LUCRAREA PRACTICĂ nr.

4 - BOTANICĂ SISTEMATICĂ

LUCRAREA NR. 4

DESCRIEREA ȘI RECUNOAȘTEREA SPECIILOR ÎNCRENGĂTURII BRYOPHYTA

Muschi

Briofitele au un corp alcătuit, din două generaţii suprapuse şi subordonate: gametofitul

dominant verde, (muşchiul propriu-zis) care se leagă de un substrat pentru procurarea unei părţi din
substanţele nutritive şi posedă organe cu elemente de reproducere şi sporofiiul dominat, mărunt,
total deosebit de gametofitul care-l poartă şi hrăneşte, cu rol în formarea sporilor.
Actualmente se cunosc aproximativ 20 000 specii care se întalnesc prin toate mediile; de
aceea se şi diferenţiază muşchi tericoli, saxicoli, corticoli, acvatici etc.; totuşi, în generai, muşchii
sunt plante de umbră şi umezeală care formează asociaţii caracteristice.
Morfologic, muşchii au reprezentanţi cu corp taloidic, alături de reprezentanţi cu tulpini şi
frunze (fără rădăcini), adică posedand un protocorm; cu alte cuvinte, briofitele nu sunt cormofite
tipice.
Structura histologică este din ce în ce mai complicată pe măsură ce se înaintează pe seara
evolutivă, încat la briofitele superioare apare chiar un început de ţesut conducător propriu-zis
(celulele hidroide şi leptoide).
Intrucât briofitele au clorofilă în plastide bine individualizate, sunt plante autotrofe; dar şi
aici există forme de trecere spre heterotrofie. Substanţele de rezervă sunt aminoacizii, proteinele,
hidraţii de carbon şi chiar uleiurile şi oleo-rezinele.
Inmultirea muschilor vegetali
1. Vegetativ, prin:
a) Fragmentarea protonemei;
b) Fragmente de gametofit;
c) Propagule izolate pe marginea talului sau grupate în structuri cupuliforme
(coșulețe cu propagule);
d) Bulbili = corpi de germinare care se detaseaza de Gametofit (G), devenind planta
independenta.
2. Asexuat se înmulțesc prin briospori (formați în capsule)
3. Sexuat – prin oogamie, care are loc intre gameti (anterozoizi, oosfera) formati in
gametangi pedunculati sau nu, protejati de structuri complexe. Gametofitul = planta propriu-
zisa
La speciile primitive, pe G se formeaza gamentagiofori care poarta gametangi pedicelati, cu
origine epidermala:
a) Anteridia (♂) – numerosi gameti ♂ 2-flagelati
b) Arhegonul (♀) – o singura oosfera, formata in oogon. Are forma de sticla, cu oogonul in
partea dilatata si gatul arhegonului in partea ingustata, cilindrica.
• G poate fi monoic sau dioic
• Sexul este determinat de cromozomi ai sexului, observati pentru prima data la briofite.
Fecundatia = oogamie are loc “in situ”→ zigot Zigotul – prin diviziuni mitotice repetate (tot “in
situ”) dă naștere sporofitului. Sporofitul (S) = diplont sau sporogon, se dezvolta pe gametofit, fiind
dependent de acesta. Hranirea S este asigurata de G. Legatura dintre G si S se face prin picior

pag. 1
 LUCRAREA PRACTICĂ nr.4 - BOTANICĂ SISTEMATICĂ

(haustor) cu forma si structura variata. Sporii (briospori) izomorfi se formeaza in capsula, prin
meioza, deci sunt haploizi. Prin germinare dau nastere protonemei.
Protonema = stadiu pregametofitic, din care se dezvolta haplontul (G) propriu-zis. Are
structura filamentoasa, organizare variata, caracteristica in functie de specie. Ea dispare la formarea
gametofitului.
Morfologia gametofitului: 1.Eutal – Lamelar, cu simetrie dorsi-ventrala si ramificatie
dichotomica
2.Pseudocorm – Cilindric, cu ramificatie dichotomica, monopodiala, rar simpodiala.
Structura gametofitului: Tesuturi adevarate, bine diferentiate
• Epiderma slab cutinizata, fara stomate; schimburile de gaze, absorbtia – prin toata suprafata
talului.
• Structuri parenchimatice, reprezentand un tesut asimilator bogat in cloroplaste
• Zona medulara cu rol de depozitare (apa, substante de rezerva)
• Uneori (Polytrichales) – fascicul axial de elemente conducatoare (parenchim conducator,
hadrom, leptom). O astfel de structura aminteste de protostelul rhinialelor.
• Frunzisoare simple, sesile, alcatuite dintr-un singur strat de celule; median se pot suprapune
2-3 straturi de celule imaginand o “nervura” care nu este omoloaga cu nervura frunzei cormului.
• Rizoizi cu origine epidermala si rol de fixare. Sunt prezenti si la protonema si la gametofit.
Au rol de absorbtie doar ocazional, la speciile cu elemente conducatoare mai evoluate
(Polytrichales).Muşchii se clasifică în funcţie de forma şi gradul de dezvoltare al protonemei, de
morfologia corpului lor, de felul cum se deschide sporogonul etc.
Structura eutalului – Marchantiaceae
1. Epiderma superioara cutinizata. Prezinta stomate in forma de butoias, alcatuite din 8
celule, fara ostiol, ce comunica cu exteriorul printr-un por permanent deschis.
2. Parenchim asimilator – celule cu numeroase cloroplaste. • Camere de asimilatie
hexagonale delimitate de filamente uniseriale, neramificate • Filamente asimilatoare ramificate •
Fiecare camera comunica cu exteriorul printr-o stomata.
3. Tesut de depozitare in care se intalnesc celule cu oleocorpi si hidrocite.
4. Epiderma inferioara cu rizoizi unicelulari. Alcatuirea sporofitului a. Picior (haustor) –
asigura nutritia sporofitului. Are forme diverse. b. Seta (poate lipsi) de obicei cilindrica: – Asigura
conducerea substantelor de la picior – Ridica sporogonul de la sol, contribuind la dispersia sporilor
la distanta. La unele specii se poate alungi de > 20 ori. c. Capsula (sporogon) delimitata de perete
pluricelular. Are o morfologie variata, fiind un important caracter de determinare. Ea adaposteste: a)
Arhesporul (sporange, tesut sporogen); b) Columela (tesut axial steril).
Capsula este alcatuita din:
a) Urna
b) Opercul, cu sau fara peristom. Sporofitul tanar se dezvolta in interiorul arhegonului unde
are loc si fecundatia oosferei. La cele mai primitive (hepatice) mare parte din dezvoltarea
Ssporofitlui are loc direct pe Gametofit, iar Sporofitul perforeaza peretele Gametofitul
pentru a iesi.
La briofitele mai evoluate peretele arhegonului se rupe transversal, formand:
a) Vaginula – ramane la baza setei (din partea inferioara a arhegonului)
b) Caliptra – acopera capsula. Briosporii sunt izomorfi (izospori), rar se intalnesc si
fenomene de heterospori.
Ei au pereti 2-stratificatati, alcatuiti din:
a) Exospor (extern) – ornamentat

pag. 2
 LUCRAREA PRACTICĂ nr.4 - BOTANICĂ SISTEMATICĂ

b) Endospor (intern).
Ecologia briofitelor
Cresc in toate zonele climatice ale Terrei, de la ecuator pana la Poli si in toate mediile de
viata: terestru, acvatic, cavernicol etc. Sunt considerate plante “pioniere” – cresc pe stanci, roci,
pietre etc.
• Pot trai in habitate cu intensitate redusa a luminii (Schistostega pennata “aurul
spiridusilor”–in pesteri).
Pot supravietui sau chiar prefera o aciditate ridicata in mediul de viata. Astfel Sphagnum
(muschi de turba) – creste numai in mlastini acide sau pe sol cu aciditate foarte ridicata, formand
sfagnete.
Activitate individuală
Din informațiile primite la curs și informațiile găsite pe internet încadrați sistematic și
descrieți tipul de înmulțire a mușchilor din tabel
Nr. crt. Denumire Incadrare sistematică Areal
populara

1. Mușchi de turbă

Fierea
2. pământului

Mușchiul de
3. pământ

Mușchi stelat
4.

pag. 3