Sunteți pe pagina 1din 7

SISTEMUL GENITAL FEMININ

Componente
 Organe genitale interne  Organe genitale externe
o Ovarele  Organe asociate
o Tubele uterine o Placenta
o Uterul o Glandele mamare
o Vaginul
Funcţii generale
 Modificări structural-funcţionale ciclice  Menopauza (climacteriul)
o Viaţa reproductivă  Produce celulele germinale feminine
o Sarcină  Asigură contactul dintre celulele germinale
 Menarha (9-14 a) feminine şi masculine: fertilizarea
 Ciclul menstrual  Menţine produsul de concepţie în cavitatea uterină
o 28-30 zile  Hrănirea noului-născut
o Mai rar între 45-55 a  Sinteza de hormoni
Dezvoltare embriologică
 Sexul genetic: determinat la fertilizare  Cordoane sexuale primitive
 Diferenţiere morfologică a gonadei: săptămana 7  Ovotestis: gonada primitivă
 Stadiul iniţial: indiferent o Corticală extern
 Origine: epiteliul celomic o Medulară intern
 Marginea gonadală o XX: corticala – ovar, medulara regresează
Celulele germinale primitive
 Săptămîna a 4-a  Migrează pînă la creasta gonadală
 Mari, sferice  Încorporate în cordoanele sexuale primitive
 Nucleu rotund, mare, cu nucleol proeminent şi  Mitozele în celulele germinale: doar în perioada
cromatină pulverulentă prenatală
Morfodiferenţiere
 Cordoane sexuale corticale
 Fragmentarea cordoanelor sexuale  Ductele mezonefrice involuează
o Foliculi primordiali  Ductele paramezonefrice formează tubele,
o Ovogonie: din celule germinale uterul şi musculara vaginului
o Un rînd de celule foliculare
OVARUL
 Ovogeneză  Epiteliu de acoperire: simplu cubic/columnar
 Secreţie de hormoni sexuali  Albugineea
 Corticala: extern  Medulara: intern
o Foliculi ovarieni o Ţ.c.d.d. cu celule musculare netede
o Stromă o Reţea de vase sanguine
Foliculii ovarieni
 400.000-800.000  Diferenţiere gradată: foliculi maturi
 Doar 500 ajung la maturitate  Fiecare ciclu: selecţia foliculilor dominanţi
 Restul degenerează prin atrezie foliculară  Unul singur ajunge la maturitate
 Majoritatea primordiali
 Foliculul primordial  Foliculul secundar (antral)
 Ovar fetal: proliferare  >200μ, 6-10 rînduri de celule granuloase
 Profaza primei diviziuni meiotice  Cavităţi mici cu lichid folicular
 Ovocit central  Confluarea cavităţilor: antru
 Nucleu mare, sferic, eucromatic, nucleol  Material acidofil între celulele granuloase: corpi
proeminent Call-Exner
 Mitocondrii, centrozom, corpi multiveziculari  Ovocit proiectat spre antru
 Un singur rînd de celule foliculare aplatizate  Cumulus oophorus
 Coroana radiată
 Teaca internă şi externă
 Conul tecii

1
 Foliculul terţiar (matur, de Graaf)
 Veziculă translucidă  Proliferarea de celule granuloase
 Proemină pe suprafaţa ovarului  Cavitate mare, unică
 Ocupă toată grosimea corticalei  Profaza primei meioze: 12-40 ani
 Format în ultima parte a fazei foliculare  Completarea profazei
 Se dezvoltă din foliculul antral dominant  Metafaza celei de a doua meioze
 Ziua 1 – 2 mm, ziua 14 – 20 mm  Completă după ovulaţie şi fertilizare
 Ovocit: 100μ  Detaşarea ovocitului în lichidul folicular
Ovulaţia
 Stigma  Ovul, coroana radiata, lichid folicular
 Discontinuităţi: epiteliu şi albugineea  Captat de fimbriile trompei, transport în 1/3
 Veziculă internă
 Colagenază, plasminogen  Ciclurile anovulatorii
 Ruperea peretelui
Fertilizarea
 Dispersia celulelor granuloase  Decondensarea cromatinei
 Glicoproteinele ZP: receptori pentru S  Ovocitul: blocarea receptorilor restanţi
 Reacţia acrozomului  Completarea celei de a doua meioze
 Digestia zonei pellucida  Restabilirea garniturii diploide
 Fuziunea membranei postacrozomale cu  Ovul fertilizabil: sub 24 ore
ovolema, penetrare în ovoplasmă
 Corpul luteal (galben)
 Colapsul peretelui folicular  Reţea de vase capilare în jurul celulelor luteale
 Coagul central  Evoluţie
 Hipertrofia celulelor granuloase şi ale tecii o Fără fertilizare: corp albicans temporar
interne o Fertilizare: persistă cîteva luni, corp
 Acumulare de lipide albicans definitiv
Tipuri de celule luteale
o Luteale granuloase
 Localizare centrală  Granule electronodense (lizozomi,
 Nucleu eucromatic relaxină)
 Mitocondrii  Progesteron
 REn, lipide
o Luteale tecale
 Nucleu heterocromatic
 REn abundent
 Estradiol, estronă
 Corpul albicans
 Cicatrice albicioasă-hialină
 Regresia corpului luteal
 În absenţa fertilizării
o Autoliza celulelor luteale o Fibre de colagen, fibrocite
o Invazia cu macrofage o Persistă cîteva luni
 Fertilizare
o Persistă toată viaţa o Numărul de corpi albicans = nr de
sarcini
Atrezia foliculară
 98% dintre foliculii ovarieni degenerează  Proces continuu pînă la menopauză
 Atrezia apare în toate stadiile evolutive
 Atrezia foliculilor mici
o Degenerează ovocitul o Cavitate stromală
o Degenerează celulele granuloase o Fără cicatrice
Atrezia foliculilor mari
 Granuloasa invadată de ţesut conjunctiv  Colaps folicular
 Hipertrofia celulelor tecii interne  Invazie cu fibroblaste
 Lamina bazală groasă, “sticloasă”  Celule tecale: cordoane separate prin ţesut
 Degenerarea ovocitului conjunctiv

2
 Cicatrice mică
Stroma ovariană
 Fibroblaste cu potenţial secretor hormonal  Medulară: fibroblaste, celule musculare netede,
 Corticală fibre de colagen şi elastice
o Reţea de fibre colagene  Insule şi cordoane de celule interstiţiale:
o Fără fibre elastice secretă estrogeni
Celulele hilare
 În zona hilului
 Poligonale (epiteloide)
 Incluziuni lipidice
o Esteri de colesterol
o Pigment lipofuscinic
 Cristale citoplasmatice (Reinke)
 Secretă androgeni
 Hipertrofie – hiperplazie: virilism
Vascularizaţie şi inervaţie
o Vascularizaţie
 Artera ovariană  Capilare în corticală
 Ramificaţii la hil  Plex venos la hil
 Ramurile medulare: arteriolele helicine
o Nervii: plexul ovarian, rol vasomotor
TUBA UTERINĂ
 Organ tubular  Sediul fertilizării şi dezvoltării pînă în stadiul de
 Cavitate peritoneală – uter morulă
 Transportă ovulul
 Porţiuni
o Infundibulară (fimbrii) o Istmică
o Ampulară (situsul fertilizării) o Interstiţială
Structură generală
 Trei straturi: mucoasă, musculară, seroasă
o Mucoasa
 Falduri ramificate  Axe conjunctive acoperite de epiteliu
 Delimitează cavitate labirintică  Lamina propria: ţesut conjunctiv lax
o Musculara: ţesut muscular neted
o Seroasa: peritoneu
Epiteliul
 Simplu columnar  Ciliate: transportul secreţiei şi ovulului
 Tipuri celulare: ciliate, secretorii şi limfocite  Secretorii: fluid nutritiv pentru ovul
intraepiteliale  Estrogeni: stimulează ciliogeneza
 Progesteron: activează secreţia
UTERUL
 Organ cavitar  Corpul uterin
 Regiuni anatomice o Endometru
o Corp uterin o Miometru
o Col uterin o Perimetru
o Joncţiune: istm  Modificări ciclice: endometru şi miometru
Vascularizaţie
 Artere uterine  Arteriole spiralate
 6-10 ramuri arcuate: anastomoze în miometru  Reţea capilară
 Artere radiale: pătrund în endometru  Lacune
 Artere drepte scurte
 Endometrul
 Proliferare – degenerare
 Modificările ciclice: pregătesc implantarea
 Straturi
o Funcţional o Bazal

3
 Epiteliul de acoperire
o Simplu columnar o Celule secretorii şi ciliate
 Glandele uterine: simple tubulare
 Lamina propria: conjunctiv lax, asemănător celui mezenchimal
 Miometrul
 Cel mai gros strat  Fascicule solidarizate prin ţesut conjunctiv
 Ţesut muscular neted  Celulele musculare netede
o Extern şi intern: paralele cu axul mare o 50μ repaus, 500μ sarcină
al uterului o Hiperplazie: musculare preexistente,
o Mijlociu: vase sanguine şi limfatice mezenchimale
Modificările ciclice
 Ciclul menstrual: dezvoltarea funcţională continuă a endometrului
 Control: gonadotrofine, hormoni steroizi
 Faze succesive:
o Proliferativă: estrogeni, maturarea foliculului ovarian, 10-11 zile
o Secretorie: progesteron, corp luteal, 12-13 zile
o Menstruală: degenerare corp luteal, 1-4 zile
Faza proliferativă Faza secretorie
 Coincidentă cu maturarea foliculului ovarian  Sub influenţa progesteronului
 Grosime 1-3 mm  Coincidentă cu corpul luteal
 Proliferare stimulată de estrogeni  Grosime: 5-6 mm
o Glande, stromă  Stromă edematoasă
o Angiogeneză  Glandele
 Glandele o Mari, sinuoase
o Lumen îngust o Lumen larg
o Traiect rectiliniu o Produs de secreţie
o Fără caractere secretorii o Hipertrofia celulelor glandulare
o Numeroase mitoze o Mitoze rare
Faza menstruală
 În absenţa fertilizării  Detaşarea endometrului funcţional
 Modificări vasculare în stratul funcţional  Persistă endometrul bazal
 Contracţii ale arteriolelor spiralate, ischemie  Intră în faza proliferativă a ciclului următor
 Stoparea secreţiei
Implantarea
 Procesul prin care ovulul fertilizat (zigotul) este inclus în endometru
 Faze: preimplatare, implantare propriu-zisă, postimplantare
 Preimplantare
o Zigotul fertilizat: 1-2 zile în tuba uterină
o Diviziuni mitotice, fără creştere de volum celular
o Dezvoltare iniţială: sub control matern
o Dezvoltare tardivă: activarea genomului embrionar
o Morula: celulele individuale – blastomere
o A 3-a zi: morula intră în cavitatea uterină, liberă 24 ore
o Continuă mitozele: blastocist, liber în cavitate 1-2 zile
o Continuă mitozele, dispare zona pellucida
o Central: embrioblast, periferic - trofoblast
Implantarea propriu-zisă
 Ataşarea blastocistului la epiteliul endometrial
 Uter receptiv: “fereastra de implantare”
 Celulele trofoblastului invadează endometrul
 Diferenţierea trofoblastului
o Citotrofoblast: celule individuale, mitoze
o Sinciţiotrofoblast: masă citoplasmatică multinucleată
o Precursorul componentei fetale a placentei
 Sinteza de HCG, lactogen, progesteron,  Liza vaselor sanguine: sînge matern în lacune
estrogeni  Blastocit inclus complet în endometru: ziua a
 Cavităţi în sinciţiotrofoblast: lacune 11-a

4
Decidua – postimplantare  Sfîrşitul lunii a 3-a: fuziunea capsulară –
 Diferenţierea endometrului funcţional parietală, obliterarea cavităţii uterine
 Decidua – celulele deciduale Celulele deciduale
o Bazală  Origine: celulele stromale, sub influenţa
o Capsulară secvenţială a E şi P
o Parietală  Stimulul: implantarea blastocistului
 Ziua a 13-a: cavitatea corionică  Citoplasmă bogată, palidă, glicogen
 Membranele interne: amnios  Mediu nutritiv pentru embrion
 Separă placenta de peretele uterin
PLACENTA
 Organ tranzitoriu
 Ţesuturi fetale şi materne
 Corion şi decidua bazală
 Schimburi materno-fetale
 Sistemul circulator utero-placentar
o Ziua 9: lacune trofoblastice
o Anastomoze cu sinusoidele materne
Trofoblastul Vilii
 Proliferare citotrofoblastică  Ax
 Creşte corionul mezodermic o Ţesut conjunctiv lax
 Dezvoltarea vaselor sanguine o Fibroblaste
 Formarea vililor corionici o Celule Hofbauer
o Primari: cordoane citotrofoblastice o Vase sanguine
o Secundari: cordoane ramificate cu ax  Citotrofoblast: dispare în a doua ½ a sarcinii
conjunctiv  Sinciţiotrofoblast: persistă pînă la naştere
o Terţiari: dezvoltarea vaselor sanguine  Decidua bazală: aderă la corion prin zona
în axul central marginală
Circulaţia materno-fetală Bariera materno-fetală
 Insule Wolff-Pander  Sinciţiotrofoblast
 Mezenchim intraembrionar  Citotrofoblast
 Anastomoze  Membrana bazală trofoblastică
 Debutul circulaţiei embrionare: ziua 21  Ţesutul conjunctiv al vililor
 Corion vilos, placă corială  Membrana bazală a endoteliului
 Decidua bazală, placă bazală  Citoplasma celulelor endoteliale
 80 – 100 arteriole spiralate, sînge matern
Hormoni sintetizaţi de placentă
 Gonadotrofina corionică umană: ziua 5-6  VEGF
 Hormon lactogen placentar  Relaxină
 Factor de creştere insulin-like  FGF, CSF, interleukin
Colul uterin Endocervixul
 Fibromuscular, tubular  Acoperire: simplu columnar secretor de mucine
 Orificiul intern  Tipuri celulare
 Canal endocervical, endocervix o Secretorii: nucleu bazal, nucleoli mici,
 Orificiul extern citoplasmă palidă
 Exocervix o Ciliate
 Joncţiunea scuamo-columnară o De rezervă
 Funcţii  Invaginare în stromă: fante epiteliale
o Suport mecanic  Modificări ciclice minore
o Secreţie de mucus  Nu exfoliază menstrual

Glandele endocervixului
 Tubulare ramificate o Inhibă ascensiunea bacteriilor
 Lungime 0.5-1 cm o Facilitează ascensiunea
 Secretoare de mucus spermatozoizilor
 Intens PAS pozitive o Viscozitate redusă la ovulaţie
 Mucusul

5
Zona de tranziţie Epiteliul exocervixului
 Joncţiunea scuamo-columnară  Stratificat scuamos nekeratinizat
o La nivelul exocolului  Proliferare, maturare, acumulare de glicogen
o Abruptă  Straturi
o Simplu columnar o Bazal/parabazal
o Stratificat scuamos nekeratinizat o Intermediar (spongios)
 Zona de transformare: înlocuirea glandelor cu o Superficial
epiteliu scuamos  Modificări cliclice (E şi P)
 Chiste Naboth  Postmenopauză: atrofie
 Celule non-epiteliale: endocrine, Langerhans,
melanocite
Stroma colului uterin
 Ţesut conjunctiv fibros
 Fibre elastice
 Rare celule musculare netede
 Bogată reţea de vase capilare
 Limfocite, plasmocite
 Resturi ale ductelor mezonefrice
VAGINUL
 Organ tubular, fibro-muscular
 Peretele: 3 straturi
 Mucoasa
o Falduri transversale
o Epiteliu gros, stratificat scuamos nekeratinizat
o Reacţionează la stimul hormonal
o Celule cu granule de keratohialin şi glicogen
o Acid lactic, pH acid
Straturile peretelui vaginal
o Lamina propria
 Ţesut conjunctiv
 Fibre elastice, limfocite, granulocite neutrofile
 Fără glande
o Musculara
 Fascicule longitudinale de celule musculare netede
 Striate la vestibul (m. bulbocavernos)
o Adventicea
 Ţesut conjunctiv dens dezordonat
 Fibre elastice, nervoase, plexuri venoase
Citologia exfoliativă cervico-vaginală
 Frotiul cervico-vaginal
 Recoltare
 Metodele de colorare
o Papanicolaou
o Albastru policrom tanin-Drăgan
o May Grunwald Giemsa
Citologia normală a exocolului
o Celulele bazale: mici, cubice sau cilindrice, nuclei ovali, nucleoli mici, citoplasmă puţină intens bazofilă; N/C
mare
o Celulele parabazale: mari şi mici; formă rotundă pe frotiu, nuclei mai mari, cromatină fin granulată, uniformă,
orangeofilă la cele mici, eozinofilă la cele mari
o Celulele intermediare: mari, poligonale, nuclei mici, ovalari, cromatină granulată, citoplasmă bogată
o Celulele superficiale: mari, nucleu mic, picnotic, citoplasmă bogată (glicogen, keratohialin

6
GLANDA MAMARĂ
 Organe pereche
 Origine ectodermică
 “linia laptelui”
 Iniţial multiple (1% adulţi: glande supranumerare)
 Proliferare epitelială în ţesutul conjunctiv
 Ducte lactifere
 Control hormonal
Pubertate
 Cresc ductele lactifere  Diferenţierea unităţilor glandulare tubulo-
 Acumulare de ţesut adipos acinare
 Fiecare glandă se termină într-un duct lactifer
Glanda mamară inactivă
 15-20 lobi, separaţi prin ţesut conjunctiv dens dezordonat
 Glande tubuloacinare
 Ducte lactifere excretorii
 15-20 orificii independente la mamelon
Structură histologică generală
 organizată lobular, componente epitelială şi stromală
 componenta epitelială: glande tubulo-acinare cu celule mioepiteliale
 acinii: celule cuboidale, lumen variabil, dependent de momentul funcţional
 ductele: intralobulare, interlobulare, ducte şi sinusuri lactifere
 celulele epiteliale: exprimă ER şi PR
 stroma: intralobulară (conjunctiv lax), interlobulară (conjunctiv dens)
Mamelonul
 Papile profunde
 Pigmentare care se accentuează la pubertate
 Epiteliu stratificat scuamos keratinizat, cu celule Toker
 Terminaţii nervoase libere
 Areola: glande sebacee, sudoripare, foliculi piloşi
Modificări ciclice
o Estrogeni
 Ducte cu lumen îngust
 Celule acinare cuboidale, citoplasmă bazofilă
 Stromă intralobulară densă
o Progesteron
 Secreţie apocrină
 Hipertrofie acinară
 Stromă intralobulară hidratată, hipercelulară
Sarcină şi lactaţie
 Acini mari, lumen larg  Acumulare de colostru
 Diferenţiere secretorie a epiteliului  Durata lactaţiei: 4-6 luni postpartum
 Picături lipidice citoplasmatice  Involuţie: degenerare epitelială, fagocitoză (3
 Secreţie: mero- apocrină luni)
 Depleţie de ţesut adipos
Menopauză
 Regresia ţesutului glandular  Predomină ţesutul conjunctiv
 Atrofia unităţilor secretorii  Acumulare de ţesut adipos
 Persistă insule mici de ducte incluse într-o  Se şterge diferenţa dintre strona intralobulară
stromă conjunctivă fibroasă şi interlobulară