Sunteți pe pagina 1din 13

Necesitatea prezentei constiente impartiale in procesul de trezire, de iluminare, de eliberare, de descoperire a adevaratei noastre identitati The necessity for

an impartial presence (awareness, mindfulness) in the process of awakening, enlightenment, liberation, in order to find our true identity La ncessit de la presence consciente impartiale dans le processus d'veil d'illumination, de la libration, pour trouver notre vritable identit autorul metodei de relaxare pilotata pt trezire/author of the method of guided relaxation for awakening/auteur de la mthode de relaxation guide pour l'veil: http://www.danmirahorian.ro/relaxare.html

Care sunt caracteristicile vegherii ?

de Dan Mirahorian

Imaginea de mai sus subliniaz importanta prezentei constiente, a vegherii vedeti doua articole conectate:

Contientizarea este calea catre nemurire Awareness is the path of immortality


Capitolul 33 Calea catre Imortalitate si cunoastere directa Calea de trecere de la "a privi" la "a vedea" sau calea catre cunoastere directa, actiune nemijlocita si Imortalitate http://www.danmirahorian.ro/33Laozu.pdf Laozi Capitolul 56 Poarta ascuns -Contiena/The Hidden Gate- Awareness http://www.danmirahorian.ro/56Laotzu.pdf tineti legatura cu siturile: Calea Trezirii sau Eliberarii/The Way of Awakening and Liberation Za Moksha http://www.danmirahorian.ro/relaxare.html http://reteaualiterara.ning.com/group/caleaeliberarii http://zamoksha.blogspot.com/

Dac vei trece in revist legendele, basmele i tradiiile, care leag accesul la nemurire, de meninerea strii de trezire, de veghere sau de prezen contient, veti descoperi o convergen, care nu poate fi datorat intmplrii. S ne reamintim c tiind c zeii nu-i vor drui nemurirea, Utnapistim ii sugereaz lui Ghilgame calea iniiatic, pt a realiza nemurirea, transmutarea condiiei umane: "Vino, incearc s nu te culci si s nu dormi ase zile i apte nopi " (XI, 199)., sau c Prslea cel voinic s-a folosit de mijloace externe pt. a nu adormi(sgei; calea pilotarii este tot un mijloc auxiliar) si s obin merele de aur sau elixirul imortalitii, "Apa vie". Sau s ne reamintim c descoperirea ceaiului este atribuit clugrilor, care aveau nevoie de el, ca s-i pstreze starea de veghe in cursul meditaiei sau a rugciunii. Buddha(de la termenul din lb. sanskrita: "bodhi"-trezitul) s-a referit la realizarea trezirii prin contientizarea corpului, prin urmrirea gandurilor sau a procesului respirator (Anapana sati; Vipassana). Iisus a cerut discipolilor s vegheze i s fie treziti, "ca un servitor care ateapt ntoarcerea stpnului". Iisus a vorbit despre femeile neglijente, care nu au mai avut ulei in lampa(contien) si au pierdut venirea mirelui i nunta in cer (venirea luminii necreate; iluminarea, trezirea). Aceste cinci femei se deosebesc de cele cinci femei nelepte, care au avut suficient ulei (au rmas contiente). Toi maetrii spirituali pe care i-a avut omenirea s-au referit la prezenta constienta ca esentiala in trezire sau iluminare, adica trecerea la regimul de funcionare holografic sau divin sub diferite denumiri. Iisus s-a referit la unificarea ochilor ( i a celor dou emisfere cerebrale) vedeti Nota, prin "intoarcere" (in lb. aramaic: teshuvah) i prin "prezen contient" (in lb. greac: ), dar mesajul sau a incput pe mna celor care l-au deformat i cenzurat. Cuvntul grecesc hamartia (), tradus in Noul Testament prin "pcat"( pt a face posibil manipularea prin culpabilizare i comerul cu iertri, indulgene), inseamn in limba greac clasic: lipsa prezenei, lipsa contienei; absena; "a lipsi"(atenia), "a rata inta(obiectivul)", "a pierde marca(nivelul cerut; starea de martor)". Cum se afirm in Dhammapada 2, "contiena ( prezena; atenia) conduce la imortalitate; in timp ce aceia lipsii de contien (prezen; atenie) sunt deja mori"/ As stated in the Dhammapada, "awareness(attention) leads to immortality, while those deprived of awareness(attention, consciousness) are already dead"/ "Comme est indiqu dans le Dhammapada 2, la prsence (l'attention) mne l'immortalit, tandis que ceux qui n'ont pas conscience (prsence; attention), ils sont dj morts"/ "Come indicato nel Dhammapada 2, "consapevolezza (presenza, l'attenzione) conduce all'immortalit, mentre quelli privi di coscienza (assenti; disattenti) sono come gi morti" [ Sanderson Beck , Dhammapada (The Path of Truth ) 2. Awareness English version by Sanderson Beck http://www.san.beck.org/Dhammapada.html "Awareness is the path of immortality; thoughtlessness is the path of death. Those who are aware do not die. The thoughtless are as if dead already"] "Atenia in Acum este poarta ctre Dumnezeu/Attention in the present is the doorway to God" Atenia in prezent nu este o ateptare a lui Dumnezeu, ci o intrare in tramul lui Dumnezeu/ Attention in the present is not an expectation of God but an entering in the realm of God " (Mirahorian) "Contiena/atenia/prezena in cel mai inalt grad, este acelai lucru cu rugciunea/ Lattention, son plus haut degr, est la mme chose que la prire"(Simone Weil, uvres, Gallimard, coll. Quarto , 1999, VI-2, 297) "Important nu este s crezi in Dumnezeu, ci doar s nu ne druim iubirea unor fali zei/Il ne dpend pas de nous de croire en Dieu, mais seulement de ne pas accorder notre amour de faux dieux/ It is not up to us to believe in God, but only to not grant our love to false gods (Simone Weil) "Rugciunea este fcut din atenie. Este o orientare ctre Dumnezeu a intregii atenii de care sufletul este capabil. Calitatea ateniei determin calitatea rugciunii. Cldura inimii nu o poate inlocui/La prire est faite d'attention. C'est l'orientation vers Dieu de toute l'attention dont l'me est capable. La qualit de l'attention est pour beaucoup dans la qualit de la prire. La chaleur du coeur ne peut pas y suppler/Prayer is made of attention. It is the direction towards God of all the attention that the soul is capable of. The quality of the attention makes for much of the quality of the prayer. It cannot be replaced by the heart's warmth".(Simone Weil) Iisus a utilizat, in expresia "Intoarcei-v(in loc de: "Pocii-v"), cci Impria cerurilor este aproape(acum i aici)" [Matei 3:1-2; 4:17], termenul aramaic teshuvah (lit.

"rentoarcere; a se intoarce inapoi"), care are aceeai semificaie (literally means 'to return') in lb. ebraic (teshuvah )i in lb.arab (tawbah). Acest termen a fost tradus eronat drept "pocin"(din lb. greac: metanoe), dei rdcina cuvntului grecesc pentru "pocin" nseamn "a merge dincolo"( meta) de minte ( noe) sau de realitatea secund, in care am czut prizonieri"; observai conexiunea cu filmul Matrix unde eroul principal poart acest nume (noe) inainte de eliberare. (vedei continuarea in ultimul capitol despre Non-actiune (wu wei). vedeti Nota Doar intoarcerea la lumea cauzala, din ratacirea in lumea secunda a proiectiilor (efectelor) sustine localizarea data de Iisus, atunci cand a raspuns la intrebarea : "unde se afla Imparatia lui Dumnezeu?. Iisus a spus ca Imparatia lui Dumnezeu se afla inlauntrul tau ? "Impria lui Dumnezeu nu vine n aa fel ca s izbeasc privirile. Nu se poate zice: Uite-o aici! sau: "Uite-o acolo!" Cci iat c Impria lui Dumnezeu este nluntrul vostru" (Luca 17.20-21; Rom.144.17; Vers.23)].

Nota: Hyperlinkurile in violet trimit la articolul: Capitolul 2 Dincolo de dualitate: Stiinta eliberarii/Beyond Duality: The Science of Transcendence Cmpul surs i calea orizontal i vertical de cunoatere i de aciune Source field and the horizontal and the vertical path of knowledge and action Calea ctre izvorul vieii/The Way to the Source of Life /Le chemin vers la source de la vie http://www.danmirahorian.ro/2LaoTzu.pdf http://www.scribd.com/doc/67258603/ MATEI 25.1-13: "Atunci Impria cerurilor se va asemna cu zece fecioare care, lundu-i candelele, au ieit n ntmpinarea mirelui*. i cinci* dintre ele erau chibzuite, i cinci nechibzuitel. Cele nechibzuite i-au luat candelele i n-au luat untdelemn cu ele, dar cele chibzuite au luat untdelemn n vasele lor, odat cu candelele lor. Dar mirele ntrziind, ele au* aipit toate i au adormit. Dar la miezul nopii a fost un* strigt: Iat mirele, ieii-i n ntmpinare! Atunci toate fecioarele acelea s-au ridicat i i-au* pregtit candelele. i cele nechibzuite au spus celor chibzuite: Dai-ne din untdelemnul vostru, pentru c ni se sting candelele. Dar cele chibzuite le-au rspuns, zicnd: Nu, ca nu cumva s nu ne ajung nici nou, nici vou; nmergei mai bine la cei care vnd i cumprai-v. Dar, pe cnd mergeau ele s cumpere, a venit mirele; i cele care erau gata au intrat cu el la nunt i ua a fost* nchis. Dup aceea au venit i celelalte fecioare, spunnd: Doamne*, Doamne, deschide-ne! Dar el, rspunznd, a zis: Adevrat v spun, nu* v cunosc. Vegheai* deci, pentru c nu tii ziua, nici ceasul" MATEI 25.13 "Vegheai deci, pentru c nu tii ziua, nici ceasul[in care vine Fiul Omului] " MATEI 24.42-48 "Vegheai* deci, pentru c nu tii n care cease vine Domnul vostru. Vegheai* deci, pentru c nu tii n care cease vine Domnul vostru. Dar s tii* aceasta c, dac ar fi tiut stpnul casei la care straj din noapte vine houl, ar fi vegheat i n-ar fi lsat s i se spargf casa. De aceea i voi fii gata, pentru c n ceasul n care nu gndii vine Fiul Omului. Cine este atunci robul credincios i chibzuit, pe care l-a pus stpnul su peste servitorii si, ca s le dea hrana la timp? Fericit este robul acela pe care stpnul lui, cnd va veni, l va gsi fcnd aa. Adevrat v spun c* l va pune peste toat averea lui. MARCU 13:35-37 "Luai seama, vegheai i rugai-v; pentru c nu tii cnd este timpul: este ca un om care pleac din ar, i las casa i d robilor si autoritate i fiecruia lucrarea lui; i i-a poruncit portarului s vegheze. Vegheai* deci, pentru c nu tii cnd vine stpnul casei: seara, sau la miezul nopii, sau la cntatul cocoului, sau dimineaa; ca

nu cumva, venind pe neateptate, s v gseasc dormind. Iar ce v spun vou, spun tuturor: vegheai!" LUCA 12:35-40 "Mijlocul s v fie ncins, i fcliile(luminile) aprinse; i voi fii asemenea oamenilor care-l ateapt pe stpnul lor, oricnd se va ntoarce de la nunt, ca, atunci cnd va veni i va bate, s-i deschid ndat. Ferice de robii aceia pe care, venind, stpnul i va gsi veghind. Adevrat v spun c se va ncinge i i va pune s stea la mas i, apropiindu-se, le va sluji. i dac va venid la a doua strajd, i dac va veni la a treia straj, i i va gsi astfel, fericii sunt robii aceia. Dar s tii aceasta, c, dac ar fi tiut stpnul casei n ce ceas vine houl, ar fi vegheat i n-ar fi lsat s i se spargj casa. i* voi deci fii gata, pentru c Fiul Omului vine n ceasul n care nu gndii". [citate din: Biblia - Traducere Literal, Dumitru Cornilescu 1931] Nota DM: In aceasta analogie pe care Iisus o folosete pentru prezen se face referire la centrarea in hara(manipura; ch'i hai; plexul solar) i la aprinderea centrelor energetice subtile (chakra in hinduism, tantien in taoism, "fclii; lumini" in cretinism). "Mijlocul s v fie ncins, i fcliile(luminile) aprinse"; "Be dressed ready for service and keep your lamps burning"(Luke 12:35) Centrele energetice subtile in diferite traditii spirituale de pe Terra Chakra(roti), Tantien(in pinyin: Dntin; Tan t'ien : ; lit.: Campuri de Cinabru), Faclii, candele, lumini (in Cuvantul lui Iisus), "Alam" ori "Latifa" (in islamism si sufism).

vedeti: Centrele-energetice-subtile(chakra, tantian; tanden)in-diferite-traditiispirituale/Subtle energy centers in various spiritual traditions on Earth: Chakra, Tantien http://www.docuter.com/viewer.asp? documentid=17332013004c8b15cb85b161284183499 http://www.scribd.com/doc/25708471/ Despre energia Vitala(Chi, Qi, Ki, Prana, Mana, Orgon) in diferite traditii si cateva erori /Common errors on subtle vital energy Prana, Chi, Qi, Ki, Mana, Orgone http://www.docuter.com/viewer.asp? documentid=17816519734c8b13b40504c1284182964 http://www.scribd.com/doc/25663614/ "Trezete-te* tu, care dormi, i nviaz** dintre cei mori i Indumnezeirea [Hristos; gloria Domnului] va strluci peste tine" [EFESENI 6:14; *Is. 60.1: "Ridic-te, strlucete*, pentru c lumina ta a venit i gloria Domnului a rsrit peste tine!"; Rom.13.11,12; 1 Cor. 15.34; 1 Tes. 5.6; **Ioan 5.25: "Adevrat, adevrat v spun c cine aude cuvntul Meu i crede n Cel care M-a trimis are via etern i nu vine la judecat, ci a trecut din moarte la via. Adevrat, adevrat v spun c vine un ceas i acum este, cnd cei mori* vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu i cei care-l vor auzi vor tri. Pentru c, dup cum Tatl are via n Sine, tot aa a dat i Fiului s aib via n Sine" ] Pentru a testa gradul de prezen al discipolilor, unii maetri Zen vin pe neateptate pe la spatele discipolilor, care mediteaz, i i lovesc cu un baston. Un oc destul de mare! Dac discipolul este total prezent i n stare de vigilen, dac i pstreaz "cingtoarea incins i lampa aprins", atunci i observ maestrul apropiindu-se pe la spate i l opreste sau se ferete. Dar dac discipolul este lovit, nsemn c a fost adormit, cufundat n gnduri, adic absent, incontient. Atunci cand sfinii si maetrii spirituali spun : "trezii-v, desteptai-v, " ei se refer la trezirea din somnul identificrii realitaii cu umbrele proiectate pe ecranul mental(peretele peterii), la eliberarea din realitatea secund(petera despre care i-a vorbit Socrate lui Platon) in care oamenii am czut prizonieri, la vindecarea orbirii (trecerea de la "a privi" la "a vedea"; trecerea de la funcionarea dualist la cea nondualist, divin, holografic), la invierea din mori (oamenii netrezii, care nu realizeaz "naterea din nou" nu aparin lumii celor vii, ci morilor). Orice cale spiritual autentic va urmri sa trezeasc, s fac oamenii mai constieni, mai trezii, s alunge vlurile care acoper lumina omniprezent, s-i elibereze de lanurile (identificrile, dogmele) si automatismele care-i in prizonieri. S nu acioneze ca niste roboi, care au devenit sclavi ai dependenelor, deprinderilor, obiceiurilor, a ceea ce cred c stiu, ci s acioneze in mod constient. Orice rugciune repetat mecanic nu conduce la trezire. Orice gest de inchinare sau de asezare a corpului intr-o anumit poziie nu conduce la realizare, dac nu este asistat de prezen constient. Metoda de relaxare pilotat este una de asezare constient in repaus, in neclintire. Fr asistare constient oamenii adorm, in loc sa intre in starea paradoxal de veghe(o stare caracterizat de unde cerebrale specifice somnului, dar in care este prezent constiena; vedei diagrama yin-yang prezentat in manualul de relaxare pilotat, cu privire la cele patru stri de constiin)

Trezirea incepe urmrind ceea ce facem, ceea ce gandim, ceea ce simim. Misticii sufi recomand urmrirea mersului pe jos( dac la un moment dat se pierde firul urmririi constiente a fiecrui pas, se incepe din nou exerciiul din locul de plecare).

Observai si in imaginea de mai jos c prezena constient este un exerciiu de aliniere a celor trei planuri (noetic, emoonal, biotic) si atenii(intelectual, afectiv si instinctual).

Dac una dintre atenii pleac(se indreapt ctre altceva: gand, amintire sugerat) se reiniializeaz exerciiul (se repet mantra, cererea, rugciunea, intrebarea paradoxal de tip koan sau cea recomandat de Ramana Maharishi; "Cine sunt eu?"). Pildele lui Iisus se refer la atenia incolor, detasat, lipsita de identificri strine cii ("unde ii e comoara, acolo ii va fi si inima(atenia afectiv"). De ce este important sa fim constieni? Fiindc altfel nu exista experiena trezirii in momentul reintoarcerii acas. Fr a fi cu ochii deschisi degeaba suntem inconjurai de lumin..degeaba intalnim Sinele Universal(Stpanul Universului). Si in cursul somnului profund ne reintoarcem acas, dar fiindc facem acest lucru inconstieni, dup ce am abandonat constiena, nu vedem si nu experimentm nimic. De fapt suntem obligai s abandonm o constien nerafinat, colorat de dualitate, care aparine egoului, minii.. De aceea este necesar starea de martor imparial, rafinarea prezenei, clarificarea "ochilor" prin care vedem realitatea, detasarea de ochii minii, care privesc doar umbrele proiectate pe ecranul mental (peretele pesterii).

In loc de versurile lui Charles Reade (1814-1884) sau de Frank Outlaw unde este surprinsa calea constientizarii decrisa de Buddha: "Urmareste-ti gandurile; fiindca ele devin cuvinte/"Watch your thoughts; they become words. Urmareste-ti cuvintele; fiindca ele devin fapte(actiuni)/Watch your words; they become actions.

Urmareste-ti faptele; fiindca ele devin obiceiuri/Watch your actions; they become habits. Urmareste-ti obiceiurile; fiindca ele devin caracter/Watch your habits; they become character. Urmareste-ti caracterul; fiindca el devine destinul tau"/Watch your character; it becomes your destiny" Am intalnit fraza eronata de mai jos: "Ai grija de gandurile tale....caci ele se vor transforma in cuvinte!/ "Take care of your thoughts; they become words".

Citatul gresit mentionat mai sus ignora calea de trezire care este prin urmarire/observare/constienta in stare de prezenta constienta impartiala Bucuria de observa, de a urmari(watch) este tranformata intr-o grija suplimentara de catre cei care nu stiu despre ce este vorba. Cine sa aibe grija ? A cui este aceasta grija? Daca aceasta se face de catre sau cu implicarea ego, atunci s-a terminat cu trezirea(descoperirea adevaratei noastre identitati), fiindca se intareste identificarea cu falsa identitate (ego, corp, nume, profesie), care ne-a fost implantata, ca sa uitam cine suntem

Credintele tale devin ganduri, cuvinte(vorbe), fapte(actiuni), caracter si destin gandurile noastre sunt rezultatul programarii conceptuale(credintelor implantate)
Mahatma Gandhi spunea: "Credintele tale devin ganduri /"Your beliefs become your thoughts, Gandurile tale devin cuvinte /Your thoughts become your words, Cuvintele tale devin actiuni/Your words become your actions, Actiunile tale devin obiceiuri/Your actions become your habits, Obiceiurile tale devin valori/Your habits become your values, Valorile tale devin destin"/Your values become your destiny."

"Gandul se manifesta sub forma cuvantului/The thought manifests as the word; Cuvantul se manifesta sub forma faptei/ The word manifests as the deed; Fapta se manifesta sub forma obiceiului/The deed develops into habit; Iar obiceiul se cristalizeaza sub forma caracterului/And habit hardens into character; Asa ca urmareste cu grija gandul si caile sale /So watch the thought and its ways with care, Si lasa-l sa izvoreasca din iubire/And let it spring from love Nascut din grija pt toate fiintele/Born out of concern for all beings Asa cum umbra urmeaza corpul/As the shadow follows the body, Asa cum gandim, asa devenim/As we think, so we become.

Buddha a indicat constienta drept calea de eliberare din acest cerc vicios sau lant al inrobirii in Dhammapada (Calea Adevarului). Dhammapada (Pli; Prakrit: Dhamapada; Sanskrit Dharmapada) este forma versificata a scripturii Buddhiste, atribuita in mod traditional lui Buddha insusi. Acesta este cel mai cunoscut text din canonul Theravada canon. Titlul, Dhammapada, este un termen compus din dhamma("doctrina" lui Buddha; "adevar etern" "dreptatea, radacina" tuturor "fenomenelor") si pada( "picior" si prin extensie "piedestal", "platforma", "temelie", "carare", "cale" sau "vers" ). O prezentare a Dhammapada se afla pe situl de mai jos: http://en.wikipedia.org/wiki/Dhammapada Primele doua capitole din Dhammapada

1. Dhammapada , Capitolul I. Versurile gemene/Twin Verses (Yamaka-vaggo) 1.1. Ceea ce suntem este rezultatul a ceea ce am gndit, este construit pe gndurile noastre, este alcatuit din gndurile noastre. Dac cineva vorbete sau acioneaz cu un gnd impur, suferina urmeaz, asa cum roata urmeaz piciorul boului, care trage carul./ What we are is the result of what we have thought, is built by our thoughts, is made up of our thoughts. If one speaks or acts with an impure thought, suffering follows one, like the wheel of the cart follows the foot of the ox. 1.2. Ceea ce suntem este rezultatul a ceea ce am gndit, este construit cu gndurile noastre, este format din gndurile noastre. Dac cineva vorbete sau actioneaza cu un gnd curat, fericirea urmeaz, asa ca o umbr, care niciodat nu ne prsete./ What we are is the result of what we have thought, is built by our thoughts, is made up of our thoughts. If one speaks or acts with a pure thought, happiness follows one, like a shadow that never leaves. 1.3. Niciodat ura nu este invins de ura(intunericul nu este invins niciodata de intuneric). Ura este invins de iubire(intunericul este invins doar de lumina). Aceasta este o lege etern. Muli nu-i dau seama c noi trebuie si punem capt astfel; doar cei care realizeaza acest lucru, inceteaza certurile lor imediat(nu putem sa amplificam constientizarea si impacarea cu noi insine daca ramanem ancorati in conflicte din afara)./ For hate is never conquered by hate. Hate is conquered by love. This is an eternal law. Many do not realize that we must all come to an end here; but those who do realize this, end their quarrels at once. 1.4. Oricine triete numai pentru placeri, cu simurile necontrolate, nemsurat n alimentaie, lene, i slab, va fi doborat de Mara, ca vntul

care rstoarn un copac putred/ Whoever lives only for pleasures, with senses uncontrolled, immoderate in eating, lazy, and weak, will be overthrown by Mara, like the wind throws down a weak tree. 1.5. Oricine nu triete pentru placeri, cu simurile bine stapanite, moderat n alimentaie, realizeaz credina(ancorarea in vijnanamaya kosha) i puterea virtuii, nu va fi rsturnat de Mara, tot asa cum niciun vnt nu doboar un munte stancos./ Whoever lives not for pleasures, with senses well controlled, moderate in eating, has faith and the power of virtue, will not be overthrown by Mara, any more than the wind throws down a rocky mountain. 1.6. Oricine si-ar pune roba galbena fr sa-si cure impuritile, fr a ine seama de auto-control i de adevr, nu este demn de haina galben./ Whoever would put on the yellow robe without having cleansed oneself from impurity, disregarding self-control and truth, is not deserving of the yellow robe. 1.7. Iar cine s-a curat pe sine de impuritati, este bine ntemeiat n toate virtuile, i este posedat de auto-control i adevr, este demn de haina galben.But whoever has cleansed oneself from impurity, is well grounded in all the virtues, and is possessed of self-control and truth, is deserving of the yellow robe. 1.8. Cei care-si imagineaz adevrul n neadevr i vd neadevr n adevr nu ajung niciodat la adevr, ci doar urmeaz dorintele efemere. (a folosi mintea pt a ajunge la adevar, la vedere, la cunoasterea directa este o eroare). Cei care tiu adevrul ca adevr i neadevrul ca neadevr ajung la adevr i urmeaz adevratele dorinte(care conduc la eliberare)./Those who imagine truth in untruth and see untruth in truth never arrive at truth but follow vain desires. Those who know truth as truth and untruth as untruth arrive at truth and follow true desires. 1.9. Aa cum ploaia ii face drum ntr-o cas cu acoperiul stricat, tot aa pasiunea isi croiete drum ntr-o minte care nu este urmarit. Ca i ploaia care nu ii poate face drum ntr-o cas bine acoperit, tot astfel pasiunea nu ii poate face drum ntr-o minte care este supus contientizarii./ As rain makes its way into a badly roofed house, so passion makes its way into an unreflecting mind. As rain does not make its way into a well roofed house, so passion does not make its way into a reflecting mind. 1.10. Cei ce fac fapte greite sunt ntristai n aceast lume, i sunt ntristai n viitoarea; ei sunt ntristai n ambele. Ei jelesc i sunt afectai atunci cnd vd rul pe care l-au fcut./ Wrong-doers grieve in this world, and they grieve in the next; they grieve in both. They grieve and are afflicted when they see the wrong they have done. 1.11. Cei virtuosi gsesc bucurie n aceast lume, i vor gsi bucurie n cea viitoare; ei vor gsi bucurie n ambele. Ei gsesc bucurie i sunt bucurosi cand vd binele pe care l-au fcut./The virtuous find joy in this world, and they find joy in the next; they find joy in both. They find joy and are glad when they see the good they have done. 1.12.Cei ce fac fapte greite sufer n aceast lume, i au de suferit n urmtoarea; ei sufer n ambele. Ei sufer atunci cnd se gandesc la greelile pe care le-au fcut. Ei sufer chiar mai mult, atunci cnd merg pe o cale greit./ Wrong-doers suffer in this world, and they suffer in the next;

they suffer in both. They suffer when they think of the wrong they have done. They suffer even more when going on the wrong path. 1.13. Cei virtuosi sunt fericii n aceast lume, i sunt fericii n viitoarea; ei sunt fericii n ambele. Ei sunt fericii cand se gandesc la binele pe care le-au fcut. Ei sunt chiar mai fericii, atunci cnd merg pe drumul bun./ The virtuous are happy in this world, and they are happy in the next; they are happy in both. They are happy when they think of the good they have done. They are even happier when going on the good path. 1.14. Chiar dac cel neatent recita multe din scripturi, dac nu acioneaza n conformitate cu acestea, el nu traieste o viata sfanta, ci este ca un cioban care numra vacile din cireada altora. /Even if the thoughtless can recite many of the scriptures, if they do not act accordingly, they are not living the holy life, but are like a cowherd counting the cows of others.

1.15.Chiar dac cel credincios recit doar cteva dintre scripturi, n cazul n care acioneaz n conformitate cu acestea, renuntand la pasiuni, ur, i nebunie, fiind posedat de adevrata cunoatere i de senintatea mintii, nedorind nimic din aceast lume sau din urmtoarea, el trieste o via sfnt./ Even if the faithful can recite only a few of the scriptures, if they act accordingly, having given up passion, hate, and folly, being possessed of true knowledge and serenity of mind, craving nothing in this world or the next, they are living the holy life.

2. Dhammapada , Capitolul II Contientizarea; Vigilenta/ Awareness; Mindfulness (Appamda-vaggo) Contientizarea este calea catre nemurire;/Awareness is the path of immortality; Neatenia/neglijenta este calea morii./ Thoughtlessness is the path of death. Cei care sunt contieni nu vor muri./Those who are aware do not die. Cei care sunt neateni/neglijenti sunt deja mori./The thoughtless are as if dead already. Cel inelepi care au inteles cu claritate acest lucru,/The wise having clearly understood this, se bucura in prezent contient/ delight in awareness i descoper bucuria n cunoaterea(directa) a celor eliberati/and find joy in the knowledge of the noble ones. Acesti inelepi, meditativi, perseverenti,/ These wise ones, meditative, persevering, folosind ntotdeauna staruinta intens(lipsit de lupt), /always using noneffort, ating Nirvana(stingerea gandurilor si karma; eliberarea), pacea i fericirea suprem./attain nirvana, the supreme peace and happiness. Dac o persoan este treaz, contient, atent, pur, grijulie, /If a person is awake, aware, mindful, pure, considerate, stapana pe sine( isi controleaza impusurile), i triete n conformitate cu datoria (menirea fiintei umane), /self-restrained, and lives according to duty, slava acelei persoane va crete./ that person's glory will increase. Prin trezire, prin contientizare, prin reinere i control,/By awakening, by awareness, by restraint and control, ineleptul poate face pentru sine /the wise may make for oneself o insula pe care nici un potop nu o poate inunda(coplesi; distruge)./an island which no flood can overwhelm.

Protii alearg dup faim, sunt orbi(ignoranti) si lipsiti de atentie(grij)../Fools follow after vanity, are ignorant and careless. Ineleptul pstreaz contientizarea drept cea mai mare comoar a lui /The wise keep awareness as their best treasure. Nu aleargai dup faim (nume, pozitie; avere)/ Do not follow after vanity si nici dup placeri senzoriale, si nici pt satisfacerea poftelor./nor after sensual pleasure nor lust. Oricine mediteaza folosind constientizarea obine marea bucurie(fericirea neconditionata; ananda). /Whoever meditates with awareness obtains great joy. Cnd neleptul cucereste starea fara de ganduri prin constienta, urcand pe naltele terase ale nelepciunii (cunoasterii nemijlocite), eliberat de tristetea vederii mulimii triste situate mai jos, ei privesc la nebuni, asa cum cei aflati pe un vrf de munte privesc pe cei ce stau pe campie./When the wise conquer thoughtlessness by awareness, climbing the terraced heights of wisdom, free from sadness viewing the sad crowd below, they gaze upon the fools, like one on the mountain peak gazes upon those standing on the plain. Contient printre cei lipsiti de constienta, treaz printre cei adormiti, /Aware among the thoughtless, awake among the sleepy, ineleptul avanseaza, ca un cal de curse care lasa in urma pe cei lenti. /the wise advances, like a racehorse leaves behind the slow. Prin contientizare Indra s-a ridicat si a devenit eful zeilor;/By awareness Indra rose to become chief of the gods; Oamenii lauda contientizarea, iar neatenia este intotdeauna blamata./People praise awareness; thoughtlessness is always blamed. Un ceretor care gaseste bucurie n contientizare, /A mendicant who finds joy in awareness, se uit cu team la cei lipsiti de constienta, /who looks with fear on thoughtlessness, care se misc precum focul, /moves about like fire, arzand ca un incendiu toate restrictiile, mici sau mari./ burning all restrictions, small or large. Un ceretor care gaseste bucurie n contientizare, /A mendicant who finds joy in awareness, care se uit cu team la cei lipsiti de constienta,/who looks with fear on thoughtlessness, nu poate cadea, ci este aproape de Nirvana(stingerea suferintelor; eliberare; trezire)./cannot fall away, but is close to nirvana."

Vedeti si alte variante de traducere in limba engleza a textului din Dhammapada (Path of Truth) Sanderson Beck : http://www.san.beck.org/Dhammapada.html Max Mller: http://www.sacred-texts.com/bud/sbe10/index.htm

Evaluare