondes. Si mme on suppose qu'ils inventent des moyens de discuter entre eux, ils attribuent ncessairement le mme nom l'ombre qu'ils voient qu' l'objet, qu'ils ne voient pas, dont cette ombre est l'ombre [] Ils n'entendent que la copie numrique d'une copie physique des voix humaines. 4. Diferenta intre transmisia initiatica si transmisia academica ( institutionala) a cunoasterii / Diffrence entre la transmission initiatique et la transmission acadmique (institutionnel) du savoir In introducere am dezvoltat acest subiect prin citate din Albert Einstein Nguyen Van Nghi (1909-1999) se refera la aceasta tema in articolul sau :

Reintoarcerea la acupunctura in secolul XX- Criza si revolutia stiintifica/ Retour sur lacupuncture au XXe sicle - Crise et rvolution scientifique http://www.gera.fr/Downloads/Formation_Medicale/Histoire-de-lacupuncture-et-de-la-MTC-l-Occident/nguyen-1910.pdf La diffrence entre la transmission initiatique et la transmission acadmique a une importance capitale sur le statut du savoir vhicul. Le savoir institutionnel est un savoir de consensus partag dans une communaut scientifique. La transformation moderne de la mdecine traditionnelle en Chine est souvent dcrite pjorativement comme une standardisation . Il sagit, en fait, de la consquence obligatoire et lgitime de sa professionnalisation et de son institutionnalisation. Le savoir standardis dfinit un corpus ouvert et dbattu, base de toutes les disciplines scientifiques et mdicales. Au contraire, la transmission de matre disciple, la transmission initiatique rend problmatique la remise en cause et la transformation des savoirs. Le maitre exerce une tutelle, dfinit un cadre dont llve peut difficilement sextraire. Lacupuncture en France est base sur ce modle qui induit un fort rapport dopposition ou dignorance vis--vis des autres courants de pense et plus gnralement de toute innovation extrieure. Cest une diffrence structurelle importante avec lacupuncture en Chine