Cel care intelege a vazut lucrurile cum s-au produs (yatha bhutam),

iesite din principiul lor si disparand in el, si el s-a diferentiat pe el insusi de

toate aceste lucruri, nu el, ci ignorantul este cel care va pune intrebari ca
acestea: Exist eu?, Ce eram inainte?, De unde vin?, Unde merg.
Daca este ingaduit inca unui Arhat sa spuna eu, este numai din
comoditate; el a deposit de mult orice credinta intr-o personalitate care i-ar f
proprie. Dar toate acestea nu insemneaza_ si nu este spus spus nicaieri, ca,
nu exista Sine. Dimpotriva, exista Atari pasaje unde, dupa desmembrarea
celor cinci constituiente ale existentei noastre evanescente si ireale, se
gaseste, nu formula obisnuita de negare, aceasta nu este Sinele meu, ci
porunca pozitiva : Refugiaza-te in Sine, la fel cum Buddha afrma ca a
facut-o el insusi.1
Scopul lui Buddha este de a ne mantui de sinele nostrum si de destinul
nostrum muritor. El ar f putut spune ca faptul de a f supusi la accidente
fatale precum cecitatea este o parte integranta a identifcarii noastre a
constiintei cu sinele. Caci noi ne inselam total asipra valorii si importantei
constiintei, si acesta nu este Sinele meu; si parabola Plutei se aplica atat la
constiinta cat si la procesul etic: ca si pluta, constiinta este din instrument
pretios, un mijloc de a actiona; dar, ca si in cazul plutei, nu trebuie sa mai
tinem cont de ea dupa ce si-a incheiat insarcinarea. Daca acest fapt ne
alarmeaza, la fel cum Arishtha avea teama gandind ca pacea Nirvanei
implica distrugerea a ceva real din el insusi, nu trebuie sa uitam ca ceea ce
trebuie sa subliniem constiintei noastre a lucrurilor agreabile sau
dezagreabile- sau mai curand supunerii noastre sentimentelor de placer sau
durere, - nu este o inconstienta, ci o supraconstiinta, care nu este mai putina
reala si datatoare de fericire pentru faptul ca ea nu poate f analizata in
termenii constiintei mentale. Pe de alta parte, trebuie poate sa aeatam ca
aceasta supraconstiinta, sau ceea ce teologia crestina denumeste modul
divin de cunoastere, fara intermedierea obiectelor exterioare celui ce
cunoaste, nu ar putea sub nici o forma sa fe asimilata cu subconstientul
psihologiei modern, despre care s-a spus cu foarte multa justete ;Pe cand
materialismul secolului XIX a inchis spiritual omului fata de ceea ce se afla
deasupra lui, psihologia secolului XX l-a deschis catre ceea ce se afla
dedesubt.
Viata noastra constienta este un process in desfasurare, in devenire,
subict de stricaciune si moarte. Aceasta viata este cea care trebuie sa fe
suspendata daca noi vrem viata nemuritoare. Ar f zadarnic sa tratam
simtome; cauza sau subiectul (hetu, nidana) trebuie sa-I cautam daca vrem
1

Ananda K. Coomaraswamy, Hinduism si budism, Traducere de Gheorghe Popa

sa aflam leacul pe care Buddha l-a cautat si l-a gasit. Intelegerea lucrurilor
ca o devenire (yatha bhutam) si perceperea ca individualitatea
(atambhava) este unul din aceste lucruri sunt cele care mantuie omul de el
insusi. Miezul evangheliei budiste se afla in aceste cuvinte adesea
triumfataor repetate:
Dintre toate lucrurile nascute dintr-o cauza
Cauza a fost spusa de catre el venita astfel;
Si suprimarea lor, de asemenea,
Marele Pelerin a revelat-o.
Pentru a face sa se inteleaga ceea ce, in acest lant al cauzelor, este denumit
Trezire, este bine de pus in evidenta ca, nimic nu are intamplare, ci numai
prin consecinta regulate: Fiind acel lucru, se va intampla aceasta; nefind
acel lucru, aceasta nu v-a avea loc. Daca am verifcat acest fapt,
insemneaza ca am gasit Calea.2
Nirvana este un fel de moarte, dar, ca orice moarte, o renastere la
altceva decat ceea ce era inainte. Pari, in parinirvana, adauga numai valoare
suprema a notiunii de extinctie. Spunem un fel de moarte, caci cuvantul
Nirvana se poate spune despre lucrurile inca traitoare. Budhisattwa este
stins cand devine Buddha.3
Cu alte cuvinte, Calea cuprinde pe de o parte o disciplina
contemplative. Contemplativul este comparabil cu atletul, care nu disputa
premiul inainte de a se f antrenat. Caci Hindusii vorbesc despre Cel care a
inteles (evamvit) o doctrina data, ei nu inteleg doar pe cel care a sesizat
semnifcatia logica a ceea ce ea expune, ce pe acela care a verifcat-o in el
insusi, care este ceea ce el cunoaste; atata timp; cat noi avem numai
cunostinta de Sinele nostrum nemuritor, suntem inca in domeniul ignorantei,
noi nu-l cunoastem cu adevarat decat atunci devenim Sinele nemuritor, noi
nu-l putem in mod real sa-l cunoastem fara a f Sinele nemuritorExista
moduri de viata care fac posibila o atare realizare, s exista altele care ne
deturneaza de la ea. Sa ne apropiem deci pentru a considera natura morale
pure, sau cum se spune astazi, al Eticii, in afara de care nu ar putea exista
viata contemplative posibila. Ceea ce noi am numi Dfntenia in act este
denumita atat in vechile texte hinduse precum si in carile budiste, un Mers
cu Dumnezeu (brahmachariya) actual si etern. Dar exista de asemenea o
neta distinctive de facut intre doctrina (dharma) si semnifcatia practica
(artha), si de aceasta ne ocupam.4
2
3
4

Ananda K. Coomaraswamy, Hinduism si budism, Traducere de Gheorghe Popa

Ananda K. Coomaraswamy, Hinduism si budism, Traducere de Gheorghe Popa
Ananda K. Coomaraswamy, Hinduism si budism, Traducere de Gheorghe Popa

Inainte de a reveni la Doctrina, trebuie sa punem in garda contra

parerii ca Buddha acorda o valoare absoluta conduitei morale. Nu trebuie
presupus, de eexemplu, ca, pentru faptul ca mijloacele de realizare sunt in
parte de ordin etic. Nirvana este o stare morala.5
Realizarea Nirvanei este Zborul Solitarului catre Solitar. 6

5
6

Ananda K. Coomaraswamy, Hinduism si budism, Traducere de Gheorghe Popa

Ananda K. Coomaraswamy, Hinduism si budism, Traducere de Gheorghe Popa