Regnul Fungi (ciuperci)

Sunt organisme Eucariote unicelulare, coloniale sau pluricelulare, microscopice sau macroscopice,
heterotrofe saprofite sau parazite.

Majoritatea sunt terestre, puține specii trăiesc în mediul acvatic.

Corp numit miceliu si este format din filamente ramificate numite hife. Miceliul fungilor este adesea
denumit Tal. Talul ciupercilor este format din hife uni- sau pluricelulare cu unul sau mai mulți nuclei.
Celulele fungilor sunt protejate de un perete celular format din chitină. Celulele pot fi uni-, bi- sau
multi nucleate .
Reproducerea se face asexuat prin porțiuni de miceliu sau prin spori (înmugurire) și sexuat prin
contopirea conținutului organelor sexuale gameții sau a organelor producătoare de gameți și chiar prin
unirea a două celule somatice.
- Nu au clorofilă - nutriția heterotrofă
- saprofită
- parazită

- Perete celular de natură chitinoasă.

- Produși de asimilație - glicogen şi lipide

Ciupercile se clasifică în funcție de structura talului și tipul de reproducere astfel :

Încrengătura Zigomycota
Încrengătura Ascomycota
Încrengătura Bazidiomycota
Încrengătura Lichenophyta

1. Clasa Zigomycetae Zigomicetele

Exemplu:
- mucegaiul alb (Mucor mucedo)
- mucegaiul negru (Rhizopus nigricans)

Sunt ciuperci inferioare, majoritatea saprofite, alterează alimentele, puține specii sunt parazite
la om și animale. Miceliul este alcătuit dintr-o hifă unicelulară neseptată, ramificată și plurinucleară.
Unele ramificații ale miceliului se numesc sporangiofori și au în vârf sporangii în care se formează
sporii. Cel mai cunoscut reprezentant este mucegaiul alb, care trăiește saprofit pe compoturi, dulcețuri,
fructe etc. Alte specii sunt mucegaiul negru, sau o specie parazită ce produce la om o falsă tuberculoză.
2. Clasa Ascomycetae Ascomicetele
Sunt ciuperci saprofite și parazite la plante, rar la animale, avand un miceliu septat, ramificat,
pluricelular sau unicelular dezvoltat, format din hife pluricelulare. ramificate, organ sporifer numit
ască în care se formează câte 8 acrospori, hife pluricelulare.
Reproducerea se face vegetativ (sexuat) prin porțiuni de hife sau scleroți sau prin înmugurire (drojdii)
si asexuat, prin spori numiți acrospori, produși în sporangii numite asce.

Exemplu:
- mucegaiul verde - albăstrui (Pennicillium notatum - produce penicilină și alte antibiotice);
- drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae) - fermentația alcoolică;
- drojdia vinului (Saccharomyces ellipsoideus);
- zbârciogul (ciupercă comestibilă).
- cornul secarei (Claviceps purpurea) este o ciupercă parazită pe ovarele tinere de secară. Se utilizează
în obținerea unor principii active cu importantă medicinală (ergometrina şi ergotoxina).

Importanta ascomicetelor:
- Obținerea de antibiotice – penicilina;
- Industria băuturilor alcoolice - drojdia de bere şi cea a vinului
- Industria de panificație - drojdia de bere

3.Clasa Basidiomycetae Bazidiomicetele

Sunt ciuperci superioare, cu miceliu septat, ramificat, cu hife binucleate, bine dezvoltat,
pluricelular, care au un organ sporifer numit basidie, în care se formează 4 spori numiți
basidiospori.
Majoritatea speciilor trăiesc saprofit în pământ, pe substanțe organice în descompunere, dar
unele sunt parazite la plante și animale.
- saprofite: - comestibile - ciuperca de câmp (Psalliota campestris), hribi, gălbiori şi
otrăvitoare - pălăria şarpelui, buretele viperei
- parazite: rugina – grâului (Puccinia graminis), tăciunele
porumbului;

4. Clasa : Lichenophyta Lichenii

Sunt organisme rezultate din asocierea obligatorie (simbioză) dintre o algă verde sau albastră şi o
ciupercă. Ciuperca absoarbe apă şi săruri minerale pe care le transferă algei, care le fotosintetizează,
produce substanţe organice din care dă şi ciupercii. Au forme şi culori variate şi trăiesc în toate zonele
globului, pe diferite substraturi. Reproducerea se face pe cale vegetativă prin soredii – alcătuite din o
algă înconjurată de hife sau prin izidii – bucăţi de tal.
Reprezentanţi : lichenul galben, lichenul de stâncă, mătreața bradului, lichenul renilor, etc.
Unele ciuperci pot trăi în simbioză cu alge verzi sau cu rădăcinile plantelor superioare:
Ciuperci + rădăcinile plantelor superioare = micorize: endotrofe, ectotrofe
Ciuperci + alge verzi = licheni
Exemplu : lichenul galben, lichenul renilor, mătreața bradului.

Regnul Fungi Rezumat ( Ciuperci)

Caractere generale:

- sunt eucariote : ciuperci și licheni.

- unicelulare ( drojdia) sau pluricelulare .
- corpul – MICELIU – format din hife
- perete celular cu – chitină
- substanța de rezervă – glicogenul
- nu au cloroilă
- hrănire. heterotrofă : saprofită sau parazită.
- înmulțire: - spori ( ascospori la ascomicete; bazidiospori la bazidiomicete) -
fragmente de miceliu
- înmugurire ( drojdii)
- importanță: - drojdiile produc fermentația vinului , a berii.
- descompunerea organismelor moarte
- unele specii în alimentație
- speciile parazite - provoacă boli la plante, animale, om (micoze)
Clasificare:
- Ascomicete: - parazite : mucegaiul negru (Aspergillus ), Candida, cornul secarei
- saprofite : drojdiile, mucegaiul verde-albastrui (Penicillium )
- Bazidiomicete: - parazite: tăciunele porumbului, rugina grâului
- saprofite : ciupercile cu pălărie :- comestibile ( hribi, bureţi , ciuperca de câmp)
- necomestibile ( pălăria şarpelui).
 ASCOMICETE

mucegaiul alb mucegaiul negru mucegaiul verde - albăstrui

cornul secarei drojdia

 BAZIDIOMICETE

Tăciunele porumbului Rugina grâului

OTRĂVITOARE

Pălăria șarpelui Hribul dracului

Buretele panterei Buretele viperei

 COMESTIBILE

Zbârciogul Bureți galbeni

Ciuperca de câmp Mânătarca