MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂRGOVIȘTE

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

Centrul de Analiză şi Dezvoltare Pedagogică

Luminiţa-Mihaela DRĂGHICESCU

Gabriela Alina ANGHEL Ana-Maria PETRESCU Ioana STĂNCESCU

CAIET DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

PROGRAM DE FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ,
NIVEL II, POSTUNIVERSITAR

Editura Valahia University Press

2017
CAIET DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
PROGRAM DE FORMARE
PSIHOPEDAGOGICĂ,
NIVEL II, POSTUNIVERSITAR

Editura Valahia University Press

2017
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Caiet de practică pedagogică. Program de formare
psihopedagogică, nivel II, postuniversitar (CD)/
coord.: Luminiţa-Mihaela Dră ghicescu, Gabriela Alina Anghel,
Ana-Maria Petrescu, Ioana Stă ncescu - Tâ rgovişte: Valahia
University Press, 2017
ISBN 978-606-603-161-5
I. Luminiţa-Mihaela Dră ghicescu (coord.)
II. Gabriela Alina Anghel (coord.)
III. Ana-Maria Petrescu (coord.)
IV. Ioana Stă ncescu (coord.)
 CUPRINS

Introducere/7

Capitolul I. Practica pedagogică – context de formare şi dezvoltare a competenţelor specifice

pentru cariera didactică/9
1.1. Formarea iniţială şi continuă pentru cariera didactică/9
1.2. Competenţe profesionale şi competenţe transversale/10

Capitolul II. Organizarea activităţilor de practică pedagogică/12

2.1. Reglementări legislative privind practica pedagogică a studenţilor/cursanţilor/12
2.2. Procedura de organizare a practicii pedagogice în UVT/12
2.3. Obiectivele Practicii pedagogice pentru Nivelul II al Programului de Formare
Psihopedagogică/16
2.4. Tipuri de activităţi subsumate Practicii pedagogice pentru Nivelul II al Programului de
Formare Psihopedagogică/17
2.5. Fişa disciplinei Practică pedagogică pentru Nivelul II al Programului de Formare
Psihopedagogică/19

Capitolul III. Structura Portofoliului de Practică pedagogică pentru Nivelul II al Programului

de Formare Psihopedagogică/25
3.1. Date de identificare pentru studentul/cursantul practicant/25
3.2. Programul de practică pedagogică/27
3.3. Planificarea calendaristică, anuală şi semestrială a disciplinei de specialitate/28
3.4. Proiectele unităţilor de învăţare/29
3.5. Proiecte didactice ale lecţiilor model, susţinute de mentori/29
3.6. Proiecte didactice ale lecţiilor de probă/31
3.7. Proiect didactic al lecţiei finale/32
3.8. Fişe de observare a lecţiilor model, de probă şi finale/33
3.9. Fişe de autoevaluare a activităţilor realizate/36
3.10 . Probe de evaluare model sau elaborate de studenţi/cursanţi/37
3.11 . Fişa de caracterizare psihopedagogică a elevului/38
3.12 . Fişa de caracterizare a clasei de elevi/41
3.13 . Programa şcolară pentru o disciplină opţională/44
3.14 Proiect didactic pentru o lecţie de Consiliere şi Dezvoltare personală/45
3.15 .Descrierea insituţiei de învăţământ în care s-a efectuat practica pedagogică/46

Capitolul IV. Evaluarea activităţilor de practică pedagogică/48

4.1. Criterii de evaluare a activităţilor de practică pedagogică /48
4.2. Fișă de evaluare a lecției de probă şi a lecției finale/49
4.3. Feed-back-ul studentului/cursantului pentru profesorul mentor/51
4.5. Raport final asupra activităţii de practică pedagogică /53

Bibliografie/54

Anexe/57

5
 INTRODUCERE

Motto:
„Meseria de profesor este o mare şi frumoasă profesiune, care nu seamană cu
nici o alta, o meserie care nu se părăseşte seara odată cu hainele de lucru. O meserie aspră şi
plăcută, umilă şi mândră, exigentă şi liberă, o meserie în care mediocritatea nu este permisă,
unde pregătirea excepţională este abia satisfăcătoare, o meserie care epuizează şi înviorează,
care te dispersează şi exaltă, o meserie în care a şti nu înseamnă nimic fară emoţie, în care
dragostea e sterilă fără forţă spirituală, o meserie când apăsătoare, când implacabilă, ingrată
şi plină de farmec” (D. Salade, 1995).

Societatea contemporană, în ansamblul său, şi instituţiile de învăţământ, în special, se

confruntă astăzi cu o multitudine de probleme de natură pedagogică, psihologică, socială,
economică, ştiinţifică, demografică etc.
Ca atare, pentru a putea face faţă acestor probleme complexe, cadrele didactice trebuie ele
însele să fie bine pregătite, prin demersuri de formare iniţială şi continuă, proiectate şi realizate în
raport cu cerinţele impuse de realitatea socio-educaţională.
A fi profesor în societatea zilelor noastre devine deseori o misiune dificilă pentru multe
cadre didactice debutante şi nu numai. Profesorul trebuie să vadă şi să acţioneze dincolo de
orizonturile disciplinei pe care o predă şi să formeze elevilor un set de competeţe necesare pentru
viaţă, în general.
În raport cu multiplicarea rolurilor ce revin celor care îmbrăţişează o carieră didactică,
pregătirea iniţială şi continuă a acestora trebuie proiectată şi realizată ca un demers coerent şi
consistent, menit să formeze şi să dezvolte toate competenţe profesionale şi transversale necesare
pentru exercitarea cu succes a profesiei didactice.
În aceste context, este de la sine înţeles preocuparea permanentă a conceptorilor de politici
educaţionale, a teoreticienilor şi practicienilor educaţiei, cu privire la calitatea pregătirii cadrelor
didactice şi competenţele specifice profesiei didactice. La aceasta se adaugă şi interesul crescând al
societăţii/ comunităţii, în raport cu rezultatele sistemului educaţional şi în special cu calitatea
prestaţiei didactice.
Una dintre componentele fundamentale ale oricărui program de formare psihopedagogică
pentru cariera didactică este activitatea de practică pedagogică. Toate acţiunile subsumate acesteia
asigură, într-o manieră holistică, sistemică, fundamentul necesar pentru formarea şi dezvoltarea
competenţelor solicitate de exercitarea unei misiuni atât de complexe, precum este aceea de cadru
didactic.
Scopul pentu care am elaborat acest caiet de practică pedagogică este acela de a oferi
studenţilor/cursanţilor un set de instrumente necesare pentru efectuarea activităţilor de practică
pedagogică într-o manieră eficientă şi unitară.
6
 De asemenea, utilizarea corectă de către studenţi/cursanţi a instrumentelor prezentate în
acest caiet, sub directa supraveghere a coordonatorilor de practică pedagogică şi a profesorilor
mentori va crea premisele necesare formării şi dezvoltării competenţelor profesionale şi transversal
specific pentru profesia didactică.
Primul capitol al lucrării, intitulat Practica pedagogică – context de formare şi dezvoltare a
competenţelor specifice pentru cariera didactică abordează problematica procesului de formare
iniţială şi continuă pentru cariera didactică şi realizează o succintă trecere în revistă a competenţelor
profesionale şi transversale.
Cel de al doilea capitol - Organizarea activităţilor de practică pedagogică cuprinde
reglementările legislative în vigoare privind activitatea de practică pedagogică a
studenţilor/cursanţilor din Universitatea Valahia din Târgovişte, procedura de organizare a practicii
pedagogice în UVT şi obiectivele practicii pedagogice pentru Nivelul II al Programului de Formare
Psihopedagogică
De asemenea, tot în cadrul acestui capitol, sunt descrise tipurile de activităţi subsumate
practicii pedagogice, pentru Nivelul II al Programului de Formare Psihopedagogică şi este ataşată
Fişa disciplinei Practică pedagogică pentru Nivelul II al Programului de Formare Psihopedagogică.
Capitolul III -Structura Portofoliului de Practică pedagogică pentru Nivelul II al
Programului de Formare Psihopedagogică- cuprinde totalitatea instrumentelor pe care
studentul/curantul trebuie să le completeze pe parcursul programului de practică pedagogică. Acest
capitol a fost gândit ca o colecţie de fişe/instrumente de lucru, preconfigurate, pe care
studentul/cursantul sau profesorul mentor să le poată completa, prin raportare la contextul
educational specific în care se efectuează practica pedagogică.
Capitolul IV intitulat Evaluarea activităţilor de practică pedagogică include: prezentarea
criteriilor de evaluare a activităţilor de practică pedagogică, modelul fișei de evaluare a lecției de
probă şi a lecției finale, care trebuie completate de profesorul mentor, un formular de feed-back al
studentului/cursantului pentru profesorul mentor precum şi raportul final asupra activităţii de
practică pedagogică (completat de profesorul mentor şi de coordonatorul de practică pedagogică)
Lucrarea beneficiază de o serie de anexe şi de o bibliografie adecvată.
Dincolo de reperele generale pe care lucrarea de faţă îşi propune să le traseze în raport cu
activităţile de practică pedagogică avem speranţa că ea se poate constitui într-un instrument util nu
numai studenţilor sau cursanţilor care se pregătesc să îmbrăţişeze cariera didactică, ci şi
coordonatorilor de practică pedagogică din universităţi, profesorilor mentori şi cadrelor didactice
din învăţământul preuniversitar.
Autoarele
Târgovişte, februarie 2017

7
 I. PRACTICA PEDAGOGICĂ – CONTEXT DE FORMARE ŞI DEZVOLTARE A
COMPETENŢELOR SPECIFICE PENTRU CARIERA DIDACTICĂ

1.1. Formarea iniţială şi continuă pentru cariera didactică

În Romania, formarea iniţială a viitorilor profesori este realizată prin intermediul a două
programe de formare psihopedagogică. Conform standardelor ARACIS (Agenția Română de
Asigurare a Calității în Învățământul Superior) formarea inițială pentru cariera didactică presupune
absolvirea Programului de certificare a competențelor pentru profesia didactică, care vizează
,,dezvoltarea competențelor profesionale psihopedagogice, didactice, digitale, manageriale și de
cercetare necesare exercitării funcțiilor didactice în învățământ”. Pregătirea psihopedagogică și
didactică se realizează în conformitate cu planurile de învățământ stabilite la nivel național, prin
ordin de ministru, și este structurată pe două niveluri:
a) Nivelul I (30 credite pentru monospecializare, respectiv 35 credite pentru dublă
specializare) efectuat, de regulă, pe parcursul ciclului universitar de licență;
b) Nivelul II (30 credite) efectuat după obținerea diplomei de licență și anterior susținerii
examenului de definitivare în învățământ. Nivelul II poate fi urmat atât de studenții care se înscriu
la studiile de masterat, cât și de absolvenții care, după obținerea diplomei de licență, nu-și continuă
studiile la master.
(http://www.aracis.ro/fileadmin/ARACIS/Comunicate_Media/2016/Standarde_specifice_consultare
_28.12.2016/5._Standarde_ARACIS_-_Comisia_C5_Stiint__e_admin)
Schimbările care au loc la nivelul sistemului social au un impact semnificativ la nivelul
sistemului educaţional, ceea ce presupune din partea cadrelor didactice un efort de adaptare
continuă la problemele diverse cu care se confruntă în activitatea curentă cu elevii.
În societatea contemponă profesorul nu mai poate rămâne tributar doar activităţilor de
transmitere de informaţii ştiinţifice şi de evaluare a cunoştinţelor elevilor. Profesorul zilelor noatre
este deopotrivă formator de competenţe, consilier al elevilor şi părinţilor pe probleme ştiinţifice,
psihopedagogice şi metodice, facilitator al învăţării, îndrumător al elevului, organizator al culturii şi
climatului organizaţional şcolar, partener al elevului şi al familie acestuia etc.
Ca atare, cadrele didactice trebuie să-şi formeze noi atitudini şi să-şi dezvolte noi
competenţe referitoare la: cunoaşterea personalităţii elevilor, rezolvarea unor situaţii problematice,
conflictuale care apar în spaţiul şcolii şi nu numai, formarea la elevi a unui stil de învăţare eficientă
şi dezvoltarea capacităţilor metacognitive, facilitarea saltului de la heteroeducaţie la autoeducaţie,
nevoia de perfecţionare continuă din punct de vedere ştiinţific şi metodic, utilizarea unor strategii
didactice de diferenţiere până la individualizare a demersurilor instructiv – educative, familiarizarea
cu mijloacele moderne, audio-vizuale, comunicarea cu părinţii şi cu structurile administraţiei locale
etc.
Din această perspectivă, formarea iniţială a cadrelor didactice reprezintă doar baza pentru
dezvoltarea carierei de professor, astfel încât să se realizeze o armonizare continuă a pregătirii
ştiinţifice, de specialitate, cu cea pshihopedagogică metodică şi practică.
Formarea continuă reprezintă o activitate complexă de dezvoltare în cariera didactică,
realizată în scopul adaptării practicilor educaţionale la evoluţiile ce se produc în societate, în plan
ştiinţific, tehnologic, economic şi social. Formarea continuă răspunde la aceste evoluții și la
problemele lor, integrabile în contextul mai larg al educației permanente. Obiectivele activității de
formare continuă a personalului didactic, didactic auxiliar, de conducere, îndrumare şi control din
unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar şi din unităţile conexe ale acestuia, din
instituţiile de învăţământ universitar, precum şi din alte instituţii sau organizaţii de educaţie,
componente ale sistemului de învăţământ din România vizează :

8
 - dezvoltarea competențelor de bază (psihopedagogice, de specialitate, de cercetare
ştiinţifică, manageriale, administrative etc.);
- formarea de noi competențe profesionale şi transversale specifice diferitelor
categorii de beneficiar.
În România, principalele modalități de realizare a formării continue sunt următoarele:
- programe și activități de perfecționare a pregătirii științifice și psihopedagogice și
didactice;
- programe de formare în domeniile conducerii, îndrumării și evaluării
învățământului;
- cursuri de pregătire și susținerea examenelor de obținere a gradelor didactice II și I;
- programe de conversie profesională;
- studii corespunzătoare unei specializări în domeniul licenței.
De asemenea, conform Legii Educaţiei Naţionale, nr. 1/2011, personalul didactic, precum şi
personalul de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar este obligat să
participe periodic la programe de formare continuă, astfel încât să acumuleze, la fiecare interval
consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovării examenului de definitivare în învăţământ,
minimum 90 de credite profesionale transferabile (CPT).( http://www.edu.ro/formare-continua)

1.2. Competenţe profesionale şi competenţe transversale

Schimbările şi problemele complexe specifice societăţii contemporane impun noi exigenţe

referitoare la educaţie, noi paradigme în funcţie de care se modelează activitatea educaţională,
precum şi diversificarea şi multiplicarea rolurilor profesorilor. Acestea implică şi un demers de
redefinire a competenţelor necesare pentru exercitarea profesiei didactice, identificarea resurselor
curriculare folosite ca suport pentru formarea acestor competenţe şi utilizarea unor strategii
didactice moderne, inovative.
În prezent, programele de studii psihopedagogice derulate de Departamentele pentru
Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) din universităţi, adaptează categoriile şi nivelurile de
competenţă cu care operează Cadrul European al Calificărilor (EQF – European Qualifications
Framework) şi Cadrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (CNCIS) la specificul
profesiei didactice, în contextul sistemului de învăţământ românesc. Este vorba aici depre două
categorii fundamentale de competenţe: cele profesionale și cele transversale.
Competenţele profesionale includ: proiectarea activităţii didactice, conducerea şi
monitorizarea procesului de învăţare, evaluarea activităţilor educaţionale, utilizarea tehnologiilor
digitale, cunoașterea, consilierea şi tratarea diferenţiată a elevilor şi managementul clasei de elevi.
Competenţele transversale vizează: dezvoltarea instituţională a şcolii şi a parteneriatului
şcoală-comunitate, managementul carierei şi dezvoltarea personală precum şi cercetarea
educaţională aplicativă.
La acestea se adaugă, pentru fiecare domeniu profesional, Competenţele de specialitate, care
se definesc potrivit Metodologiei CNCIS pentru descrierea calificării asigurate de fiecare program de studii
universitare şi se înscriu în Registrul Național al Calificărilor din Învățământul Superior .
Relaţia dintre standardele profesianale ale cadrelor didactice, standardele ocupaţionale şi
standardele de dezvoltare profesională sunt ilustrate în figura de mai jos:

9
Figura 1. Categorii de competențe ale personalului didactic (sursa: Anexa_12_OM_4476_2016_liceal_fc)

10
 II. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

2.1. Reglementări legislative privind practica pedagogică a studenţilor/cursanţilor

Activitatea de practică pedagogică din cadrul Universităţii Valahia din Târgovişte

funcţionează pe baza următoarelor documente de referinţă:
 Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare.
 O.M.E.C.T.S nr. 5745/13.09.2012 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare a
programelor de formare psihopedagogică în vederea certificării competenţelor pentru
profesia didactică.
 O.M. nr. 3617/16.03.2005 privind aplicarea generalizată a Sistemului European de Credite
Transferabile (E.C.T.S.)
 Legea nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene,
precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte
normative.
 Regulamentul de organizare și funcţionare al Departamentului de Pregătire a Personalului
Didactic (DPPD)
 Regulamentul privind activitatea profesionala a studenţilor- RAPS
 Regulamentul privind activitatea didactică
 Metodologia de organizare a programelor de formare psihopedagogică în vederea
certificării competenţelor pentru profesia didactică
 Carta Universităţii „Valahia” din Târgovişte
 Hotărârile Senatului Universităţii „Valahia” din Târgovişte

2.2. Procedura de organizare a practicii pedagogice în UVT

1. SCOP

Scopul acestei proceduri este de a descrie modul în care se realizează activitatea de practică
pedagogică a studenţilor/cursanţilor înscrişi la Programele de formare psihopedagogică (Nivel I şi
II) derulate în cadrul D.P.P.D. şi la Programul de studii Pedagogia Învăţământului Primar şi
Preşcolar, din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă şi Ştiinţele Educaţiei.

2. DOMENIU

Procedura se aplică la nivelul Domeniului de Studii Ştiinţele Educaţiei, pentru Programele

de formare psihopedagogică (Nivel I şi II) derulate în cadrul Departamentului pentru Pregătirea
Personalului Didactic (D.P.P.D.) şi pentru Programul de licenţă Pedagogia Învăţământului Primar şi
Preşcolar, din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă şi Ştiinţele Educaţiei şi în instituţiile de
învăţământ considerate şcoli de aplicaţie, conform Protocolului de colaborare dintre Universitatea
„Valahia” din Târgovişte şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Dâmboviţa.

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

 Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

11
  O.M.E.C.T.S nr. 5745/13.09.2012 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare a
programelor de formare psihopedagogică în vederea certificării competenţelor pentru
profesia didactică.
 O.M. nr. 3617/16.03.2005 privind aplicarea generalizată a Sistemului European de Credite
Transferabile (E.C.T.S.).
 Legea nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 20/2016
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene,
precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte
normative.
 Regulamentul de organizare și funcţionare al Departamentului de Pregătire a Personalului
Didactic (DPPD).
 Regulamentul privind activitatea profesionala a studenţilor- RAPS.
 Regulamentul privind activitatea didactică.
 Metodologia de organizare a programelor de formare psihopedagogică în vederea
certificării competenţelor pentru profesia didactică.
 Carta Universităţii ,,Valahia” din Târgovişte.
 Hotărârile Senatului Universităţii „Valahia” din Târgovişte.

4. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI
4.1. Definiţii:

Programele de formare psihopedagogică (Nivel I și Nivel II) sunt acele programe de studii care
pregătesc studenţii/cursanţii pentru profesia didactică la nivelul învăţământului preuniversitar şi
universitar.
Programul de studii Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar este programul de studii
care pregăteşte studenţii pentru profesia didactică la nivelul învăţământului preşcolar şi primar.
Portofoliul, în sens pedagogic, este un ansamblu de documente relevante pentru întreaga activitate
de studiu realizată în legătură cu o disciplină, un modul didactic sau de formare.
Portofoliul cuprinde produse ale activităţilor teoretice şi practice elaborate de către studenţi/cursanţi
în activităţile formale şi nonformale, impuse, opţionale şi facultative, asistate şi independente.
Portofoliul de practică pedagogică este rezultatul activităţilor realizate de studenţi/cursanţi la
disciplina Practică pedagogică.
Practica pedagogică este o formă de organizare a activităţii studenţilor/cursanţilor, constând în
acţiuni de observare, proiectare, realizare efectivă şi evaluare a unor activităţi didactice şi
extracurriculare, în acţiuni de cunoaştere a personalităţii elevilor/preşcolarilor şi a sintalităţii
grupurilor de elevi/preşcolari şi în acţiuni de cunoaştere a mediului organiziţional al unităţii de
învăţământ.
Coordonatorul de practică pedagogică este un cadru didactic universitar sau cu statut de cadru
didactic asociat, desemnat de D.P.P.D. sau de D.S.E., în colaborare cu facultăţile de profil, care
asigură: planificarea, organizarea, monitorizarea şi evaluarea stagiului de practică.
Partenerul de practică este instituţia şcolară care desfăşoară o activitate didactică în corelaţie cu
specializarea de bază a studentului/cursantului şi care poate participa la procesul de instruire
practică a studenţilor/cursanţilor, în cadrul profesionalizării didactice.
Profesorul mentor este cadrul didactic din unitatea de învăţământ care are responsabilitatea
îndrumării şi evaluării practicii pedagogice a studenţilor/cursanţilor.

4.2. Abrevieri:
U.V.T - Universitatea „Valahia” din Târgovişte
D.P.P.D. – Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
D.S.E. – Departamentul de Ştiinţele Educaţiei din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă şi
Ştiinţele Educaţiei
12
 5. DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR
5.1. Precizări normative

5.1.1. Practica pedagogică se desfăşoară pe baza Planurilor de învăţământ aprobate prin

O.M.E.C.T.S. nr. 5745/13.09.2012, pentru Programele de Formare Psihopedagogică (Nivel I şi II)
şi a Planurilor de învăţământ aprobate pentru Programul de licenţă - Pedagogia Învăţământului
Primar şi Preşcolar
5.1.2. Partenerii de practică pedagogică sunt Inspectoratul Şcolar Judeţean Dâmboviţa, cu care se
încheie un Protocol de colaborare, şi instituţiile de învăţământ recomandate de acesta. Colaborarea
dintre D.P.P.D./D.S.E. şi unităţile şcolare se realizează pe baza unor Convenţii de practică
pedagogică.
5.1.3. Activităţile de practică pedagogică se desfăşoară în conformitate cu actele normative
precizate anterior.

5.2. Relaţia cu facultăţile universităţii

5.2.1. D.P.P.D./ D.S.E. colaborează cu facultăţile, prin intermediul cadrelor didactice care au
calitatea de profesori didacticieni sau coordonatori de practică pedagogică.

5.3. Organizarea şi evaluarea practicii pedagogice

5.3.1. Practica pedagogică se realizează în: grădiniţe, şcoli gimnaziale şi colegii/licee, pe baza
Protocolului de colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean şi, respectiv, a Convenţiilor de
practică pedagogică încheiate cu unităţile de învăţământ.
5.3.2. Practica pedagogică pentru Nivelul I al Programului de formare psihopedagogică se
desfăşoară în unităţile şcolare pentru învăţământul primar şi gimnazial; practica pedagogică pentru
Nivelul II al Programului de formare psihopedagogică se desfăşoară în unităţile de învăţământ
liceal, postliceal / Universitate.
Practica pedagogică a studenţilor din cadrul specializării Pedagogia învăţământului primar şi
preşcolar se desfăşoară în unităţile şcolare pentru învăţământul preşcolar şi primar.
5.3.3. Practica pedagogică este coordonată, din partea universităţii, de personal didactic din cadrul
D.P.P.D. / D.S.E sau/şi al facultăţilor de profil, pe grupe de studenţi/cursanţi, şi este monitorizată de
către profesorul mentor din şcoala de aplicaţie, pe grupe de studenţi/cursanţi. De regulă, o grupă de
practică pedagogică poate cuprinde între 5 – 12 studenți/cursanţi, dar componența ei se adaptează în
raport cu formațiile de studiu constituite.
5.3.4. Selecţia mentorilor de practică pedagogică se realizează de către coordonatorii de practică
pedagogică, la recomandarea directorului instituţiei de învăţământ, pe baza următoarelor criterii
obligatorii: studii superioare recunoscute, încadrare pe funcţia didactică de profesor/profesor
învăţământ primar/profesor învăţământ preşcolar, gradul didactic I în învăţământ. Pot fi luate în
calcul, în mod suplimentar, şi alte criterii precum: calitatea de metodist al Inspectoratului Şcolar
Judeţean, calitatea de responsabil al comisiei metodice, calitatea de formator etc.
5.3.5. Evaluarea activităţii de practică pedagogică se realizează de către cadrul didactic
coordonator, în colaborare cu profesorul mentor, prin note acordate pe baza unor criterii, precum:
(a) studiul aprofundat al programelor şi al documentelor şcolare;
(b) calitatea planificărilor calendaristice, a proiectelor pe unităţi de învăţare şi, respectiv, a
proiectelor lecţiilor de probă şi finale;
(c) calitatea lecţiilor de probă susţinute;
(d) calitatea lecţiei finale;
(e) participarea la analiza lecţiilor;
(f) realizarea documentelor necesare pentru portofoliul de practică pedagogică;
(g) implicarea studentului/cursantului în toate activităţile de practică pedagogică;
13
(h) atitudinea responsabilă a studentului/ cursantului faţă de profesia didactică.
5.3.6. Rezultatul activităţii de practică pedagogică se consemnează în catalog, ca medie a notelor
acordate pentru:
- evaluarea lecţiilor de probă şi finale,
- evaluarea portofoliului de practică pedagogică.
5.3.6. Portofoliul elaborat pentru disciplina Practică pedagogică este alcătuit din diverse produse
ale activităţii studenţilor: planificări calendaristice, proiecte pe unităţi de învăţare, proiecte de lecţie,
fişe de observare, fişe de caracterizare psihopedagogică, probe de evaluare, eseuri etc. conform
Fişei disciplinei ,,Practica pedagogică”.

6. RESPONSABILITĂŢI:
6.1. Directorul D.P.P.D. / D.S.E:

6.1.1. răspunde de organizarea practicii pedagogice, respectând Planurile de învăţământ aprobate

prin O.M.E.C.T.S. nr. 5745/13.09.2012 și planurile de învăţământ aprobate pentru Programul de
licenţă - Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar.
6.1.2. răspunde de încheierea Protocolului de colaborare dintre Universitatea „Valahia” din
Târgovişte şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Dâmboviţa, stabilind partenerii de practică;
6.1.3. răspunde de stabilirea coordonatorilor de practică pedagogică, în colaborare cu facultăţile de
profil;
6.1.4. răspunde de difuzarea şi respectarea Procedurii de organizare şi desfăşurare a activităţilor
de practică pedagogică;
6.1.5. răspunde de aplicarea acţiunilor corective/preventive care se întreprind pentru eliminarea
cauzelor unor neconformităţi existente sau potenţiale, atunci când acestea necesită alocarea de
resurse materiale şi/sau umane.

6.2. C oordonatorii de practică pedagogică:

6.2.1. răspund de încheierea Convenţiilor de practică pedagogică cu instituţiile partenere;
6.2.2. răspund de planificarea, organizarea, monitorizarea şi evaluarea activităţilor de practică
pedagogică;
6.2.3. răspund de respectarea şi aplicarea Procedurii de organizare şi desfăşurare a activităţilor de
practică pedagogică;
6.2.4. răspund de evaluarea activităţii de practică pedagogică desfăşurată de studenţi/cursanţi, pe
baza portofoliului de practică pedagogică şi a aprecierii realizată de către profesorii mentori.

6.3. Mentorul de practică pedagogică:

6.3.1. răspunde de susţinerea unor lecţii demonstrative, de tipuri diferite;
6.3.2. răspunde de consilierea studenţilor/cursanţilor în pregătirea lecţiilor de probă şi finale, atât în
ceea ce priveşte selectarea şi prelucrarea după criterii didactice a conţinutului ştiinţific, cât şi cu
privire la strategiile didactice care urmează a fi utilizate;
6.3.3. răspunde de programarea lecţiilor de probă şi a lecţiilor finale, de asigurarea asistenţei la
activităţile realizate de studenţi/cursanţi, de analiza şi evaluarea lecţiilor susţinute;
6.3.4. răspunde de prezentarea şi analiza unor documente curriculare care îi pot fi utile
studentului/cursantului în viitoarea carieră didactică: planificări calendaristice, programe şcolare,
proiecte didactice etc.;
6.3.5. răspunde de monitorizarea prezenţei şi activităţii fiecărui student/cursant.

14
7. ÎNREGISTRĂRI

Elaborare, Perioada (în ani) Locul de

Denumire monitoriz Cod
Păstrar Suport
document are, Păstrare Arhivare Arhivare formular
e
revizuire
Planurile de
învăţământ al
Programelor de
formare D.P.P.D./
Arhiva D.P.P.D. .
psihopedagogic D.S.E. - Conform
Permanent U.V.T. /D.S.E- hârtie
ă F.T.O.S.E legii
F.T.O.S.E.
Planurile de .
invăţămînt
D.S.E.-
F.T.O.S.E.
Arhiva
Fişa disciplinei D.P.P.D./ Conform D.P.P.D. .
Permanent U.V.T. hârtie
D.S.E. legii /D.S.E
Protocolul de
Arhiva
colaborare privind D.P.P.D. . Conform D.P.P.D. .
10 ani U.V.T. hârtie
practica /D.S.E legii /D.S.E
pedagogică
Convenţia de Arhiva
D.P.P.D. . Conform D.P.P.D. .
practică 10 ani U.V.T.
/D.S.E legii /D.S.E hârtie
pedagogică
Cataloagele de Arhiva
D.P.P.D. . Conform D.P.P.D. .
Practică Permanent U.V.T.
/D.S.E legii /D.S.E hârtie
pedagogică

2.3. Obiectivele Practicii pedagogice pentru Nivelul II al Programului de Formare Psihopedagogică

Obiectivele specifice urmărite pe parcursul disciplinei Practică pedagogică pentru Nivelul II

al Programului de Formare Psihopedagogică sunt următoarele:
 cunoaşterea mediului organizaţional în care se desfăşoară practica pedagogică;
 formarea competenţelor de proiectare, realizare şi evaluare a demersului didactic la
disciplina de specialitate şi la discilina Consiliere şi dezvolatre personală;
 formarea competenţelor de aplicare a cunoştinţelor de specialitate şi a celor psihopedagogice
în practica educațională;
 formarea şi dezvoltarea competenţelor de comunicare şi de relaţionare, în diferite contexte:
cu educabilii, cu profesorii, cu părinţii;
 valorificarea cunoştinţelor teoretice în scopul cunoaşterii personalităţii educabililor şi a
caracteristicilor psiho-sociale ale grupului educațional;
 familiarizarea cursanţilor cu activităţile manageriale specifice grupului educațional;
 construirea profilului moral-profesional adecvat exercitării unei profesii didactice;
formarea unei conduite didactice eficiente, creative, inovative și reflexive.

15
 2.4. Tipuri de activităţi subsumate Practicii pedagogice pentru Nivelul II al Programului de
Formare Psihopedagogică

Practica pedagogică este o activitate complexă care se realizează pe mai multe coordonate
ale vieţii şcolare:

1. Activităţi de cunoaștere a unităţii şcolare de aplicaţie.

Aceste activităţi vizează cunoașterea mediului instituţional al şcolii sub aspecte precum :
 istoria instituţiei de învăţământ (anul înfiinţării, denumirile instituţiei de-a lungul
timpului, profiluri şi specializări, personalităţi care au marcat viaţa şcolii);
 viziunea şi misiunea unităţii de învăţământ;
 organigrama instituţiei de învăţământ (director, director adjunct, consiliu de
administraţie, consiliul profesoral, consiliul elevilor, consiliul reprezentativ al
părinţilor, etc.);
 organizarea spaţiului şcolar (numărul sălilor de clasă, laboratoare, cabinete,
bibliotecă, sală de sport etc.);
 organizarea colectivului de cadre didactice (organizarea pe comisii metodice etc);
 climatul şi cultura organizaţiei şcolare (caracteristici şi factori care le influenţează);
 resursele umane (numărul cadrelor didactice, numărul de titulari şi suplinitori,
numărul de elevi etc.);
 resursele materiale existente (baza didactico-materială a şcolii- dotări, resurse
financiate etc.).
La toate acestea se pot adăuga şi alte elemente de specificitate.

2. Analiza documentelor curriculare implică:

 analiza planurilor de învăţământ, a programelor şcolare pentru disciplinele de
specialitate şi a altor documente curriculare (manuale şcolare, auxiliare didactice,
ghiduri metodologice etc.)
 naliza documentelor de proiectare curriculară: planificări calendaristice anuale şi
semestriale, proiecte didactice pe unităţi de învăţare şi lecţii etc.
Aceste documente curriculare vor fi puse la dispoziţia cursantului, spre consultare, de
către profesorul mentor, în format electronic sau pe hârtie. De asemenea, sub îndrumarea
profesorului mentor cursantul îşi va putea dezvolta competenţele de proiectare curriculară.

3. Asistenţa la activităţile didactice susţinute de profesorul mentor.

În acest context, cursantul practicant va consemna în caietul/fişele de practică observaţiile
efectuate. De asemenea, la finalul fiecărei ore sau la finalul tuturor activităţilor asistate, în acea zi,
se va realiza împreună cu profesorul mentor şi în prezenţa întregii grupe de cursanţi, analiza
activităţilor didactice asistate prin raportare la criterii analitice de evaluare a lecţiei. Cu acest prilej
se pot face propuneri care implică elaborarea unor alternative metodice la activităţile observate şi
analizate. Cursantul poate fi implicat, alături de cadrul didactic mentor, în diverse activităţi cum ar
fi: selectarea documentelor curriculare, a materialului didactic şi a aparaturii, conducerea unor
secvenţe didactice etc.

4. Proiectarea unităţilor de învăţare şi a lecţiilor.

Pornind de la studiul principalelor documente curriculare (planificarea calendaristică,
programa şcolară şi manualul) cursantul va identifica pentru fiecare unitate de învăţare/temă
16
competenţele specifice, obiectivele operaţionale şi strategia didactică (metode de învăţământ,
mijloace de învăţământ şi forme de organizare a colectivului de elevi). Totodată cursantul va fi
preocupat de stabilirea unei corelaţii optime între componentele de bază ale curriculumului:
obiective – conţinuturi - metode de predare, învăţare – strategii de evaluare. Pornind de la aceste
elemente, cursantul va putea elabora proiecte didactice pe unităţi de învăţare şi lecţii, la disciplina
de specialitate precum şi proiecte didactice la disciplina Consiliere şi Dezvoltare Personală
(dirigenţie). De asemenea, tot în acest context, cursantul poate concepe şi realiza diferite materiale
suport pentru realizarea lecţiilor: fişe de muncă independentă, în grup, fişe de evaluare şi de
autoevaluare etc.

5. Lecţiile şi activităţile de probă.

Implică predarea unor lecţii de specialitate şi/sau a unei activităţi cu caracter educativ, la
disciplina Consiliere şi Dezvoltare Personală (dirigenţie). Prin această activitate cursantul practicant
îşi dezvoltă competenţele profesionale de natură psiho-pedagogică şi metodică, la disciplinele de
specialitate. La finalul lecţiilor de probă se realizează autoevaluarea lecţiei precum şi analiza
acesteia de către profesorul mentor şi colegii din grupa de practică pedagogică.

6. Lecţia finală.
Susţinerea lecţiilor finale reprezintă contextul în care cursantul demonstrează dobândirea
competenţelor profesionale specifice rolului de profesor, la disciplina de specialitate. După
încheierea lecţiei finale se procedează la autoevaluarea ei şi la analiza lecţiilor acesteia de către
profesorul mentor şi colegii din grupa de practică pedagogică.

7. Comunicarea, relaţionarea cu elevii şi cunoaşterea personalităţii acestora

Această activitate presupune colectarea, prelucrarea şi interpretarea informaţiilor
semnificative despre personalitatea elevilor şi despre sintalitatea claselor de elevi. Pe baza datelor
colectate se completează fişa de caracterizare psihopedagogică a elevului şi a clasei de elevi. De
asemenea, cursantul poate participa şi la alte tipuri de activităţi cu caracter metodic şi educativ cum
sunt: consultaţiile, meditaţiile, întâlnirile cu părinţii, serbările şcolare, concursurile ş.a., prilej cu
care îşi va dezvolta competenţele de comunicare şi relaţionare, în diferite contexte educaţionale.

8. Realizarea şi prezentarea portofoliului de practică pedagogică.

Portofoliul de practică pedagogică este rezultatul activităţilor realizate de studenţi/cursanţi
la disciplina Practică pedagogică. El cuprinde o serie de produse ale activităţilor teoretice şi practice
elaborate de către studenţi/cursanţi în activităţile formale şi nonformale, impuse, opţionale şi
facultative, asistate şi independente. Elaborarea tuturor documentelor şi materialelor de conţinut ale
portofoliului se va realiza conform cerinţelor prezentate cursanţilor de către profesorul coordonator
de practică pedagogică. Analiza portofoliului de practică pedagogică şi prezentarea unor materiale
din portofoliul repezintă activităţi care sa vor realiza în contextul evaluării colocviale.

17
 2.5. Fişa disciplinei Practică pedagogică pentru Nivelul II al Programului de Formare
Psihopedagogică

UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE

D.P.P.D
PROGRAMUL DE FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ, NIVELUL II

FIŞA DISCIPLINEI
AN UNIVERSITAR ....................

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior  UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN

TÂRGOVIŞTE

1.2 Facultatea/Departamentul D.P.P.D.

1.3 Departamentul  -
1.4 Domeniul de studii  ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
1.5 Ciclul de studii Nivelul II
1.6 Programul de studii/Calificarea  PROGRAMUL DE FORMARE
PSIHOPEDAGOGICĂ/Profesor pentru
învăţământ liceal/postliceal/universitar

2.Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Practică pedagogică (în învăţământul liceal,

postliceal și universitar)
2.2 Titularul activităţilor de curs -
2.3 Titularul activităţilor - lucrări practice
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de C 2.7 Regimul Ob.
evaluare disciplinei

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe   3 din care: 3.2 curs  - 3.3 seminar/laborator  3

săptămână
3.4 Total ore din planul 42 din care: 3.5 curs - 3.6 seminar/laborator
de învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 28
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24
Tutoriat 14
Examinări 3
18
Alte activităţi ................ -
3.7 Total ore studiu individual 83
3.9 Total ore pe semestru 125
3.10 Numărul de credite 5

4.Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Psihopedagogia adolescentilor, tinerilor și adultilor,

Proiectarea și managementul programelor educaționale
4.2 de competenţe Competenţe specifice disciplinelor menţionate

5.Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată cu:

-
5.2 de desfăşurare a aplicaţiilor practice   Sală de clasă, în cadrul unității de aplicație unde se
desfășoară practica pedagogică, dotată cu:
 Videoproiector, laptop/calculator
 Tablă/flip-chart
 Materiale pe suport CD/DVD sau fotocopiate etc.

6.Competenţe specifice acumulate

Competenţe profesionale C 1. Proiectarea activităților educaționale

C 2. Conducerea şi monitorizarea procesului de învățare
C 5. Cunoașterea, consilierea şi tratarea diferențiată a educabililor
C 6. Managementul grupului educațional

Competenţe transversale CT1. Aplicarea principiilor şi a normelor de deontologie profesională,

fundamentate pe opţiuni valorice explicite, specifice viitorului profesor

7.Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea competenţelor cognitive şi funcţionale specifice

profesiei didactice, bazate pe valorificarea și
operaționalizarea fundamentelor disciplinelor
psihopedagogice și de specialitate.
7.2 Obiectivele specifice  cunoaşterea mediului organizaţional în care se
desfăşoară practica pedagogică;
 formarea competenţelor de proiectare, realizare şi
evaluare a demersului didactic la disciplina de
specialitate şi la discilina Consiliere şi dezvolatre
personală;
 formarea competenţelor de aplicare a cunoştinţelor de
specialitate şi a celor psihopedagogice în practica
educațională;
 formarea şi dezvoltarea competenţelor de comunicare
şi de relaţionare, în diferite contexte: cu educabilii, cu
19
 profesorii, cu părinţii;
 valorificarea cunoştinţelor teoretice în scopul
cunoaşterii personalităţii educabililor şi a
caracteristicilor psiho-sociale ale grupului
educațional;
 familiarizarea cursanţilor cu activităţile manageriale
specifice grupului educațional;
 construirea profilului moral-profesional adecvat
exercitării unei profesii didactice;
 formarea unei conduite didactice eficiente, creative,
inovative și reflexive.

8.Conţinuturi
8.1. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Organizarea activităţilor de practică pedagogică Descriere, explicaţie, 2 ore
Prezentarea obiectivelor activităţii de practică pedagogică discuţie colectivă
Prezentarea elementelor componente ale portofoliului de practică
pedagogică
Prezentarea modalităţii de evaluare a studenţilor/cursanţilor
Organizarea studenţilor/cursanţilor pe instituţii de învăţământ/
grupe/profesori mentori
Activităţi de cunoastere a unităţii şcolare de aplicaţie Descriere, explicaţie, 1ore
Cunoasterea mediului instituţional al scolii sub aspectul: istoriei discuţie colectivă
sale, organizării spaţiului scolar, conducerii, organizării
colectivului de cadre didactice, resurselor umane şi materiale
existente, altor elementel de specificitate.
Analiza documentelor curriculare discuţie colectivă, 3ore
Analiza planurilor de învăţământ problematizare,
Analiza programelor şcolare şi a altor documente curriculare lucrul pe grupe
(manuale şcolare/alternative, auxiliare didactice, ghiduri
metodologice)
Analiza documentelor de proiectare curriculară: planificări
calendaristice, proiecte didactice pe unităţi de învăţare şi lecţii
etc.
Asistenţă la activităţile didactice susţinute de profesorul discuţie colectivă, 9ore
mentor problematizare,
Consemnarea în caietele/fişele de practică a observaţiilor lucrul pe grupe
efectuate
Analiza activităţilor didactice asistate
Elaborarea unor alternative metodice la activităţile observate şi
analizate
Implicarea în diverse activităţi alături de cadrul didactic mentor:
selectarea documentelor curriculare, a materialului didactic şi a
aparaturii, conducerea unor secvenţe didactice etc..
Proiectarea unor activităţi didactice discuţie colectivă, 3ore
Studiul documentelor curriculare: precizarea competenţelor, exercițiul,
obiectivelor, conţinuturilor, strategiei didactice problematizare,
Stabilirea unei corelaţii optime între obiective – conţinut - lucrul pe grupe,
metode de predare, învăţare, evaluare studiul de caz
Conceperea şi realizarea unor materiale suport pentru realizarea
20
lecţiilor: fişe de muncă independentă, în grup, fişe de evaluare şi
de autoevaluare etc.
Elaborarea unor proiecte didactice pe unităţi de învăţare şi lecţii
Proiectarea unor lecţii la disciplina Consiliere şi dezvoltare
personală (dirigenţie)
Lecţiile şi activităţile de probă brainstormingul, 9 ore
Predarea unor lecţii de specialitate discuţie colectivă,
Proiectarea/realizarea unei activităţi cu caracter educativ, la problematizare,
disciplina Consiliere şi dezvoltare personală (dirigenţie) lucrul pe grupe,
Analiza lecţiilor susţinute de colegii din grupa de practică studiul de caz,
pedagogică exercițiul
Lecţia finală discuţie colectivă, 9 ore
Susţinerea lecţiilor finale (demonstrează dobândirea exercițiul,
competenţelor profesionale specifice rolului de profesor) la problematizare,
disciplina de specialitate. lucrul pe grupe,
Analiza lecţiilor susţinute de colegii din grupa de practică studiul de caz
pedagogică şi autoevaluarea lecţiei finale
Comunicarea, relaţionarea cu elevii şi cunoaşterea discuţie colectivă, 3 ore
personalităţii acestora problematizare,
Colectarea, prelucrarea şi interpretarea informaţiilor lucrul pe grupe,
semnificative despre personalitatea elevilor şi despre sintalitatea studiul de caz,
claselor de elevi exercițiul
Realizarea caracterizării psihopedagogice a elevului şi a clasei
de elevi
Comunicarea şi relaţionarea optimă în diferite contexte
educaţionale
Participarea la alte tipuri de activităţi cu caracter metodic şi
educativ: consultaţii, meditaţii, întâlniri cu părinţii, serbări
şcolare, alte evenimente.
Realizarea şi prezentarea portofoliului de practică discuţie colectivă, 3 ore
pedagogică problematizare,
Elaborarea tuturor documentelor şi materialelor de conţinut ale studiul de caz,
portofoliului (conform cerinţelor) lucrul pe grupe, în
Prezentarea unor materiale din portofoliul de practică pedagogică perechi
(colocviu)
Bibliografie
 Albulescu, I., Pragmatica predării. Activitatea profesorului între rutină şi activitate. Editura Paralela
45. Piteşti.2008
 Brezeanu, I. (coord.), Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai
schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău. Târgovişte: Valahia University
Press,2012
 Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri, strategii, Ed.
Aramis, 2002.
 Cerghit, I.; Neacşu, I. ; Negreţ-Dobridor, I. ; Pânişoară, I.O., Prelegeri pedagogice, Ed. Polirom
, Iaşi, 2001.
 Cerghit, I.. Metode de învăţământ. Ediţia a IVa revăzută şi adăugită. Polirom. Iaşi, 2006
 Ciolan, L., Dincolo de discipline. Ghid pentru învăţarea integrată, Bucuresti, Editura
 Ciolan, L., Invăţarea integrată - fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Iasi,
Polirom, 2008.
 Comănescu, I., Autoeducaţia, azi şi mâine, Editura Imprimeriei de Vest, Timisoara,. 2002

21
  Cristea, S. (coord.), Curriculum pedagogic, vol. I, E.D.P., Bucureşti, 2006.
 Cristea, S., Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti, 1999.
 Cristea, S., Dicţionar enciclopedic de pedagogie, Editura D.P.H., Bucureşti, 2015.
 Cucoş C. Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi. 1996.
 Cucoş, C. (coord.), Psihopedagogia pentru definitivat şi grade didactice, Ed. Polirom, Iaşi,
2008.
 Cucoş, C., Pedagogie, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.
 Drăghicescu, L. M., Petrescu, A. M., Stăncescu, I., Managementul clasei de elevi. Târgovişte:
Valahia University Press, 2014
 Drăghicescu, L. M., Savu-Cristescu, M., Petrescu, A. M., Stăncescu, I., Teoria şi metodologia
instruirii. Teoria şi metodologia evaluării. Târgovişte: Valahia University Press, 2014
 Ionescu Miron, Bocoş Muşata (coord). Tratat de didactica modernă.Editura Paralela 45.
Piteşti2009.
 Ionescu, M. (coord), Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001.
 Ionescu, M., Lecţia între proiect şi realizare, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982.
 Iucu, R., Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iaşi, 1999
 Jinga, I. Predarea şi învãţarea A. Stoica, Evaluarea curentã, Ed. Progresis, Bucureşti. 2002.
 Manolescu, M., Evaluarea şcolară – un contract pedagogic, Ed. Meteor Press, Bucureşti, 2002.
 Neacşu, I., Instruire şi învăţare, E.D.P., Bucureşti, 1999.
 Nicola, I., Tratat de pedagogie, E.D.P., Bucureşti, 2000.
 Oprea, O.L., Strategii didactice interactive, E.D.P., Bucureşti, 2004.
 Păun, E., Potolea D., Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative, Ed. Polirom,
Iaşi, 2002.
 Petrescu A. M., Fundamente ale sociologiei educației. Târgoviște: Editura Cetatea de Scaun,
2014
 Potolea, D., Neacşu, I., Iucu, R., Pânişoară, I.O., Pregătirea psihopedagogică. Manual pentru
definitivat şi grade didactice, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
 Radu I.T., Evaluarea procesului de învăţământ, Bucureşti, EDP. 2001.
 Radu, I.T., Evaluarea în procesul didactic, E.D.P., Bucureşti, 1999.
 Salade, D., Dimensiuni ale educaţiei, Editura didactică şi pedagogică, R.A., Bucureşti. 1998
 Savu Cristescu, M., Rolul evaluării în creşterea performanţelor şcolare, Ed. Bibliotheca,
Târgovişte, 2007.
 Şerdan, I, Băzărea, Goran, L., Didactica specialităţii cu ilustrări din toate ariile curriculare,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008
 Voiculescu, E., Factori subiectivi ai evaluării şcolare, Ed. Aramis, Bucureşti, 1999.

9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului

 Disciplina asigură formarea/dezvoltarea competenţelor cognitive şi funcţionale ale viitoarelor cadre

didactice, permiţându-le acestora să se adapteze cu succes la solicitările specifice profesiei didactice
şi la schimbările şi dinamica aferente fenomenului educaţional contemporan.

10.Evaluare

10.3 Pondere
10.2 Metode
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare din nota
de evaluare
finală
10.4 Curs - - -

22
  Participare constantă la activităţile de practică Portofoliu 70%
pedagogică
Aplicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor
/abilităţilor
Prezentarea rezultatelor activităţilor de practică Evaluare 30%
pedagogică, sintetizate în portofoliu. orală
Portofoliu de practică va cuprinde următoarele
piese:
- Programul de practică pedagogică, vizat de
profesorul mentor;
-O planificare calendaristică, anuală/semestrială
a disciplinei de specialitate;
- Proiectul unei unităţi de învăţare la disciplina
de specialitate;
- Proiectele didactice ale lecţiilor model,
susţinute de mentori (minim 7);
10.5 -Proiecte didactice ale lecţiilor de probă
Seminar/laborator (proiectul personal și minim 3 ale colegilor);
- Proiectul didactic al lecţiei finale;
- Fişe de observare a lecţiilor model, de probă şi
finale (minim 10);
- Fişe de autoevaluare a activităţilor realizate
(una pentru lecţia de probă şi alta pentru lecţia
finală);
- O probă de evaluare la disciplina de
specialitate.
- O fişă de caracterizare psihopedagogică a
elevului sau o fişa de caracterizare a clasei de
elevi;
- O programă şcolară pentru o disciplină
opţională sau un Proiect didactic pentru o lecţie
de Consiliere şi Dezvoltare personal;
- Descrierea instituţiei de învăţământ în care s-
a efectuat practica pedagogică.
10.6 Standard minim de performanţă
Respectarea următoarelor cerințe referitoare la conținutul portofoliului:
 Planificarea calendaristicǎ semestrială/ anuală la disciplina de specialitate;
 Fişe de observare a lecţiilor (5);
 Proiectele didactice ale lecţiilor model, susţinute de mentori (3);
 Proiectul unei unităţi de învăţare;
 Proiectul didactic pentru o lecţie de probă, la disiciplina de specialitate;
 O fisă de autoevaluare a activităţilor realizate;
 O fişă de caracterizare psihopedagogică a elevului sau o fişa de caracterizare a clasei de
elevi.

Data completării
Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar
…………………………
......................... .........................
…
Semnătura directorului de departament
.........................

23
 Data avizării în
departament
.........................

III. STRUCTURA PORTOFOLIULUI DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ PENTRU

NIVELUL II AL PROGRAMULUI DE FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ

3.1. Date de identificare pentru studentul/cursantul practicant

Vor fi completate, în formatul de mai jos, o serie de informaţii referitoare la:

 numele şi prenumele cursantului;

 specializarea obţinută prin studiile de licenţă ;
 disciplina la care efectuează practica pedagogică
 denumirea unităţii şcolare de aplicaţie;
 numele profesorului mentor;
 numele profesorului coordonator de practică pedagogică
 Anul universitar
 Semestrul

24
 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂRGOVIȘTE
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
Str. Lt. Stancu Ion, Nr. 35, 130105, Târgovişte, România
Tel: +40-245-220694, Fax: +40-245-220694
dppdvalahia@yahoo.com

PORTOFOLIU DE
PRACTICĂ
PEDAGOGICĂ
Nivel II, postuniversitar
NUMELE ŞI PRENUMELE CURSANTULUI...........................................................................
SPECIALIZAREA ......................................................................................................................
DISCIPLINA DE ÎNVĂŢĂMÂNT.............................................................................................
UNITATEA ŞCOLARĂ DE APLICAŢIE..................................................................................
......................................................................................................................................................
PROFESOR MENTOR ...............................................................................................................
PROFESOR COORDONATOR DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
......................................................................................................................................................
Anul universitar................................................, Semestrul ......................

25
 3.2. Programul de practică pedagogică

PROGRAM DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

Numele şi prenumele cursantului.......................................................................................

Specializarea......................................................................................................................
Unitatea şcolară de aplicaţie...............................................................................................
Profesor coordonator de practică pedagogică.....................................................................
Profesor mentor..................................................................................................................

Data Tipuri de activitate* Interval Semnatură

orar mentor

* Tipurile de activitate: asistenţă la lecţii model, analiza lecţiilor, completarea fişelor de observare a lecţiilor,
realizare de proiecte didactice, realizare de material didactic, fişe de muncă independentă, fişe de evaluare,
lecţii de probă, lecţii finale, observarea elevilor/clasei de elevi, colectarea şi interpretarea informaţiilor
semnificative, realizarea caracterizării psihopedagogice a elevilor/clasei de elevi, proiectarea unor unităţi de
învăţare şi a unor lecţii (alte tipuri decât cele susţinute), participare la şedinţe cu părinţii, consultaţii, activităţi
extracurriculare, utilizarea planificării anuale şi semestriale şi a altor documente de organizare, desfăşurare,
evaluare şi evidenţă a activităţii şcolare etc.

26
 3.3. Planificarea calendaristică, anuală şi semestrială a disciplinei de specialitate

Planificarea calendaristică presupune parcurgerea următorilor pași:

 realizarea asocierilor dintre competențele generale şi specifice și conținuturile prevăzute în
programele şcolare;
 segmentarea conținutului în unități de învățare;
 stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare;
 alocarea timpului corespunzător, pentru fiecare unitate de învățare.
Proiectarea activităţii anuale presupune :
 identificarea competențelor specifice urmărite în predarea disciplinei,
 analiza conţinuturilor, prin consultarea programei şcolare şi corelarea ei cu manualele şcolare;
 identificarea unităţilor de învăţare şi a succesiunii lor,
 eşalonarea în timp (precizarea numărului de ore pentru fiecare unitate de învăţare şi a datei sau a
săptămânii din structura anului şcolar),
 distribuţia fondului de timp pe tipuri de activităţi: predare, învăţare, consolidare, recapitulare,
evaluare.
Proiectarea activităţii semestriale este o continuare a proiectării anuale care poate include şi o
primă anticipare a strategiilor didactice de predare, învăţare şi evaluare, în funcţie de obiectivele urmărite şi
de conţinutul detaliat.

Planificările anuale/semestriale pot fi intocmite pe baza unui model de tipul:

Avizat,
Responsabil comisie metodică:
Avizat ,
Director

Unitatea de învăţământ:  An şcolar:

Semestrul:
Disciplina:                                                            Număr de ore pe săptămână
Numele şi prenumele Total ore anual
cadrului didactic:
Clasa:

                                                                          Planificare anuală       

Nr. Unitatea de Competenţe Conţinuturi Nr. ore Data/ Obs.

unit. învăţare specifice vizate alocate săpt.
de (conform
înv. programei -coduri)

27
 3.4. Proiectele unităţilor de învăţare

Unităţile de învăţare sunt „structuri didactice deschise şi flexibile formate din obiective de
referinţă/competenţe specifice, conţinuturi instructiv educative, activităţi de învăţare şi resurse
educaţionale” (Cristea, Bocoş, 2008, 37)
Unităţile de învăţare prefigurează comportamente dezirabile specifice, au o coerenţă
tematică internă şi un caracter sistematic şi continuu. Necesitatea proiectării didactice, pe unităţi
de învăţare, repezintă o consecinţă a valorificării dimensiunii acţionale în formarea/dezvoltarea
personalităţii elevilor, a învăţării active şi interactive. Acest demers implică o viziune
educaţională coerentă şi unitară pe o perioadă mai mare de timp.
Unitatea de învățare dispune de următoarele caracteristici:
 asigurarea unităţii tematice;
 desfășurarea sistematică și continuă, pe o perioadă mai mare de timp;
 formarea unui comportament specific,
 finalizarea prin probe de evaluare.

Proiectarea unei unități de învățare

Unitatea de învăţământ:
Disciplina de învăţământ:
Unitatea de învățare:
Nr. ore alocate:
Clasa/Nr. ore săptămână:
Săptămâna/Anul:

Conținuturi Competențe
Activități de învățare Resurse Evaluare
(detalieri) specifice

3.5. Proiecte didactice ale lecţiilor model, susţinute de mentori

Proiectarea lecţiei presupune realizarea unui demers anticipativ, pe baza unui algoritm procedural,
ce corelează următoarele patru întrebări (Jinga, Negreţ, 1982), corespunzătoare celor patru etape
fundamentale în proiectarea lecţiei:
 Ce voi face? Identificarea obiectivelor lecţiei
 Cu ce voi face? Analiza resurselor
 Cum voi face? Elaborarea strategiilor didactice optime
 Cum voi şti dacă am realizat ceea ce mi-am propus? Elaborarea instrumentelor de
evaluare

Proiectarea lecţiei reprezintă o activitate obligatorie pentru profesorii debutanți dar nu numai și
presupune:
 încadrarea fiecărei lecției în sistemul de lecții;
 identificarea competenţelor specifice;
28
  stabilirea obiectivelor operaționale (concrete);
 selectarea, prelucrarea şi adecvarea conținutului (transpoziţia didactică);
 elaborarea strategiei didactice;
 stabilirea metodologiei de evaluare/autoevaluare.

Condiţiile unei proiectări didactice eficiente sunt următoarele:

 adecvare la situaţiile didactice concrete;
 operaţionalitate, adică potenţialitatea de a se descompune în secvenţe acţionale şi operaţii
distincte;
 flexibilitate sau adaptabilitate la evenimente noi;
 economicitate, astfel încât într-un cadru strategic simplu, nesofisticat, să se realizeze cât mai
mult din punct de vedere practic.
 raportare la: complexitatea conţinutului, nivelul de pregătire al elevilor, natura strategiilor
didactice aplicate, tipurile de lecţii alese etc.

Structura proiectului didactic trebuie să constituie pentru cursant sau pentru cadrul
didactic un suport, cu rol orientativ, cară să îi permită acestuia să realizeze o anticipare a
demersului didactic propriu-zis, în scopul de a oferi acestuia un caracter sistematic, coerent
şi organizat.
Totodată, proiectul didactic trebuie să posede o structură flexibilă, care să permită
cadrului didactic să intervină într-o manieră creativă, prevenind formalismul şi rigorile
excesive.
Cu titlu orientativ, propunem în anexă un model de structurare a proiectării didactice,
pentru principalele tipuri de lecţii:
 lecţia de comunicare-însuşire a noilor cunoştinţe;
 lecţia de formare a priceperilor şi deprinderilor;
 lecţia de recapitulare şi sistematizare (consolidare) a cunoştinţelor;
 lecţia de verificare şi apreciere a rezultatelor şcolare ( control şi evaluare);
 lecţia mixtă. (Anexa 1).

29
3.6. Proiecte didactice ale lecţiilor de probă

30
3.7. Proiect didactic al lecţiei finale

31
 3.8. Fişe de observare a lecţiilor model, de probă şi finale

Universitatea “Valahia” din Târgovişte

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

Data:
Unitatea de învăţământ:
Disciplina de învăţământ:
Clasa:
Nr. de elevi: prezenţi ....... , absenţi .......
Cadrul didactic/ Cursantul asistat:
Specializarea:

Fişă de observare a lecţiei

Unitatea de învăţare:
Tema lecţiei:
Tipul lecţiei:
Competenţe specifice:

Obiective operaţionale:

Resurse procedurale:
Metode şi procedee didactice:

Mijloace de invăţământ:

Forme de organizare a activităţii:

Resurse bibliografice:

Durata lecţiei:

32
 Desfăşurarea lecţiei

Evenimentele lecţiei Observaţii şi interpretări

33
 CRITERII ANALITICE DE EVALUARE A LECŢIEI

Domeniul Indicatori
I.Interesul 1.Solicitarea din timp a temei şi a informaţiilor de bază;
pentru 2.Contribuţia personală în proiectarea lecţiei;
pregătirea 3.Preocuparea pentru confecţionarea şi procurarea mijloacelor de învăţământ;
lecţiei 4.Receptivitatea la sfaturi şi recomandări importante;
5.Calitatea documentării metodico-ştiinţifice;
II.Calitatea 1.Gradul de adecvare a structurii proiectului la tipul lecţiei;
proiectării 2.Argumentarea unităţii dintre obiective-conţinut-strategii-evaluare;
lecţiei 3.Capacitatea de a operaţionaliza obiectivele;
III.Management 1.Asigurarea condiţiilor materiale şi psihologice necesare începerii lecţiei:
ul lecţiei - sala, spaţiul de lucru pentru cadre didactice şi elevi/copii;
- echipamente pregătite (în stare de funcţionare);
- auxiliare didactice necesare;
2.Conţinutul lecţiei:
- actualizarea cunoştinţelor necesare înţelegerii şi asimilării noului conţinut;
- caracterul ştiinţific al conţinutului;
- logica şi accesibilitatea conţinutului;
- exemplificarea, argumentarea informaţiilor;
- valorificarea valenţelor formative ale conţinuturilor lecţiei;
- asigurarea caracterului practic-aplicativ al conţinutului:
3.Dirijarea învăţării:
- relaţia obiective-conţinut-metode-mijloace;
- dozarea timpului în raport cu nevoile lecţiei;
- nivelul de dificultate, densitatea sarcinilor şi ritmul de lucru;
- strategii didactice: euristice – algortimice, inductive-deductive etc.;
- raportul dintre activitatea profesorului - elevilor; gradul de angajare a
elevilor;
- raportul dintre activitatea frontală, de grup şi individuală;
- valorificarea jocului/a unor elemente de joc;
- promovarea strategiilor interactive: forme, conţinut;
- acordarea suportului necesar elevilor aflaţi în dificultate;
- forme şi conţinuturi ale stimulării elevilor capabili de performanţe înalte;
4.Caracteristici ale comunicării didactice:
- tipuri şi forme de comunicare adaptate la obiectivele şi conţinutul lecţiei;
- frecvenţa, conţinutul şi tipurile de feedback oferit elevilor;
5. Relaţiile educaţionale
- calitatea relaţiilor profesor-elev, profesor-clasă; tactul pedagogic;
- modalităţi de menţinere a disciplinei;
IV.Capacitatea 1. Forme şi metode de evaluare;
de evaluare a 2. Modalităţi de realizare a evaluării formative;
elevilor 2.Capacitatea de a evalua şi aprecia obiectiv activitatea şi rezultatele elevilor;
4. Dezvoltarea capacităţii de autoevaluare la elevi;
V.Capacitatea 1.Raportarea conştientă, critică la propriul demers didactic;
de autoevaluare 2.Precizarea modalităţilor, variantelor de intervenţie reglatoare.
a propriei
activităţi

34
 3.9. Fişe de autoevaluare a activităţilor realizate

FIŞĂ DE AUTOEVALUARE A LECŢIEI DE PROBĂ

1. Cum te simţi după lecţie?

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
................................................................................

2. Care consideri că au fost punctele forte ale lecţiei susţinute?

……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………...

3. Ce te-a nemulţumit?
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………

4. Ce ai schimba în lecţie după această experienţă?

……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………

35
36
3.10 . Probe de evaluare model sau elaborate de studenţi/cursanţi

37
 3.11 . Fişa de caracterizare psihopedagogică a elevului

Fişa de caracterizare psihopedagogică

Unitatea de învăţământ: ........................................................................................................................

Localitatea:……………………………………………………………… Clasa:
…………………………………..

I. DATE BIOGRAFICE ALE ELEVULUI

Numele şi prenumele:……………………………………………………...…………… ……………
Data naşterii:………...………………………………..
Locul naşterii:…………………………….…………………………..
Domiciliul actual:
………………………………………………………………………………………...……
Ruta şcolară:
……………………………………………………………………………………………...…
…………………………………………………………………………………………………………
.……………………………………………………………………….

II. MEDIUL FAMILIAL

Tatăl: nume şi prenume…………………………………….….,vârsta………,
ocupaţia…………………………
Mama: nume şi prenume……………………………..…….….,vârsta…...….,ocupaţia ……………
Fraţi şi surori (nume, vârsta, ocupaţia)
………………………………………..………………………………………………………………
…………………………………………..……………………………………………………………
………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………
……………………….

Condiţii de viaţă:
………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………
…….…………………………………………………………………….

Atmosfera şi climatul educativ:

 înţelegere deplină între părinţi şi copii;
 conflicte mici şi trecătoare în familie;
 dezacord marcant între părinţi, eventual între părinţi şi copii;
 familie dezorganizată sau în curs de dezorganizare;
 alte situaţii ......................................................................................................................................
Atitudinea familiei faţă de şcoală (interes, colaborare, indiferenţă) : ………………………………..
…………………………..………………………………………………………………….................

III. STAREA DE SĂNĂTATE:

Antecedente (boli, situaţii deosebite): ……………………………………………………………..
………………….……………………………………………………………………………………
Starea actuală de sănătate: ……………………………………………………………………………

38
…………………………………………………………………………………………………………
…...………………………………………………………………..

Recomandări medicale importante pentru procesul de învăţământ: …………………………………

…………………………………………………………………………………………………………
..……………………………………………………………………

IV. SITUAŢIA ŞCOLARĂ

a)Rezultate la învăţătură:
Clasa I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Media

b) Date seminificative:
Clasa I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Disciplinele
şcolare cu
rezultatele
cele mai bune
Disciplinele
şcolare cu
rezultatele
cele mai
slabe

c) cercuri frecventate de elev:

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………….

d) participarea la concursuri şcolare şi extraşcolare:………………………………………………….

……………………………………………………………..…………………….
……………………………….………………………………………………………………..

V. PROCESELE INTELECTUALE, PERSONALITATEA

ŞI STILUL DE MUNCĂ

Nivelul de inteligenţă al elevului

Foarte inteligent Inteligent Inteligenţă medie Inteligenţă scăzută

Memoria
Foarte bună Bună Suficient dezvoltată Slabă

Limbajul
Vocabular bogat Exprimare uşoară Vocabular redus Exprimare foarte săracă
Exprimare frumoasă şi corectă Exprimare greoaie şi incoerentă

39
40
Caracteristici de pesonalitate:

a) Temperamentul: introvertit – extravertit

 deschis, comunicativ, sociabil;
 închis, rezervat, puţin sociabil;
 tip combinat;
 impulsiv, nestăpânit, uneori adaptabil;
 energic, vioi, uşor adaptabil;
 liniştit, domol, reţinut, chiar lent;
 rezistenţă redusă la efort;
 rezistenţă mare la efort

b) Aptitudinile:
 intelectuale
 tehnice
 practice
 artistice
 sportive
 altele:……………………………………………………………………………..
……………………….... ……………………………………………………….

c) Caracterul:
Trăsături dominante de caracter:
- pozitive....................................................................................................................................
- negative...................................................................................................................................

Stilul de muncă intelectuală:

 sistematic, temeinic, cu preocupări de aprofundare (depăşind manualul şi/sau programa);
 organizat, ritmic, rămânând în limitele manualului (programei);
 este inegal, prezintă fluctuaţii vizibile în rezultatele şcolare, alternează pregătirea conştiincioasă
cu perioade de delăsare;
 neglijent, improvizează răspunsurile, copiază temele de la alţii, speculează nota;
 învaţă în salturi, numai pentru a obţine note de trecere (cu lacune mari în cunoştinţe);
 alte menţiuni.....................................................................................................................................

Independenţă şi creativitate
 inventiv, cu manifestări evidente de autonomie;
 ocazional are iniţiativă, manifestă independenţă;
 lucrează mai mult şablonard, stereotip;
 nu manifestă deloc iniţiativă şi independenţă;
 alte aprecieri....................................................................................................................................

Echilibrul emotiv
 calm, echilibrat, uneori nepăsător;
 controlat, stăpânit (cu preţul unui efort);
 emotiv, dar fără reacţii dezadaptative;
 hiperemotiv, excesiv de timid, emoţiile îi dezorganizează performanţele.

VI. Orientarea şcolară şi profesională

Opţiunile elevului: ………………………………………………...…………………………………

41
………………………………………………………….…………………..
……………………………………….……………………………………………………….
Aspiraţiile părinţilor:
…………………………………………………………………………………………….…………
…………………………………………………………………………………………….
……………………….……………………………………………………….

Sfatul de orientare al profesorului-diriginte/învăţătorului:

……………………………………………………………………………….………………………
…………………………………………………………………………

VII. Concluzii, aprecieri, recomandări:

……………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………
………….

Data completării fişei:…………….Profesor - diriginte: ……………………….……………………

3.12. Fişa de caracterizare a clasei de elevi

FIŞĂ DE CARACTERIZARE A CLASEI DE ELEVI

Unitatea de învăţământ:..................................................................................
Clasa:................................................................................................................

I. Informaţii generale

1.Număr de elevi:.........................din care: fete................., băieţi...........................

2.Structura clasei de elevi:

Nr. Numele şi prenumele Numele şi prenumele Profesia părinţilor

crt elevului părinţilor
. Mama Tatăl Mama Tatăl
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

42
 15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25

3.Starea generală de sănătate a elevilor (cazuri speciale, menţiuni)

................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...... ……………………………………………………………….

4.Mediile generale ale clasei în anii şcolari anteriori:

Nr. Anul şcolar Media

crt.
1
2
3
4

5.Elevi cu aptitudini deosebite în anumite domenii:

Nr. Numele şi Aptitudini
crt. prenumele Sportive Artistico- Matematice Tehnice Muzical Lingvistice Alte
elevului plastice e aptitudini

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
43
 18
19
20
21
22
23
24
25

6.Elevi cu diferite tipuri de probleme:

a) probleme sociale: ........................................................................................................................
b) probleme de comportament/disciplină:
..........................................................................................................................................................
c) cerinţe educative speciale: …………………………………………………………………….
..........................................................................................................................................................
d) insucces/abandon şcolar: ……………………………………………………………………..
..........................................................................................................................................................
e) alte cazuri: ……………………………………………………………………………………..
..........................................................................................................................................................

II.Dinamica grupului – vizează informaţii despre: gradul de coeziune a grupului, leaderi

formali şi informali, subgrupuri dominante, distribuirea sarcinilor/responsabilităţiilor în grup
etc. ...................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..................................................................................................................

III.Specificul clasei ca microgrup – cuprinde informaţii despre: sintalitatea colectivului de

elevi, tipuri de atitudini manifestate de elevi ca urmare a influenţelor exercitate de grup:
conformism, autonomie, respingerea/acceptarea noilor veniţi şi a influenţelor externe,
disponibilitate de afiliere la grup, disponibilitatea de a acţiona pentru grup etc.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
............................................................................................................

IV.Concluzii, recomandări, strategii viitoare de acţiune:

................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
.
…………………………………………………....................................................................................
................................................................................................................................................................
............................................................................................................

Data completării....................................................................
Profesor
diriginte: ..........................................................................................................................................
............

44
 3.13. Programa şcolară pentru o disciplină opţională

Pentru elaborarea programei şcolare pentru o disciplină opţională se va respecta următoarea

structură orientativă:
 Titlul disciplinei opţionale;
 Nota de prezentare (argumentare, caracteristici generale, context de aplicare);
 Competenţele generale
 Valori şi atitudini ( care se doresc a fi cultivate prin intermediul acelei discipline)
 Competenţe specifice, corelate cu conţinuturile de bază;
 Sugestii metodologice (metode, mijloace de învăţământ, forme de organizare a colectivului,
exemple de activităţi de învăţare etc.)
 Bibliografie

45
3.14. Proiect didactic pentru o lecţie de Consiliere şi Dezvoltare personală

46
 3.15. Descrierea insituţiei de învăţământ în care s-a efectuat practica pedagogică

Unitatea de învăţământ……….………………………………………………………………
Istoria instituţiei de învăţământ: ………………………….………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………..
Misiunea instituţiei de învăţământ: ………………………….……………………………….
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
Viziunea instituţiei de învăţământ: …………………………………………………………
…..
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
Climatul organizaţiei şcolare, prin raportare la:
a) factori structurali: mărimea şcolii, structura de vârstă a membrilor, gradul de omogenitate al
pregătirii profesionale, poziţia socială extraorganizaţională etc.;
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………................................................................................................................
........…………………………………………………………….
b) factori instrumentali: condiţii materiale, timpul, spaţiul, relaţiile funcţionale dintre
membri, stilul de conducere, modalităţile de comunicare;
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
b) factori socio-afectivi și motivaționali: relaţii socio-afective, satisfacţia profesională,
tehnicile de motivare a angajaților, modalităţile de promovare etc
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………

47
 Resursele umane existente în instituţia de învăţământ (cadre didactice, elevi, personal
didactic auxiliar şi personal nedidactic)
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
Resursele materiale existente în instituţia de învăţământ (număr clase, laboratoare, cabinet,
sală de sport, mijloace de învăţământ etc.)
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………..
Planul de învăţământ după care funcţionează instituţia de învăţământ: (se atasează planul de
învăţământ în anexă) este aprobat prin……………………………………………………………….
………………………………………………..
……………………………………………………………………….
…………………………………………………………………..

Unitatea de învăţământ este organizată pe comisii metodice şi anume: ………………………

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………........................................................................
Unitatea de învăţământ a încheiat acorduri de parteneriat educational cu următoarele
instituţii/organizaţii:
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………, pe baza cărora derulează următoarele proiecte educaţionale:
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………….
Documentele şcolare specifice după care instituţia de învăţământ funcţionează sunt
următoarele:
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………

48
IV. EVALUAREA ACTIVITĂŢILOR DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

4.1. Criterii de evaluare a activităţilor de practică pedagogică

Evaluarea activităţilor de practică pedagogică se va realiza prin :

a. evaluare continuă, pe parcursul semestrului, realizată în principal de profesorul
mentor, pe baza următoarelor criterii:
 participarea constantă la activităţile de practică pedagogică;
 calitatea materialelor didactice elaborate;
 conduita adecvată manifestată în spaţiul şcolar;
 calitatea prestaţiei didactice demonstrată în contextul activităţilor instructiv-educative
susţinute (lecţii de probă şi finale).

b. evaluare sumativă, în cadrul colocviului de practică pedagogică, realizată de

profesorul coordonator de practică pedagogică, pe baza următoarelor criterii:
 calitatea materialelor care alcătuiesc portofoliul de practică pedagogică;
 calitatea analizei reflective a cursantului asupra activităţilor de practică pedagogică;
 capacitatea de analiză şi interpretare a fenomenului educaţional, în ansamblul său;
 capacitatea de analiză şi interpretare a elementelor de specificitate pe care le implică
procesul de instruire, la disciplina de specialitate.

49
 4.2. Fișă de evaluare a lecției de probă şi a lecției finale (se va completa de către
profesorul mentor şi /sau de profesorul coordonator de practică pedagogică).

Universitatea “Valahia” din Târgovişte

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

Data:
Unitatea de învăţământ:
Disciplina:
Clasa:
Cursantul asistat:
Specializarea:
Nr. de elevi: prezenţi.............. absenţi...................

Fişă de asistenţă

Tema lecţiei:
Unitatea de învăţare:
Tipul lecţiei:
Observaţii asupra demersului didactic:

Aprecieri, recomandări, măsuri:

Puncte tari Aspecte care pot fi îmbunătăţite

50
 CRITERII ANALITICE DE EVALUARE A LECŢIEI

Domeniul Indicatori Nivele de apreciere

FB B S NS
I.Interesul 1.Solicitarea din timp a temei şi a informaţiilor de bază;
pentru pregătirea 2.Contribuţia personală în proiectarea lecţiei;
lecţiei 3.Preocuparea pentru confecţionarea şi procurarea mijloacelor
de învăţământ;
4.Receptivitatea la sfaturi şi recomandări importante;
5.Calitatea documentării metodico-ştiinţifice;
II.Calitatea 1.Gradul de adecvare a structurii proiectului la tipul lecţiei;
proiectării lecţiei 2.Argumentarea unităţii dintre obiective-conţinut-strategii-
evaluare;
3.Capacitatea de a operaţionaliza obiectivele:
III.Management 1.Asigurarea condiţiilor materiale şi psihologice necesare
ul lecţiei începerii lecţiei:
- sala, spaţiul de lucru pentru cadre didactice şi elevi/copii;
- mijloace şi auxiliare didactice necesare;
2.Conţinutul lecţiei:
-actualizarea cunoştinţelor necesare înţelegerii şi asimilării
noului conţinut;
-caracterul ştiinţific al conţinutului;
-logica şi accesibilitatea conţinutului;
-exemplificarea, argumentarea informaţiilor;
-valorificarea valenţelor formative ale conţinuturilor lecţiei;
-asigurarea caracterului practic-aplicativ al conţinutului:
3.Dirijarea învăţării:
-relaţia obiective-conţinut-metode-mijloace;
-dozarea timpului în raport cu nevoile lecţiei;
-nivelul de dificultate, densitatea sarcinilor şi ritmul de lucru;
-strategii didactice: euristice, algortimice, inductive, deductive
; - -raportul dintre activitatea profesorului - elevilor;
-gradul de angajare a elevilor, interactivitatea;
-raportul dintre activitatea frontală, de grup şi individuală;
-valorificarea jocului / a unor elemente de joc;
-forme şi conţinuturi ale sprijinului şi stimulării diferitelor
categorii de elevi ;
4.Caracteristici ale comunicării didactice:
-tipuri şi forme de comunicare adaptate la obiectivele şi
conţinutul lecţiei;
-frecvenţa, conţinutul şi tipurile de feedback oferit elevilor;
5.Relaţiile educaţionale
-calitatea relaţiilor profesor-elev, profesor-clasă; tactul
pedagogic;
IV.Capacitatea 1.Forme şi metode de evaluare;
de evaluare a 2. Modalităţi de realizare a evaluării formative;
elevilor 2.Capacitatea de a evalua şi aprecia obiectiv activitatea şi
rezultatele elevilor;
4.Dezvoltarea capacităţii de autoevaluare la elevi;
V.Capacitatea de 1.Raportarea conştientă, critică la propriul demers didactic;
autoevaluare a 2.Precizarea modalităţilor, variantelor de intervenţie
propriei reglatoare.
activităţi

Notă / calificativ: ................. Cadrul didactic: ...............................................

51
 4.3. Feed-back-ul studentului/cursantului pentru profesorul mentor

FEED-BACK PENTRU PROFESORUL MENTOR

Acest chestionar oferă cursantului posibilitatea de a reflecta asupra perioadei de practică

pedagogică şi de a realiza o evaluare a îndrumării pe care a primit-o din partea mentorului său.
De asemenea, acest instrument oferă mentorului un feed-back imediat, reflectat în perceţia
cursantului cu privire la activitatea de mentorat.

Numele și prenumele cursantului

practicant: .............................................................................................
Numele și prenumele profesorului
mentorului: ..........................................................................................

Apreciaţi că profesorul mentor:

1. V-a oferit suficiente informaţii depre elevi şi despre instituţia de învăţământ în care aţi
desfăşurat activităţile de practică pedagogică.
În foarte mare măsură În mare măsură Într-o măsură În mică măsură În foarte mică
moderată măsură

2. V-a oferit suficiente informaţii cu privire la documentele curriculare necesare poiectării

didactice, la disciplina de specialitate.
În foarte mare măsură În mare măsură Într-o măsură În mică măsură În foarte mică
moderată măsură

3. A fost întotdeauna abordabil atunci când aţi avut nevoie de sprijin/consiliere.

În foarte mare măsură În mare măsură Într-o măsură În mică măsură În foarte mică
moderată măsură

4. V-a sprijinit în oferit proiectarea lecţiilor şi procurarea/elaborarea materialelor didactice

atunci când aţi avut nevoie
În foarte mare măsură În mare măsură Într-o măsură În mică măsură În foarte mică
moderată măsură

5. V-a oferit în mod regulat feed-back la sfârsitul lecţiilor de probă şi finale susţinute.
În foarte mare măsură În mare măsură Într-o măsură În mică măsură În foarte mică
moderată măsură

6. V-a ajutat să vă identificaţi problemele întâmpinate în proiectarea şi desfăşurarea lecţiilor

52
În foarte mare măsură În mare măsură Într-o măsură În mică măsură În foarte mică
moderată măsură

7. V-a oferit sugestii pentru optimizarea demersului didactic

În foarte mare măsură În mare măsură Într-o măsură În mică măsură În foarte mică
moderată măsură

8. V-a ajutat să vă dezvoltaţi abilităţile de evaluare/autoevaluare în raport cu lecţiile

observate/susţinute .
În foarte mare măsură În mare măsură Într-o măsură În mică măsură În foarte mică
moderată măsură

9. V-a acordat un grad rezonabil de libertate în poiectarea şi realizarea lecţiei finale

În foarte mare măsură În mare măsură Într-o măsură În mică măsură În foarte mică
moderată măsură

10. Apreciaţi că alegerea instituţiei de învăţământ ca unitate de aplicaţie pentru practica

pedagogică a fost potrivită?
În foarte mare măsură În mare măsură Într-o măsură În mică măsură În foarte mică
moderată măsură

4.4. Raport final asupra activităţii de practică pedagogică

53
Numele şi prenumele cursantului:
……………………………………………………………………….……………………………….

Notele la lecţiile de probă: …………………………………………………………..

…………………………………………….
Nota la lecţia finală: ………………………………………………………….…………………….
………………………
Nota acordată de profesorul mentor:
………………………………………………………………………….……………………………
Numele şi prenumele profesorului mentor:
……………………………………………………………………………….……………………….
Semnătura ………………………………………………………
Nota pentru portofoliul de practică pedagogică:
…………………………….…………………………………….
Nota finală la colocviul de practica pedagogică:
…………………………………………………………………..
Numele şi prenumele profesorului coordonator de practică pedagogică:
…………………………………..………
Semnătura:
………………………………
Data:
……………….

BIBLIOGRAFIE:

54
 Albulescu, I., Pragmatica predării. Activitatea profesorului între rutină şi activitate.
Editura Paralela 45. Piteşti, 2008.
 Brezeanu, I. (coord.), Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori
ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău. Târgovişte:
Valahia University Press, 2012.
 Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri, strategii,
Ed. Aramis, 2002.
 Cerghit, I.; Neacşu, I. ; Negreţ-Dobridor, I. ; Pânişoară, I.O., Prelegeri pedagogice, Ed.
Polirom , Iaşi, 2001.
 Cerghit, I.. Metode de învăţământ. Ediţia a IVa revăzută şi adăugită. Polirom. Iaşi, 2006
 Ciolan, L., Dincolo de discipline. Ghid pentru învăţarea integrată, Bucuresti, Editura
 Ciolan, L., Invăţarea integrată - fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Iasi,
Polirom, 2008.
 Comănescu, I., Autoeducaţia, azi şi mâine, Editura Imprimeriei de Vest, Timisoara,. 2002
 Cristea, S. (coord.), Curriculum pedagogic, vol. I, E.D.P., Bucureşti, 2006.
 Cristea, S., Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti, 1999.
 Cristea, S., Dicţionar enciclopedic de pedagogie, Editura D.P.H., Bucureşti, 2015.
 Cucoş C. Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi. 1996.
 Cucoş, C. (coord.), Psihopedagogia pentru definitivat şi grade didactice, Ed. Polirom, Iaşi,
2008.
 Cucoş, C., Pedagogie, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.
 Drăghicescu, L. M., Petrescu, A. M., Stăncescu, I., Managementul clasei de elevi.
Târgovişte: Valahia University Press, 2014
 Drăghicescu, L. M., Savu-Cristescu, M., Petrescu, A. M., Stăncescu, I., Teoria şi
metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evaluării. Târgovişte: Valahia
University Press, 2014
 Ionescu Miron, Bocoş Muşata (coord). Tratat de didactica modernă.Editura Paralela 45.
Piteşti2009.
 Ionescu, M. (coord), Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001.
 Ionescu, M., Lecţia între proiect şi realizare, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982.
 Iucu, R., Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iaşi, 1999
 Jinga, I. Predarea şi învãţarea A. Stoica, Evaluarea curentã, Ed. Progresis, Bucureşti.
2002.
 Manolescu, M., Evaluarea şcolară – un contract pedagogic, Ed. Meteor Press, Bucureşti,
2002.
 Neacşu, I., Instruire şi învăţare, E.D.P., Bucureşti, 1999.
 Nicola, I., Tratat de pedagogie, E.D.P., Bucureşti, 2000.
 Oprea, O.L., Strategii didactice interactive, E.D.P., Bucureşti, 2004.
 Păun, E., Potolea D., Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative, Ed.
Polirom, Iaşi, 2002.
 Petrescu A. M., Fundamente ale sociologiei educației. Târgoviște: Editura Cetatea de
Scaun, 2014
 Potolea, D., Neacşu, I., Iucu, R., Pânişoară, I.O., Pregătirea psihopedagogică. Manual
pentru definitivat şi grade didactice, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
 Radu I.T., Evaluarea procesului de învăţământ, Bucureşti, EDP, 2001.
 Radu, I.T., Evaluarea în procesul didactic, E.D.P., Bucureşti, 1999.

55
 Salade, D., Dimensiuni ale educaţiei, Editura didactică şi pedagogică, R.A., Bucureşti,
1998.
 Savu Cristescu, M., Rolul evaluării în creşterea performanţelor şcolare, Ed. Bibliotheca,
Târgovişte, 2007.
 Şerdan, I, Băzărea-Goran, L., Didactica specialităţii cu ilustrări din toate ariile
curriculare, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008.
 Voiculescu, E., Factori subiectivi ai evaluării şcolare, Ed. Aramis, Bucureşti, 1999.
 http://www.aracis.ro/fileadmin/ARACIS/Comunicate_Media/2016/Standarde_specifice_co
nsultare_28.12.2016/5._Standarde_ARACIS_-_Comisia_C5_Stiint__e_admin
 http://www.edu.ro/formare-continua

56