GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU

INTEGRAREA COPIILOR CU TULBURARI

DE SPECTRU AUTIST

COLECTIV DE ELABORARE
AUTOR: Oliviana-Maria Giura
CONSULTANTI: Claudia Matei

Asociatia de Terapie Comportamentala Aplicata este o organizatie non-guvernamentala,

non-profit, care promoveaza din 2008 si sustine recuperarea si integrarea in medii sociale
a copiilor cu autism si este implicata in proiecte de educatie pentru copiii aflati in
dificultate si sprijinire a familiilor acestora.
Pentru mai multe informatii despre ATCA si proiectele desfasurate, vizitati:
www.asociatiatca.ro

Acest ghid a fost realizat in cadrul proiectului Terapie in Arta "Tia",desfasurat cu

finantare din partea Comisiei Europene, in cadrul Programului Tineret in Actiune Subactiunea 1.2.: Initiative ale tinerilor

Acest ghid reflecta doar vederile autorului, iar Comisia si Agentia Nationala nu pot fi
facute responsabile pentru utilizarea informatiei pe care o contine.

INTRODUCERE
Acest Ghid de bune practici abordeaza aplicarea tehnicilor ludice si creative in
activitatile copiilor si in procesul de recuperare si integrare sociala a acestora.
Experienta pe care am avut-o in toti anii de practica directa cu copiii, ne-a condus la
elaborarea acestui ghid. Orice metoda terapeutica sau forma de terapie aplicata copiilor
trebuie sa se centreze pe necesitatile de baza ale acestora: joc si stimulare adecvata a
planurilor de dezvoltare.
Atunci cand tehnicile ludice si creative stau la baza procesului terapeutic, pe langa
consolidarea unei bune relatii copil-terapeut sau copil-parinte, observam cresterea
motivatiei copilului pentru activitati, o mai buna integrare senzoriala, dezvoltarea psihoafectiva, a autonomiei si a relatiilor cu ceilalti.
Tehnicile creative utilizate in terapie ofera o libertate mai mare in interactiunea dintre
terapeut si beneficiar, dect tehnicile clasice. Aceasta nu presupune deprecierea
metodelor clasice, ele stau la baza acesteia, impreuna cu arta.
Acest ghid prezinta o serie de activitati de grup, ce au scop eficientizarea procesului de
invatare si integrarea copilului in mediu social.
Aceste exercitii stimuleaza integrarea senzoriala a copiilor, comunicarea, abilitatile
practice, cooperarea si au o flexibilitate mare, fiind o cale simpla de a interactiona
eficient cu copiii.

EVALUAREA SI STABILIREA OBIECTIVELOR

Exist dou direcii terapeutice principale, orientate nspre problematica tulburrilor
pervazive de dezvoltare, pe care trebuie s se bazeze procesul de selectare a obiectivelor,
respectiv procesul de recuperare:

intervenia terapeutic timpurie

integrarea copilului cu TSA ntr-un program educaional adecvat (gradini,

coal)

Identificarea i evaluarea corect a abilitailor i necesitilor de stimulare a copilului

trebuie fcut att n situaia n care este necesar abordarea unei terapii, ct i in situaia
de invtare a unor cunotine noi.
Att terapeuii, ct i prinii trebuie s aib n vedere faptul c propunerea unor obiective
n terapie, n nvare i stimulare prin joc trebuie s fie realist, condiionat de nivelul
de dezvoltare al copilului, de interesele si necesitile acestuia.
Cunoaterea particularitailor copilului i a potenialului acestuia determin metoda de
terapie adecvat problemei sale i selectarea corespunzatoare a programelor de terapie.
n evaluarea abilitilor psihomotrice trebuie s ne raportm la urmtoarele aspecte:
- motricitatea generala ( mobilitatea capului si gatului, motricitatea membrelor
superioare, motricitatea membrelor inferioare)
- motricitatea fina
- schema corporala
- lateralitatea
- structura perceptiv-motrica de culoare
- structura perceptiv-motrica de spatiu si timp
n evaluarea abilitilor verbale vom avea in vedere:
- nivelul de intelege a vorbirii (limbaj receptiv)
- capacitatea de imitatie a miscarilor fono-articulatorii
- capacitatea de redare a sunetelor prin imitatie (vorbirea reflectata)
- nivelul vorbirii independente (limbaj expresiv)
- abilitati de scris-citit
In evaluarea achizitiilor cognitive ne vom raporta la:
- nivelul de dezvoltare intelectuala (varsta de dezvoltare, coeficient de dezvoltare)
- intelegerea functionalitatii obiectelor
- capacitatea de sinteza si abstractizare
- utilizarea conceptelor cu reprezentare concreta sau abstracte (partile corpului,
denumirea obiectelor, categorii, numar, spatiu, timp, forma, culoare)
- capacitatea de rezolvare a problemelor

Pentru etapa de debut a terapiei este important sa se noteze abilitatile copilului si

particularitatile dezvoltarii acestuia.
Interventia terapeutica presupune adaptarea metodelor si tehnicilor de terapie in functie
de problematica si particularitatile copilului.

Evaluarea initiala presupune identificarea particularitatilor copilului, a nivelului

de dezvoltare actuala a acestuia si recomandarile necesare pentru debutul terapiei.
Alegerea metodei/metodelor de terapie identificarea obiectivelor si adaptarea
metodelor terapeutice. Se va urmari stimularea adecvata tuturor palierelor de
dezvoltare: motricitate, stimulare senzoriala, imitatie, limbaj receptiv si expresiv,
comunicare functionala, procese cognitive, socializare, autonomie personala,
comportament.
Informarea si consultarea echipei si familiei in legatura cu planul de interventie
selectat.

Programele de terapie implementate in cazul copiilor cu autism isi propun dezvoltarea si

stimularea tuturor ariilor de dezvoltare.
socializare
autoservire
limbaj
cognitiv
comportament
Limbaj
Copilul trebuie sa-si insuseasca si sa-si dezvolte limbajul, astfel incat sa-si poata
comunica nevoile un rol decisiv avandu-l comunicarea functionala.
Limbajul nu se reduce la etichetarea obiectelor si actiunilor, o importanta mult mai mare
avand-o comunicarea spontana, initierea comunicarii si comunicarea functionala.
Daca un copil nu dezvolta comunicarea prin limbaj in cadrul unui program de terapie,
putem folosi metode alternative de comunicare PECS.
Daca verbalizarea nu este posibila, este absolut necesar sa folosim metode alternative de
comunicare. Comunicarea este esentiala, iar daca un copil nu este invatat sa-si exprime
nevoile poate ajunge la un nivel ridicat de frustrare si la imposibilitatea de adaptare unui
mediu social adecvat.
Socializare
Din aceasta perspectiva, copilul trebuie sa-si dezvolte treptat abilitatile necesare pentru a
se putea integra si descurca in societate.
Aici se revine la ideea lucrului intensiv in ceea ce priveste dezvoltarea jocului la copil,
abilitatilor de imitare (tot ceea ce invatam, invatam imitandu-i pe ceilalti), observare,
intelegere a emotiilor, expresiilor nonverbale si a regulilor de grup si sociale.
Autonomie personala presupune dezvoltarea autonomiei personale a copilului. In
cadrul planului de interventie, copilul trebuie sa invete sa lucreze si sa desfasoare

independent o serie de activitati simple, incluse in rutina zilnica.: sa manance singur, sa

se imbrace, sa puna jucariile la loc, sa faca ordine in camera etc.
Cognitiv achizitiile cognitive reprezinta baza dezvoltarii generale uniforme a copilului.
Terapia aplicata trebuie trebuie sa ofere suportul necesar dezvoltarii inteligentei, gandirii
logice, memoriei si imaginiatiei, astfel incat integrarea intr-un cadru educational normal
sa fie facila si sa nu semnaleze diferente evidente intre nivelul de dezvoltare al copiilor.
Comportament diminuarea sau extinctia comportamentelor inadecvate si consolidarea
comportamentelor pozitive.
In cadrul activitatilor de grup vom avea ca scop atingerea urmatoarelor obiective cadru:

indeplinirea unei activitati individuale in cadrul grupului

indeplinirea unui segment dintr-o activitate desfasurata impreuna cu unul sau mai
multi colegi
respectarea regulilor impuse de adultul de ce coordoneaza activitatile grupului
respectarea regulilor sociale generale
prezenta comportamentelor adecvate necesare in cadrul social

Ca obiective specifice, in functie de varsta si nivelul de dezvoltare, ne vom propune:

sa salute (verbal sau non verbal) ceilalti copii

sa-si astepte randul, sa ofere si sa ceara adecvat ceea ce doreste
sa foloseasca formule de politete
sa poata coopera/ comunica cu ceilalti copii in jocuri simple sau complexe
sa indeplineasca cu ajutor sau singur activitatile practice

TEHNICILE CREATIVE
ART TERAPIA
Terapia prin arta l ajut pe copil s se neleag pe sine, s se elibereze de anxietile i
tensiunile acumulate, s dezvolte abiliti de comunicare i s exerseze i optimizeze
propriile capaciti de relaionare cu ceilali copii i cu adulii, ajutnd n final, la
elaborarea unor strategii de rezolvare a conflictelor.
Iat cteva dintre beneficiile art terapiei: dezvoltarea inteligenei emoionale, dezvoltarea
abilitiilor de exprimare, comunicare i relaionare, creterea adaptrii n societate, o
dezvoltare armonioas, echilibrat, responsabilizare, dezvoltarea iniiativei, dezvoltarea
imaginaiei i a spiritului creativ, reducerea tensiunilor i a anxietii, dezvoltarea unor
intrumente sntoase de rezolvare a conflictelor i dezvoltarea stimei de sine.
Art-terapia utilizeaz toate formele expresive: pictura, sculptura, muzica, literatura,
poezia, teatrul, i dansul ca mijloace de punere n valoare i mbogire a personalitii
fiecruia, ajutndu-l s exprime emoiile profunde i dificultiile pe care le ntmpin
sau pur i simplu s se dezvolte armonios.
Copiii au rareori limbajul i dezvoltarea cognitiv necesare procesrii i redrii
experienelor lor numai prin intermediul cuvintelor, astfel nct ei ii completeaz
comunicrile n mod spontan cu ajutorul formelor simbolice de expresie i comunicare,
cum ar fi joaca, metaforele i o varietate de imagini vizuale, auditive si kinestezice.
Tehnicile de art-terapie ofer copiilor oportunitatea de a explora i exprima, prin
intermediul materialelor specifice creaiei artistice, dificultile n legtur cu diversele
triri sau relaii personale, dificulti ce ar putea fi greu de exprimat n cuvinte. Atmosfera
relaxat l indeamn pe copil s se exprime liber oferindu-i posibilitatea de a se descrca,
de a dezvlui triri care, n alte condiii, par a fi inacceptabile.
Desenul si pictura sunt utilizate pentru a ajuta copilul s devin contient de sine, de
existena sa in lume. Desenele pot fi folosite n moduri variate, cu scopuri multiple i la
diferite nivele. Prin intermediul picturii (inclusiv cea cu degetele) copilul ii exprim cu
uurin emoiile. Simplul act de a desena fr intervenie exterioar reprezint o
puternic exprimare a sinelui care ajut stabilirea identitii persoanei i este o cale de
exprimare a sentimentelor. Desenul le ofera de asemenea, posibilitate de a a avea succes.
nvnd s aib ncredere n propriile fore, copilul se dezvolt.
Modelajul ofer att experiene kinestezice, ct i tactile. Flexibilitatea i maleabilitatea
lutului se potrivesc unei varietti de nevoi. El pare s sparg adesea blocajele copilului,
putnd fi utilizat cu succes i de cei care au mari dificulti n exprimarea sentimentelor.
Copiii suprati pot simi un sentiment al controlului i stpnirii de sine, prin

intermediul lutului. Copilul agresiv poate folosi lutul pentru a-l lovi si sfrma. Se
utilizeaz de asemenea i plastilina. Lutul i plastelina au si un efect benefic n sensul
relaxrii minilor, n urma realizrii unor exerciii specifice. Modelajul este una dintre
activitile preferate de copii.
Colajul ajut la eliberarea imaginaiei i poate fi utilizat ca exprimare senzorial i
emoional, folosind diverse exerciii. Ajut foarte mult i n ceea ce privete
imbuntairea motricitii fine.
Povetile i confecionarea de msti au rolul de a-l ajuta pe copil s asimileze
experienele trite i realitatea n general. Copilul nva s dea sens lumii din afara lui
dar i s-i structureze gndurile.
Alte tehnici folosite sunt teatrul de ppui, jocul de rol, jocurile de micare, muzica i
dansul, etc.
DANSUL SI MISCAREA CREATIVA
Dansul este o modalitate de exprimare a trairilor si, deci, de abordare terapeutica a
copilului.
Dansul, ca si desenul sau modelajul, este o modalitate de comunicare care-l face pe copil
sa se simta in siguranta, diminundu-i anxietatea. Este un procedeu prin care ajutam
copilul sa-si recstige propriul corp, sa-si cunoasca mai bine corpul si sa se simta
confortabil in el. Absorbit de dans, copilul isi poate expune toate sentimentele si isi poate
lasa libere resentimentele. Terapia prin dans pleaca de la ideea in care corpul este
reprezentarea sinelui, iar sentimentele pe care le are persoana respectiva fata de propriul
corp, si modul in care isi utilizeaza corpul in repaus si in miscare, sunt expresia lumii sale
interioare.
MELOTERAPIA
Muzica poate fi definit ca arta de a exprima sentimente i idei cu ajutorul sunetelor
combinate ntr-o manier specific. Ea se bazeaz pe ritm, melodie, armonie.
n opinia lui Schwabe meloterapia este o metod de tratament psihoterapeutic, care are
ca obiective: o activare emoional, reglarea tensiunilor afective, o armonizare
psihosomatic; o aciune de iniiere i de ntrire a contactelor interpersonale; o stimulare
a vitalitii (Lecourt, 1993, pag. 123).
n cadrul activitilor de meloterapie trebuie urmrite urmtoarele obiective:
dezvoltarea interesului fa de activitile muzicale;
formarea i dezvoltarea auzului muzical (sim melodic, ritmic, armonicopolifonic);
educarea vocii ca principal mijloc de redare a muzicii;
formarea unor deprinderi practice muzicale (deprinderi de cnt, ritmice, melodice,
armonico-polifonice, de interpretare, de utilizare a instrumentelor, etc.);
educarea deprinderilor de a asculta muzic;
cultivarea imaginaiei i a creativitii;

echilibrarea ntregii personaliti a copilului prin cultivarea unor trsturi de

caracter pozitive;
dezvoltarea sociabilitii copilului prin participarea la activitile organizate pe
grupuri de copii;
Cele mai cunoscute forme de muzicoterapie sunt:
audierea pasiva: ascultarea anumitor bucati muzicale constituite ca o terapie;
audierea activa: ascultarea de bucati muzicale si analizarea sentimentelor
provocate de acestea asupra pacientului;
interpretarea: pacientul interpreteaza melodii pentru a-si ameliora anumite stari,
probleme de sanatate (in acest caz este nevoie ca beneficiarul sa aiba cunostinte
muzicale de baza);
creatia muzicala: compozitia muzicala este o tehnica terapeutica foarte importanta
si presupune, de asemenea cunostinte muzicale.
TERAPIA SENZORIALA
Numita si dieta senzoriala, aceasta terapie implica un program de activitati strict
planificate de catre terapeutul ocupational , fiecare dieta fiind alcatuita si dezvoltata
astfel incat sa preintampine nevoile sistemului nervos al copilului respectiv. O dieta
senzoriala stimuleaza receptorii de contact (tactil, vestibular si proprioceptiv) prin tehnici
de alerta, organizare si calmare.
Metodele de dezvoltare a abilitatilor motorii care constau in educarea fizica adaptativa,
educarea miscarilor si gimnastica, sunt folosite deseori de catre terapeutii ocupationali si
de catre medici. Chiar daca este foarte important ca toate aceste abilitati sa fie antrenate,
abordarea integrarii senzoriale este vitala in tratarea tulburarii de integrare senzoriala.
Abordarea integrarii senzoriale este ghidata de un aspect important motivatia copilului
in a-si selecta activitatile. Permitandu-le copiilor sa fie implicati activ si sa exploreze
activitatile care ofera experientele senzoriale benefice lor, copiii devin mai maturi si mai
eficienti in a-si organiza informatia senzoriala.
Tulburarea sau disfunctia de integrare senzoriala este o tulburare neurologica provenita
din incapacitatea creierului de a integra anumite informatii primite de la cele cinci
sisteme senzoriale principale ale corpului. Aceste sisteme senzoriale sunt responsabile
pentru detectarea semnalelor vizuale, a sunetelor, mirosurilor, gusturilor, temperaturilor,
durerii si pozitiei si miscarii corpului. Apoi, creierul isi formeaza o imagine combinata a
acestor informatii pentru ca corpul sa inteleaga ceea ce se petrece in jurul lui si sa
reactioneze adecvat. Continua relationare intre comportament si functionarea creierului se
numeste integrare senzoriala. Integrarea senzoriala ofera un fundament important pentru
mai tarziu, pentru invatarea complexa si comportament.
Experientele senzoriale includ atingerile, miscarea, vigilenta corporala, vederea, sunetele,
mirosul, gustul si forta gravitationala. Diferentierea intre aceastea poarta numele de
integrare senzoriala. In timp ce procesul integrarii senzoriale se petrece automat si fara
eforturi pentru majoritatea, pentru altii procesul nu functioneaza bine. Efort intens si
atentie mare sunt necesare acestor oameni pentru ca integrarea senzoriala sa se petreaca,
fara o garantie ca este eficienta. Cand acest lucru se intampla, scopurile nu sunt atinse
usor, rezultand tulburarea de integrare senzoriala.

Potrivit Sensory Integration International (SII), o corporatie non-profit preocupata de

impactul problemelor de integrare senzoriala in viata oamenilor, cateva dintre semnele
prezentei tulburarii de integrare senzoriala sunt urmatoarele:

Hipersensibilitate la atingeri, miscari, imagini sau sunete.

Nu reactioneaza corespunzator la atingeri, miscari, stimuli vizuali sau sunete.

Dificultati specifice de invatare/ performante academice slabe.
Dificultati in a face transferul de la o situatia la alta.
Tendinta de a fi usor de distras/Control limitat al atentiei.
Nivelul activitatii este de obicei neobisnuit de inalt sau de scazut.
Probleme sociale si/sau emotionale.
Dificultati in a invata noi miscari.
Intarzieri in exprimare, discurs verbal sau abilitati motorii.
Neindemanare sau nepasare aparenta.
Impulsiv, fara autocontrol.
Incapacitate de a se auto-calma.
Constiinta de sine/vigilenta corporala scazute.

Cercetarile au identificat autismul si ADHD ca fiind cele mai mari tulburari care
contribuie la aparitia disfunctiei de integrare senzoriala, alaturi de tulburarile de invatare,
dizabilitatile de dezvoltare si sindromul X fragil.

EXERCITII PRACTICE
1. DESENUL GRUPULUI
Este un exercitiu care se poate aplica in etapa de inceput sau de formare a grupului sau in
cadrul unui grup deja consolidate.
Copiii care participa la acest exercitiu se pot cunoaste in prealabil sau pot sa se cunoasca
in cadrul acestei activitati.
Obiectivele urmarite:
Dezvoltarea comunicarii in grup;
Respectarea cerintelor, nevoilor, opiniilor membrilor grupului;
Cresterea tolerantei la frustrari si cresterea autocontrolului;
Colaborarea cu colegii de grup;
Adaptarea si respectarea regulilor stabilite in grup;
Respectarea limitelor stabilite in cadrul grupului;
Dezvoltarea creativitatii si a spontaneitatii.
Beneficiile activitatii:
Facilitarea libertatii de manifestare;
Reducerea anxietatilor, eliminarea inhibitiilor, descarcarea tensiunilor;
Realizarea unui contact verbal si nonverbal intre membrii grupului
Respectul pentru colegii de grup;
Antrenarea rabdarii si acceptarea regulilor de grup;
Cunoasterea copilului si a abilitatilor de interactiune in grup;
Incurajarea exprimarii sentimentelor att prin desen, ct si prin povestirea desenului.
Metode utilizate:
Desenul sau pictura
Povestirea libera
Dialogul
Lucrul individual si in grup
Materiale necesare:
Coli mari de hrtie
Cartoane
Creioane colorate sau creioane carioca
Acuarele si pensule
Observatii si recomandari:
Daca vor exista copii care vor dori sa foloseasca mai multe culori sau un spatiu mai mare
pe plansa sau vor sta retrasi, asteptand sprijinul adultului, este eficient sa observati si sa
notati pe parcursul activitatii comportamentele pe care doriti sa le modelati.

Daca va propuneti ca obiectiv respectarea regulilor de grup, atunci este bine sa-i ajutati
sa-si delimiteze spatiul pe plansa si numarul exact de culori folosite de la inceputul
activitatii. In timpul aplicarii acestui exercitiu observam care sunt relatiile in cadrul
grupului, daca se ajuta reciproc, daca isi pot astepta randul la o anumita culoare, daca cer
adecvat ceea ce doresc.
2. CODUL DE SEMNE
Materiale necesare: o tabla sau o fartie, creta si carioci
Impreuna cu grupul, stabiliti si scrieti semne corespunzatoare unei actiuni sau activitati.
De exemplu:
X bate din palme
/ - atinge umerii
O adu-mi o masinuta
! atinge nasul
+ - sari
* - da sut
Asigurati-va ca semnele sunt cunoscute si memorate de catre copii. In functie de nivelul
grupului, se pot folosi mai multe sau mai putine semne.
Scrieti un cod format dintr-un simbol, apoi din doua si, treptat din mai multe semne.
Scopul este sa ajunga la cat mai multe simboluri, astfel incat miscarile sa fie rapide si
amuzante. Jocul poate fi insotit de muzica.
Inversati rolurile copiii scriu codul, iar parintii sau terapeutii executa miscarile.
Beneficii ale activitatii:
Ajuta la dezvoltarea mnezica si asocierilor
Imbunatareste discriminarea, planificarea motorie si coordonarea ochi-mana,
ochi-picior.
Imbunatateste abilitatile motorii grosiere, limbajul receptiv
Miscarea ochilor de la stanga la dreapta tablei sau foii ajuta la orietarea in pagina
si la citit
3. LAMAI SI PORTOCALE
Activitatea presupune aruncarea sau rostogolirea lamailor si portocalelor intr-o cutie sau
o punga cartonata.
Copiii poate sta jos pentru rostogolire sau, in picioare pentru a arunca sau culcati pe
burta. Cutia va fi pusa la o distanta mai mica initial, pentru a incuraja reusita.
Copiii pot plasa fructele in cutie intr-o anumita ordine (dupa culoare sau mai intai
portocalele, apoi lamaile etc, sau random).
Puteti realiza exercitiul, legand la ochi fiecare copil. Acestia pot ghici, pe rand, ce fruct a
fost rostogolit sau aruncat in cutie, dupa marime, textura, miros.
Finalizand activitatea, copiii poate fi antrenati in decojirea fructelor pentru a bea suc.

Beneficii ale activitatii

Denumirea, numararea fructelor/obiectelor promoveaza atat penceptia vizuala, cat
si limbajul.
Aranjarea sau aruncarea in ordine, dupa marime, forma, culoare, similaritati
imbunatateste capacitatea de a diferentia categoriile si secvetialitatea.
Aruncarea, rostogolirea obiectelor spre o tinta imbunatateste coordonarea ochimana si discriminarea vizual-spatiala.
Rostogolirea fructelor cu mana, piciorul sau din diferite pozitii ale corpului
imbunatateste constientizarea corporala.
Decojirea sau stoarcerea fructelor imbunatateste motricitatea fina si asigura
presiunea necesara simtului tactil.
Prepararea sucului ii va face pe copii sa se simta utili si independenti.
4. ACVARIU
Activitatea presupune crearea unei planse acvariu, pe care vor fi lipiti pestii decupati
si pictati de catre copii. Exercitiul este dinamic, centrat pe dezvoltarea abilitatilor de
motricitate fina si sociale. Puteti cere copiilor sa-si aleaga un animal marin, pe care sa-l
denumeasca sau sa-i puna un nume propriu si sa prezinte grupului alegerea facuta.
Metode utilizate
Pictura si desen
Colaj
Dialog
Lucru in grup
Materiale necesare:
- o plansa mare, colorata sau pictata in albastru
- fise cu anumale marine, pe care copiii sa le poata decupa
- acuarele/ carioci
- lipici
- foafeca
- pensule
Beneficiile activitatii:
- dezvoltarea motricitatii fine, a abilitatilor de decupat, colorat, lipit
- respectarea regulilor de grup
- stimularea limbajului
- exprimarea libera prin pictura si colaj

5. PERETELE CU SURPRIZE
Materiale necesare:
O bucata mare de carton;
Diverse bucati de materiale textile (hartie, carpeta, blana etc.);
Lipici
Activitatea presupune utilizarea mai multor tipuri de materiale textile, pe care copiii le
vor selecta, in functie de preferinte, le pot taia si lipi pe peretele de carton. Copiii vor fi
rugati sa atinga fiecare bucata de pe peretele senzorial si sa denumeasca textura sau sa-si
exprime preferinta.
Puteti fii creativi: Intrebati ce alte obiecte din casa se mai simt la fel la atingere sau puteti
lega la ochi copiii pentru a-i lasa sa ghiceasca despre ce material este vorba.

Beneficii ale activitatii:

stimuleaza imaginatia si auto-disciplina,
dezvolta coordonarea dintre ochi si maini,
dau increderea de sine,
cultiva interesul pentru explorare,
incurajeaza munca in echipa.
6. JOC CU CARLIGE
Materiale necesare:
1. Carlige de rufe de lemn sau colorate;
2. Un carton duplex alb;
3. Bucati de material sau de hartie colorata;
4. Lipici;
5. Foarfeca;
6. Carioca.

Activitatea presupune urmatorii pasi:

1. Se taie un cerc din carton.
2. Se imparte trasand cu creionul triunghiuri ce ulterior sunt fie colorate fie se lipesc
de ele bucati de material ori hartie colorata in culoarea carligelor.
3. Daca carligele sunt de lemn pe marginea acestora se deseneaza culoarea
corespunzatoare unui triunghi de pe cerc
4. Se arata copilului cum sa prinda carligele pe marginea cercului.
5. Rugati copilul sa prinda carligul la culoarea respectiva care se potriveste.
Fii creativ!

Folositi de fiecare data denumirile culorilor;

Determinati copiii sa exploreze liber materialele de lucru si apoi sa inceapa sa le

sorteze;

Beneficii ale activitatii:

Este o activitate ce dezvolta coordonarea ochi- mana, motrocitatea fina si

indemanarea, control, rabdare.

Lucrare realizata si tiparita in 50 de exemplare

cu sprijinul financiar al Comisia Europeana prin
Programul Tineret in Actiune