BLS

• Examinarea initiala a victimei

• Mentinerea permeabilitatii cailor
aeriene
• Ventilarea cu aer expirator
• Compresia toracica
 BLS
cu adjuvanti pentru caile
aeriene
canula orofaringiana
sau nazofaringiana
batista salvatorului
masca de fata (poket
masc)
Scopul
BLS

mentinerea unei ventilatii

si circulatii eficiente

pana cand devin

disponibile mijloace ce pot
restaura functiile vitale
Nu uitati !

 Dupa oprirea circulatiei in 3-4 minute pot

apare leziuni cerebrale ireversibile

 Chiar prin practicarea optima a

compresilor toracice nu se obtine mai
mult de 30% din perfuzia cerebrala
normala
0-1 min iritabilitate
cardiaca
0-4 min creierul este
posibil sa nu sufere
4-6 min creierul este
posibil sa sufere
6-10 min creierul sufera
foarte probabil

Peste 10 min suferinta

cerebrala ireversibila
 Teorii-controverse

• Teoria initiala
prin compresia toracica“stoarcerea inimii”

• Teoria alternativa de “pompa” toracica

 creste presiunea intratoracica
 impinge sangele in afara toracelui
 sensul circulatiei fiind dat de faptul ca
venele intratoracice se colabeaza ,in timp
ce arterele raman permeabile
Lantul supravietuirii
Lantul supravietuirii
Definitii
Stopul respirator se defineste
ca oprirea respiratiei
(apnee)

Stopul cardiac reprezinta:

• oprirea contractiilor
miocardului si a
• pomparii sangelui
Notiuni de anatomie

Aparatul respirator
• Este format din totalitatea organelor
care contribuie la realizarea
schimburilor de gaze dintre
organism si mediu
Asigura
• preluarea oxigenului din aer
• Eliminarea bioxidului de carbon
• Perceperea mirosului
• Realizeaza vorbirea -fonatia
Aparatul respirator
Este alcatuit din :
-caile aeriene-respiratoriiprin
care aerul petrunde si iese din
organism
-plamaniiorgane la nivelul
carora se fac schimburile de
gaze
Caile aeriene (CA) se impart in:
CA superioare :
-cavitatea nazala
-faringe
CA inferioare :
-laringe
-trahee
-bronhii
Cavitatea nazala
=primul segment al cailor respiratorii
 Divizata de septul nazal in 2 cavitati
numita fose
 Fosele nazale sunt captusite cu o
mucoasa umeda rol de a incalzi
aerul
 Mucusul are rol de a retine
impuritatile aerului
rezulta ca nasul are rol de filtru
 Faringele
o Este organ comun pentru calea aeriana si
digestiva
Laringele
 Este organul vorbirii
 Este format din mai multe cartilaje mobile
cel mai mare este asezat in fata ca o
proeminenta, avand forma de carte
deschisa“marul lui Adam”
 2 perechi de pliuri numite corzi vocale
cele inferioare cu rol in producerea
sunetelor
Traheea
 Continua laringele
 Este ituata in fata esofagului
 Se ramifica la partea sa inferioara in
2 ramuri ce se numesc bronhiile
principale
Bronhiile
 Ultimele segmente ale CA inferioare
 Fiecare dintre ele patrunde in
plaman
Plamanii
 Organe pereche asezati in cutia toracica
 Cuprind intre ei inima
Respiratia
 Aerul patrunde pe caile respiratorii prin
contractii muschilor cutiei toracice= muschi
respiratori inspiratia
 Aerul se elimina din plamani cand :
-muschii respiratori se relaxeaza
-se contracta muschii expiratori
expiratia
Numar respiratii (inspir=expir) normal/min=14-18 la adult
Notiuni de anatomia aparatului
circulator
• Aparatul cardio-circulator este
format din:
inima
sistem inchis de vase :
- artere
- capilare
- vene
Notiuni de anatomia aparatului
circulator
Inima :
-organ cavitar de aproximativ 300 g
-este alcatuita din :
2 jumatati complet separate (dr si
stg) despartite prin perete vertical
-fiecare jumatate este :
impartita de un perete transversal
in cate 2 camerute , care
comunica intre ele
camerutele de sus se numesc atrii
cele de jos ventriculi
 Atriul stang
Atriul drept

Ventriculul
stang
Ventriculul
drept
 Arborele circulator
Artere =vase sanguine prin care circula
sangele
de la inima in intreg organismul
calibrul arterelor scade de la inima
spre periferie
Venele =vase care aduc sangele la inima
 calibrul lor creste de la periferie spre
inima
Capilarele=vase de calibru mic
prin ele se face schimbul nutritiv
intre sange si celule
N.B. Sangele circula intr-un sens :
artere capilare vene
Marea circulatie
transporta oxigen
spre tesuturi si
organe
aduce bioxid de
carbon de la
tesuturi si organe
spre inima
Mica circulatie
asigura
transportul
sangelui
neoxigenat
de la inima la
plamani
si a sangelui
incarcat cu
oxigen inapoi la
inima
Cauzele SCR
Afectiuni primare ale
• Cailor aeriene
• Respiratiei
• Cardiovasculare

N.B.Multe afectiuni cu prognostic

vital grav pot compromite
secundar functiile respiratorii si
cardiovasculare => SCR
 Cauzele stopului
cardiorespirator
Afectiuni primare ale
•Cailor aeriene
•Respiratiei
•Cardiovasculare

N.B.Multe afectiuni cu prognostic

vital grav pot compromite
secundar functiile respiratorii si
cardiovasculare => SCR
 CAILE AERIENE
Obstructia cailor aeriene
poate fi :

• Completa=>duce rapid la
SCR
• Partiala=> precede adesea
obstructia completa
 Cauzele obstructiei CA

Sange
Inhalare lichid de varsatura
Corp strain (dinti,alimente)
Traumatisme ale fetei si gatului
Depresia SNC
Epilepsia
Inflamatii , spasme , hipersecretie la
nivelul mucoaselor faringiene ,
laringiene, bronsice
 Pierderea controlului CA
Depresia SNC
• Traumatisme craniocerebrale
• Afectiuni intracerebrale
• Tulburari metabolice
• Alcoolul
• Opiaceele
• Anestezicele generale
CAUZE RESPIRATORII
Respiratia ineficienta
Centrii respirtaori
Efortul respirator
Afectiuni pulmonare
 Respiratia ineficienta
• Acuta
• Cronica
•Continua
•Intermitenta

Poate produce
apnee=>SCR
 Centrii respiratori

• Depresia SNC
•Aceleasi cauza ca si la
CA
 Efortul respirator
Principalii muschi
respiratori sunt:
diafragmul
muschii intercostali
 Insuficienta respiratorie
 scaderea contractibilitatii musculare
• Carente alimentare cronice
• Boli cronice severe
 afectiuni neurologice
• Miastenia gravis
• Scleroza multipla
• Poliomielita
• Distrofie musculara
 Insuficienta respiratorie
 afectiuni restrictive ale cutiei
toracice
•cifoscolioza
 Impiedicarea inspirului profund si
tusei
•Durerea cauzata de
fracturi costale sau
sternale
 Afectiuni pulmonare
• Pneumotorax
• Hemotorax
• Infectii
• Aspiratia secretiilor
• Acutizari BPOC
• Astm bronsic
• Embolie pulmonara
• Traumatisme toracopulmonare
• Sindromul detresei respiratorii acute
• EPA
 AFECTIUNI CARDIACE
Cauze cardiace primare

Cauze cardiace secundare

(cordul este afectat de o
patologie extracardiaca)
 Cauze cardiace primare
N.B. Cea mai frecventa cauza a
SCR este FV
datorata ischemiei miocardice ,
IMA
 Cauze cardiace primare
Cauzele FV:
 Ischemie
 IMA
 Electrocutare
 Medicamente
(digoxin,chinidina,antidepresive triciclice)
 Abuz de alcool (asociat cu cardiomiopatie)
 Acidoza
 Tulburari electrolitice (K,Mg,Ca)
 Cauze cardiace primare
Alte afectiuni care pot genera
SCR:
Valvulopatii
Insuficienta cardiaca
Miocardita
Cardiomiopatie hipertrofica
Aritmiile acute
• datoarate unor tulburari de
conducere sau
• Cresterii excitabilitatii miocardice
Cauze cardiace secundare
N.B. Cordul este afectat de o
patologie extracardiaca

Efectul asupra inimii poate fi

acut sau cronic
Cauze cardiace secundare
Stopul cardiac
Asfixiei prin obstructia CA
Apneei
Pierderii acute de sange
Anoxiei alveolare din EPA
Cauze cardiace secundare
N.B. Alte afectiuni trebuie sa
actioneze timp indelungat
Hipoxemia sevea
Anemia
Hipotermia
Stadii finale ale soc septic
 Secventele resuscitarii
cardio-pulmonare de baza
Acest termen include
toate elementele de resuscitare
fara echipament

RCP de baza = ansamblu de

manevre care incearca sa
mentina perfuzia si oxigenarea
organelor vitale (creier, cord)
I. Asigurare
II. Testarea starii de constienta
III. Deschiderea CA
IV. Verificarea respiratiei
ventilatie
V. Compresii sternale
 I.Asigurare
Salvatorul trebuie sa se asigure de lipsa
oricarui pericol
-atat pentru el
- cat si pentru victima
Riscuri majore in :
-trafic intens
-curent electric
-structuri instabile
-substante toxice
-gaze
-boli transmisibile –necesita protectie
speciala in timpul resuscitarii
 II. Testarea starii de
constienta
Se scutura usor victima de umeri
Se intraba ceva cu voce tare
“S-a intamplat ceva?”
“Va simtiti bine?”

Exista 2 posibilitati
Victima va raspunde sau se misca
=> este constienta se lasa in pozitia
gasita
Victima nu raspunde
=>este inconstienta
II. Testarea starii de
constienta
Daca victima nu raspunde:
-salvatorul striga dupa ajutor !
-victima va fi asezata in decubit
dorsal
 III.Deschiderea CA
Eliberati CA prin :
- ridicarea barbiei cu 2 degete pe
menton
-hiperextensia capului plasand o mana pe
frunte, impingem capul inapoi
cu blandete

N.B. Aceasta manevra esete interzisa in

suspiciunea de fractura de coloana
cervicala

Se indeparteaza orice obstacol vizibil in

cavitatea bucala, inclusiv protezele
dentare mobile
III.Deschiderea CA
 N.B.
Simplul fapt ca un om devine
inconstient , limba cade in fundul
gatului si obstrueaza CA
IV. Verificarea respiratiei-
ventilatiei

Priveste

Asculta

Simte respiratia

Timp de 5 maxim
10 secunde !
 A) Victima respira

se pune in pozitie laterala de

siguranta (PLS)
 B) Victima nu respira
Salvatorul va trimite pe cineva dupa
ajutor
Daca salvatorul este singur, va lasa
victima si se va duce dupa ajutor

N.B. Daca victima respira,

tuseste sau are miscari
se considera ca pacientul are semne de
circulatie sanguina prezente
• Salvatorul ingenuncheaza langa victima
• Se plaseaza podul palmei pe centrul toracelui victimei
• Se plaseaza podul palmei celeilalte maini peste mana care se afla
pe torace si se intrepatrund degetele, evitand compresia pe coaste
• Se incep compresiile sternale
• Raportul compresii / ventilatii este de 30/2
ATENTIE! Pozitia mainilor trebuie sa fie astfel incat sa nu exercite
presiune pe regiunea epigastrica sau pe apendicele xifoid
 Compresiile sternale
 Deplasarea sternului in timpul
compresiilor toracice se face cu 4-5
cm
 Ritmul compresiilor sternale este la
adult de 100/min ( <2 compresii/sec)
 se combina compresiile sternale cu
ventilatia in raport de 30 /2
 Compresia si decompresia trebuie sa
fie egale ca interval de timp
 Ventilatia gura la gura
• Se penseaza partile moi ale
nasului
• Se deschide putin cavitatea
bucala a victimei
• Salvatorul inspira normal,
pune buzele in jurul gurii
victimei asigurand o buna
etanseitate
• Expira constant in gura
victimei salvatorul urmareste
ridicarea peretelui toracic
anterior al victimei
• Salvatorul isi indeparteaza
apoi gura de gura victimei si
urmareste revenirea toracelui
la pozitia initiala
• Se fac 2 ventlatii eficiente
 Cand exista un singur salvator
-dupa 30 de compresii sternale se face
extensia capului si ridicarea barbiei
si se fac 2 ventilatii eficiente
-se reaseaza rapid mainile in pozitie
corecta pe stern si se efectueaza inca
30 compresii
-se continua compresiile sternale si
ventilatiile in raport de 30/2
 Resuscitarea continua
N.B. Intreruperea manevrelor de
resusscitare se va face pentru a
cauta semnele de circulatie

 Pana victima prezinta semne de

reluare a functiilor vitale
 Pana la sosirea unui ajutor calificat
 Pana la extenuarea fizica a
salvatorului
Resuscitarea cu 2 salvatori
-este mai putin solicitanta
-ambii resuscitatori trebuie sa
cunoasca complet algoritmul si
sa fie antrenati
-aceasta tehnica este rezervata
specialistilor in resuscitare sau
a celor salvatori care fac parte
din grupuri antrenate
Resuscitarea cu 2 salvatori
• Chemarea ajutorului este o
prioritate
• Astfel un salvator incepe
resuscitarea
 iar celalalt pleaca
dupa ajutor
• Se recomanda ca salvatorii sa
stea de o parte si de alta a
victimei
Resuscitarea cu 2 salvatori
• Se utilizeaza raportul de 30/2
(compresii/ventilatii )
• Salvatorul care face compresiile
sternale poate numara cu voce tare
• Ridicarea barbiei si extensia capului
pot fi mentinute tot timpul
• Fiecare ventilatie va dura 2 sec , timp in
care compresiile toracice se intrerup
• Daca salvatorii vor sa faca schimb de
locuri acst lucru trebuie sa se faca cat
mai repede
Resuscitarea cu 2 salvatori

•De obicei cel care face compresiile toracice

oboseste de aceea se recomanda ca la un
interval de 1-2 minute sa se scimbe locurile
intre salvatori
•Intreruperea compresiilor si ventilatiilor
pentru reevaluarea victimei este indicata doar
daca aceasata incepe sa respire normal altfel
resuscitarea nu trebuie intrerupta
SUPORTUL VITAL DE BAZA LA
ADULT
E V A L U E A Z A S T A R E A D E C O N S T IE N T A

S T R IG A D U P A A JU T O R

D E S C H ID E C A IL E A E R IE N E

A B S E N T A V E N T ILA T IIL O R N O R M A LE

A L E R T E A ZA 11 2 / 9 61

3 0 C O M P R E S II T O R A C IC E

2 V E N T IL A T II 3 0 C O M P R E S II