Inima

Cimpian Alexia,Coroi Teodora

Cuprins
1. Ce este inima
2. Cum functioneaza inima
3. Constructia inimii
4. Vasele de sange
5. Structura si sistemul conductor al inimii
Ce este inima
• Inima este un organ cavitar sub formă de con ce se găsește între plămâni,
cu vârful (apexul) orientat în jos, înainte și spre stânga. Inima este
aproximativ de mărimea unui pumn închis.
• Funcția ei principală este de a trimite sângele în circulație, ea acționând ca
o pompa. Debitul sau cantitatea de sânge pompată pe minut este în medie
de 5 litri.
• Inima este alcatuită din țesut muscular, miocardul, un tip special de mușchi
striat care nu se mai găsește în altă parte în organism. La exterior este
învelită într-un sac dur de țesut fibros, numit pericard. Pericardul este
format din două foițe între care se găsește un strat fin de lichid pentru a
înlătura fricțiunea care apare prin contracția și distensia inimii, între
aceasta și structurile din jur.
Cum functioneaza inima
• Celulele musculare de la nivelul inimii se pot împărți în două
categorii:
• celule musculare obișnuite, „muncitoare” care formează masa
musculară majoritară
• și celule musculare mai speciale care formează sistemul de
conducere al inimii, și care au o caracteristică foarte importantă:
au capacitatea spontană de a emite și conduce impulsuri electrice
care se vor concretiza ulterior în contracția musculaturii cardiace.
• Aceste celule care au capacitatea spontană de a emite impulsuri
electrice se numesc, medical celule „pacemaker”. Adică sunt
celule capabile să imprime inimii un anumit ritm/frecvență.
Constructia inimii
• Inima organul care pompeaza sange cu oxigen la toate partile corpului.
• Este de marimea aproximativa a pumnului strans, are greutatea de
aproximativ 300 grame si are forma unui con.
Inima este localizata in cavitatea toracica in spatele sternului, intre
plamani si deasupra diafragmului. Inima este inconjurata de un sac plin cu
lichid numit pericard.
• Sangele este pompat de la inima spre organe prin artere si se intoarce la
inima prin vene. Cea mai mare artera din corp este aorta si cele mai mari
vene ale organismului sunt venele cave.
Pericardul
• Pericardul este un sac cu lichid care inconjoara inima si capetele proximale ale aortei, venei cave si ale
arterelor pulmonare.

Pericardul are mai multe functii:

- mentine inima in interiorul cavitatii toracice
- previne supradistensia inimii atunci cand volumul de sange este prea mare
- limiteaza miscarile cardiace

Membranele pericardului
- pericardul este divizat in trei straturi:
- pericardul fibros - sacul exterior fibros care acopera inima
- pericardul parietal – sa afla intre pericardul visceral si cel fibros
- pericardul visceral – numit si epicard, este stratul intern al peretelui cardiac.

Cavitatea pericardica se gaseste intre pericardul visceral si pericardul parietal. Aceasta cavitate este
plina cu lichid care functioneaza ca un amortizor al socurilor prin reducerea frictiunilor dintre
membranele pericardului.
Tulburarile pericardului. Pericardita este o afectiune a pericardului in care acesta devine inflamat.
Unele cauze ale pericarditei sunt infectii bacteriene sau virale, cancer si infarct miocardic.
Tamponada cardica este o afectiune determinata de acumularea unei cantitati mari de lichid in
cavitatea pericardica.
Camerele inimii
• Inima este impartita printr-un sept in •
doua jumatati. La randul lor cele doua
jumatati sunt impartite in camere.
Cele doua camere superioare ale
inimii sunt numite atrii iar cele doua
camere inferioare poarta numele de
ventricule.
Atriile primesc sangele venit la inima
din corp si ventriculele pompeaza
sangele de la inima spre organe.
Valvele permit sangelui sa circule intr-
o singura directie intre camerele
inimii.
• Inima este impartia in patru camere
care sunt conectate prin valve. Cele
doua camere superioare ale inimii se
numesc atriul stang si atriul drept.
• Functionarea:
- Atriul drept: primeste sangele care se
intoarce la inima de la venele cave
superioara si inferioara.
- Atriul stang: primeste sangele care se
intorce la inima prin venele
pulmonare.
Ventriculele
Inima este impartia in patru camere
care sunt conectate prin valve. Cele
doua camere inferioare ale inimii
poata numele de ventricule. Ele sunt
separate printr-un sept in ventriculul
drept si ventriculul stang. Cele doua
camere superioare ale inimii poarta
numele de atrii.
• Atriile primesc sangele care se
intoarce la inima din organism, iar
ventriculele pompeaza sangele primit
inapoi in organism. Datorita fortei
necesare pentru pomparea sangelui in
organism, ventriculele au peretii mai
grosi decat atriile
Peretele cardiac
• Inima este alcatuita din muschiul cariac care permite acesteia sa se contracte si sa permita sincronizarea
ritmului cardiac. Peretele cardic este alcatuit din trei straturi:
- epicardul- stratul exterior protectiv al inimii
- miocardul – stratul mijlociu, muscular al inimii
- endocardul – stratul interior al inimii care se continua cu stratul interior al vaselor de sange.

Epicardul

Epicardul este stratul exterior al peretelui cardiac. Este alcatuit din tesut conjunctiv acoperit de epiteliu.
Epicardul este cuniscut si sub numele de pericard visceral.
Functii - ofera protectie inimii.

Miocardul

Miocardul este stratul mijlociu, muscular al peretelui cardiac. Este compus din fibre cardiace musculare
care se contracta spontan si pompeaza sangele

Functii - sustine contractiile cardiace pentru a pompa sangele din ventricule si relaxarea inimii moment in
care atriile primesc sangele din vene.
Endocardul

Endocardul este stratul intern al inimii. El este format din tesut epitelial si tesut conjunctiv
Functii:
- acopera cavitatile inimii, valvele cardiace si se continua cu stratul intern al vaselor de sange
- fibrele Purkinje sunt localizate la nivelul endocardului. Acestea participa in mecanismul contractiei
muschiului cardiac.
Vasele de sange
Vasele de sange
• Vasele sangvine sunt acea parte a sistemului circulator prin care circula sangele.
Acestea sunt de 3 tipuri: artere, care duc sangele de la inima, capilare, care fac
schimbul de apa si substante dintre sange si tesuturi si vene, care duc sangele de la
capilare la inima. 
• La o persoana pot sa apara anumite simptome ce vizeaza probleme ale vaselor de
sange atunci cand sufera de ateroscreloza sau manifesta un anevrism. In ateroscreloza
(aparuta datorita  diabetului zaharat, factorilor genetici de risc, hipertensiunii
arteriale, obezitatii, nivelului ridicat de colesterol in sange si a fumatului) pot interveni
tulburari functionale atunci cand se acumuleaza placa de aterom in arterele care
transporta sangele la cap, organe si membre.  Anevrismul este dilatarea anormala a
unei artere din cauza slabirii peretelui vasului de sange. Este periculos deoarece poate
avea loc o rupere a acestuia iar sangele se poate scurge in jurul vaselor de sange. 
• Suplimentele alimentare din cadrul acestei categorii ajuta la mentinerea sanatatii,
elasticitatii  si la eliminarea depunerilor pe vasele de sange.
• Pharma Vision plus va pune la dispozitie o serie de suplimente alimentare bazate pe
ingrediente naturale, atent selectionate pentru a va aduce un PLUS in starea de bine!
Structura si sistemul conductor
al inimii
• Inima este un muşchi care pompează sânge continuu în tot corpul. Ceea ce numim de
obicei o bătaie a inimii, este de fapt o contracţie ritmică a celor patru camere ale inimii.
Fiecare bătaie a inimii este stimulată de semnale electrice care trec prin nervii inimii.
Aceste semnale pot fi depistate şi înregistrate de către o electrocardiogramă, sau EKG.
Semnalul electric al inimii începe în nodul sino-atrial, sau nodul SA, care este situat în
partea superioară a camerei drepte, numită atrium. Semnalul trece apoi în atriumul drept
şi stâng, care provoacă contractii şi împinge sângele în camerele inferioare, numite
ventricule. Semnalul electric continuă în ventricule prin nodul atrioventricular, sau nodul
AV şi apoi în ţesutul care separă ventricule, numit fascicul al lui. Semnalul continuă pe
fascicul şi în stânga şi dreapta ramurilor fascilului, care este localiza în ventricule. În cazul
în care semnalul ajunge in ramurile fasciculului, acesta provoacă contractia ventriculelor şi
pomparea sângelui în plămâni şi organism, completând bătăile inimii. Sistemul conductor
functionează în calitate de stimul al organismului şi mentine bătăile inimii, la o rată
normală de 60 - 100 bătăi pe minut. În cazul în care activitatea acestui sistem este
întreruptă din cauza deteriorării inimii sau de alte afecţiuni medicale, pot fi provocate
bătăi neregulate ale inimii. Dacă acest lucru se întâmplă, fluxul de sânge din creier şi din
alte părţi ale corpului ar putea fi compromis.