UI 1.

METEOROLOGIE

Cursul nr. 3
METEOROLOGIE
Unitatea de studiu 3.1
Vantul
Cuprins
 Noţiuni generale despre vânt: definirea şi elementele vântului, direcţia şi viteza
vântului.
 Forţe generatoare şi modificatoare. Efectul forţei Coriolis şi a forţei de gradient.
 Scara Beaufort a forţei vântului. Efectele vântului asupra stării mării.
 Legea Buys Ballot

OBIECTIVELE UNITĂŢII DE STUDIU 3.1.

Studentul să fie capabil să:
• Definească: vântul şi elementele sale;
• Enumere modalităţile de reprezentare a directiei şi unităţile de măsură pentru viteză
• Prezinte: - forţele ce intervin în generarea şi modificarea parametrilor aferenţi
vântului: forţa de gradient, forţa Coriolis şi forţa de frecare;
- Scara Beaufort a forţei vântului şi efectele estimate asupra suprafeţei
mării
• Recunoască corect pe/de pe hărţile meteorologice elementele vantului şi sa aplice
Legea lui Buys Ballot la bordul navelor

3.1.1 Noţiuni generale despre vânt: definirea şi elementele vântului, direcţia şi viteza
vântului.

3.1.1.1 Definirea şi elementele vântului

Dacă valorile termice şi de presiune ar fi repartizate uniform pe suprafaţa terestră,
deplasarea aerului nu ar mai avea loc. Inegala repartiţie a presiunii în sens orizontal se
datorează acţiunii combinate a unor cauze de ordin termic şi dinamic şi, determină o mişcare
numită vânt. Diferenţele de temperatură ale aerului creează densităţi diferite, ceea ce atrage
după sine diferenţe de presiune – maxime si minime barometric
Această repartiţie a centrilor de presiune se face şi pe orizontală şi pe verticală, creându-se
un circuit care are rolul de a omogeniza din punct de vedere baric atmosfera.
Deplasarea aerului dintr-o zonă cu presiune ridicată spre o zonă cu presiune coborâtă
datorită gradientului baric se numeşte vânt.
Atunci când aerul se deplasează în sisteme unitare, poartă denumirea de curenţi
atmosferici.

1
 UI 1. METEOROLOGIE

D (–)

M
(+)

Vântul se caracterizează prin două elemente : direcţia şi viteza.

Direcţia
Direcţia vântului reprezintă sensul din care bate vântul într-un punct sau într-o regiune
oarecare (punctul prin care vântul intră în compas!!). Ea se stabileşte în raport cu punctul
cardinal/intercardinal/gradul azimutal dinspre care bate.
Viteza
Viteza vântului este viteza de deplasare a masei de aer şi reprezintă distanţa parcursă de
aerul care se deplasează pe orizontală în unitatea de timp.

3.1.1.2 Modalităţile de reprezentare a directiei şi unităţile de măsură pentru viteză

În scopul indicării direcţiei vântului, se utilizează roza vânturilor cu cele patru puncte
cardinale sau douăsprezece direcţii intercardinale.
Deoarece acest mod de notare nu este foarte precis în transporturile maritime se foloseşte
azimutul vântului, adică unghiul pe care îl face vectorul vânt cu direcţia nordului geografic.
Direcţia vântului reprezintă astfel unghiul format între direcţia nordului geografic şi vectorul
vânt.Acesta se exprimă în grade sexagesimale de la 0° la 360°, în sensul deplasării acelor de
ceasornic. Astfel, nordul corespunde la 360°, estul la 90°, sudul la 180° iar vestul la 270°.
Celelalte direcţii au valori intermediare (Tabelul nr 3.1).

2
 UI 1. METEOROLOGIE

Tabelul nr 3.1 Modalităţi de exprimare a directiei vântului

Direcţia vântului – Notarea Grade azimutale Cifra de cod
puncte (Abrevierea) (SYNOP sau SHIP)
intercardinale
Calm - - 00
Nord-nord-est NNE 22,5 02
Nord-est NE 45 05
Est –nord-est ENE 67,5 07
Est E 90 09
Est-sud-est ESE 112,5 11
Sud –est SE 135 14
Sud –sud-est SSE 157,5 16
Sud S 180 18
Sud –sud-vest SSV 202,5 20
Sud vest SV 225 23
Vest –sud-vest VSV 247,5 25
Vest V 270 27
Vest –nord-vest VNV 292,5 29
Nord –vest NV 315 32
Nord –nord-vest NNV 337,5 34
Nord N 360 36
Variabil - - 99

Pentru a aprecia direcţia vântului, nu trebuie să ţinem seama de direcţia de deplasare a

norilor, deoarece direcţia curenţilor la înălţime diferă de cea la suprafaţa solului. În general se
consideră direcţia de deplasare a maselor de aer până la 100 m deasupra solului.
Pentru aprecierea acestuia ne putem ghida după direcţia in care flutură un steag sau în care
se deplasează fumul de la coşurile fabricilor sau clădirilor înalte

Unităţi de măsură pentru viteză

Se poate exprimă în m/s, km/h sau în noduri.
1m/s = 3,6 km/h
1km/h = 0,278 m/s
În navigaţie, cel mai des viteza vântului se exprimă în noduri : 1 nod = 1,852km/h.

Temă pentru studiu 3.1.1: Definiti direcţia vantului pentru diferite puncte
intercardinale (roza vanturilor) conform Routering Chart, indicaţi abrevierea utilizată şi
transformarea în grade azimutale

3
 UI 1. METEOROLOGIE

3.1.2 Forţe generatoare şi modificatoare. Efectul forţei de gradient, forţei Coriolis şi a

forţei de frecare

Principala cauză a formării vânturilor este diferenţa de temperatură şi presiune dintre două
zone, mai exact direcţia şi mărimea gradientului baric orizontal (scăderea presiunii pe unitatea
de suprafaţă fiind orientată perpendicular pe izobare de la presiunea mare la presiunea mică).
Se utilizează relaţiile de calcul a vântului geostrofic [3.1] [3.2]
1000
1005
D
Vg=4,8G/sin ɸ sau [3.1]
5
Vg=G sin ɸ/2ρω [3.2] 10 b   0,5 unde 5- Δp (mbar)
10
unde:
Vg-viteza vantului geostrofic
G sau ɣb -gradientul baric orizontal;
ρ-densitatea aerului
ω-viteza unghiulară de rotatie a Pămantului;
ɸ-latitudinea locului;
10-dist in Mm
Valoarea gradientului baric indică viteza vântului pentru că la izobarele dese diferenţa
de presiune pe aceeaşi unitate de suprafaţă este foarte mare
Direcţia este modificată de forţa de abatere (forţa Coriollis) [3.3] generată de
mişcarea de rotaţie a Pământului care determină abaterea spre dreapta a corpurilor în mişcare
în emisfera nordică şi spre stânga în emisfera sudică.
A  2    v  sin  [3.3] ω – viteza unghiulară a mişcării de rotaţie;
v – viteza vântului ;
φ – latitudinea.
Se consideră că abaterea pe ocean este între 40˚÷45˚ faţă de direcţia gradientului, iar pe
uscat de 20˚÷25˚.

Viteza este modificată de forţa de frecare – 135˚ faţă de viteza vântului.

Vântul de la altitudine are viteze mai mari datorită lipsei forţei de frecare (la 400÷500 m
altitudine dispare forţa de frecare).
Vântul de la altitudine care este paralel cu izobarele numai în zonele unde izobarele sunt
rectilinii se numeşte vânt geostrofic. Vântul are o viteză uniformă fiind cvasistaţionar.

4
 UI 1. METEOROLOGIE

D
G

Vântul caracteristic izobarelor curbilinii se numeşte vânt geociclostrofic.

Vântul de la suprafaţa Pământului se numeşte vânt de gradient.

Temă pentru studiu 3.1.2: Cu ajutorul diagramelor existente în hărtile sinoptice

transmise la bordul navei, extrageti valoarea vântului de la suprafaţa mării.

3.1.3 Scara Beaufort a forţei vântului. Efectele vântului asupra stării mării

Intensitatea vântului se referă la efectele pe care le produce deplasarea aerului, şi se

apreciază dupa scara Beaufort – Conform tabelului nr 3.2.

A fost necesar să se determine efectul presiunii pe care o exercită vântul asupra apei şi a
obstacolelor, îndeosebi asupra navelor. Din cercetările şi măsurătorile efectuate s-a constatat
că atunci când vântul bate cu 1 m/s, presiunea exercitată asupra navei este de 0.125 kg/m2. La
viteza de :
- 4 m/s presiunea este de 2 kg/m2 ;
- la 10 m/s este de 12.5 kg/m2 ;
- la 20 m/s de 50 kg/m2 ;
- la 40 m/s este de 200 kg/m2.

Experimental s-a demonstrat ca presiunea vantului pe o suprafaţă s [3.4], se poate scrie:

[3.4]

Unde :
k = coeficient cu valoarea de 0,125- 0,130 kg, presiunea exercitată un de vant cu
viteza de 1 m/s pe o suprafată de 1m2;
S = suprafaţa pe care se exercită presiunea p;
v = viteza vântului exprimată în m/s/m
i = unghiul incidenţei vântului cu suprafaţa
Valorile presiunii mentionate anterior pun in evidenţă uriasa energie pe care vanturile o
transferă mării determinand formarea valurilor, cat şi presiunile foarte ridicate pe care le pot
exercita asupra operei moarte şi suprastructurilor navei, mai ales in condiţile unei furtuni
ciclonice, cand eroarile de manevra pot produce rasturnarea navei prin pierderea stabilităţii
tranversalela inclinări dinamice foarte mari.

5
 UI 1. METEOROLOGIE

Tabelul nr 3.2. Efectele produse de vânt dupa scara Beaufort

Efectele produse de vînt
Intensitatea Viteza Viteza
Denumirea la suprafaţa
vîntului, vîntului, vîntului, asupra obiectelor de la
vîntului bazinelor
grade m/s km/h suprafaţa terestră
acvatice
Fumul se ridică vertical
0-0,2 0-1 sau aproape vertical, Suprafaţa netedă a
0 Calm
(0) (0) frunzele arborilor şi pînza apei – ca oglinda
steagului sînt nemişcate
Se mişcă unele frunze.
Vînt 0,3-1,5 1-5 Încreţire uşoară a
1 Fumul se ridică înclinat
perceptibil (1) (3) apei
spre direcţia vîntului
Simţim adierea vîntului pe
1,6-3,3 6-11 faţă. Frunzele foşnesc din Apar valuri cu
2 Vînt uşor
(3) (8) cînd în cînd. Pînza creste nu prea mari
steagului se mişcă uşor
Crestele nu prea
Frunzele şi ramurele mici
mari a valurilor
sînt în mişcare continuă.
încep a se răsturna,
3,4-5,4 12-19 Iarba şi grînele se mişcă cu
3 Vînt slab iar spuma nu este
(5) (15) amplitudine mică. Pînza
de culoare albă dar
steagului este în mişcare
este lucioasă ca
continuă
sticla
Vîntul pune în mişcare
Sînt observate bine
ramurile mici ale arborilor,
valuri mici,
ridică praful de pe pămînt.
Vînt 5,5-7,9 20-28 crestele unora din
4 La suprafaţa grînelor şi a
moderat (7) (24) ele se răstoarnă,
ierbei înalte apar valuri.
formînd pe alocuri
Pînza steagului se menţine
spumă albă
întinsă
Se leagănă ramurile şi Valurile sînt mai
Vînt 8,0-10,7 29-38 tulpinile subţiri ale pronunţate,
5
semnificativ (9) (33) arborilor. Pînza steagului pretutindeni
mare se menţine întinsă formează spumă
Apar crestele
Se leagănă ramurile groase valurilor mari,
a arborilor, freamătă vîrfurile lor
10,8-
Vînt 39-49 pădurea. Iarba înaltă şi spumante ocupă
6 13,8
puternic (44) grînele se apleacă spre suprafeţe mari,
(12)
pămînt. Vuiesc vîntul începe să
conducătorii telegrafici rupă spuma de pe
crestele valurilor
Se leagănă tulpinile Crestele
13,9- arborilor, se îndoaie conturează valurile
Vînt foarte 50-61
7 17,1 ramurile groase. Este mari formate de
puternic (55)
(15) nevoie de efort pentru a vînt, spuma ruptă
înăinta contra vîntului. Se de vînt de pe

6
 UI 1. METEOROLOGIE

aude şueratul vîntului în crestele valurilor

preagma construcţiilor şi a se întinde în dungi
obiectelor staţionare pe coastele
(adăpostul psihrometric) valurilor
Se leagănă arborii mari, se Dungile lungi de
rup ramurile subţiri şi spumă, rupte de
17,2- crenguţele uscate. Devine vînt, acoperă
Vînt extrem 62-74
8 20,7 foarte greu a înainta contra coastele valurilor,
de puternic (68)
(19) vîntului. Lovirea valurilor pe alocuri se
de ţărm se aude la distanţe contopesc cu baza
enorme lor
Spuma acoperă
Se semnalează afectări
coastele valurilor,
neînsemnate a
20,8- iar suprafaţa lor
75-88 construcţiilor. Se rup
9 Furtună 24,4 devine albă, doar
(81) ramurile mari a arborilor.
(23) pe alocuri se
Se mişcă din loc obiectele
observă porţiuni
uşoare
fără spumă
Suprafaţa apei este
în spumă. Aerul
24,5- este suprasăturat
Furtună 89-102 Se semnalează distrugeri.
10 28,4 cu pulbere de apă
puternică (95) Unii arbori pot fi defrişaţi
(27) şi stropi.
Vizibilitatea este
redusă extrem
Suprafaţa apei este
acoperită cu un
28,5- Vîntul produce distrugeri
Furtună 103-117 strat dens de
11 32,6 considerabile, rupe
violentă (110) spumă.
(31) tulpinele arborilor
Vizibilitatea este
considerabil redusă
Se semnalează distrugeri
peste
12 Uragan peste 33 catastrofale. Arborii sînt La fel
117
defrişaţi

Notă: în paranteze se prezintă valorile rotunjite medii a vitezei vîntului.

7
 UI 1. METEOROLOGIE

Scara Beaufort a forţei vântului cu efecte directe asupra mării – conform Tabelului nr
3.3
Tabelul nr 3.3. Scara Beaufort cu efecte asupra mării – Adaptare după Negut, 1981

8
 UI 1. METEOROLOGIE

Temă pentru studiu :3.1.3: Aplicatie în Simulatorul integrat de conducere a navei –

TRANSAS 5000.
Se generează urmatoarele grade de stăre a mării pe scara Beaufourt: 3, 5, 7, 9.
Care este forţa vantului? Exemplificati.

3.1.4 Legea Buys Ballot

Direcţia vantului ne permite să stabilim şi direcţiile in care se află centrele de presiune,

în raport cu observatorul (ofiţerul de cart la bordul navei), conform legii lui Buys Ballot:
Astfel, un observator din emisfera nordică, orientat cu faţa in direcţia din care suflă
vantul, va avea centru de joasă presiune spre dreapta sa şi puţin inapoi , iar centrul de inaltă
presiune spre stanga sa şi puţin inainte.
În emisfera sudică, un observator orientat cu fata in vant, va avea centrul de joasă
presiune situat in stanga sa şi puţin inapoi, iar centrul de înaltă presiune spre dreapta sa şi
puţin inainte

Temă pentru studiu 3.1.4: Accesaţi on-line următoarea adresă:

http://www.oceanweather.com/data/ şi analizaţi situaţia sinoptică pe hărţilele
meteorologice la data accesării din punct de vedere al directiei vantului pe o ruta aleasă de
dumneavoastră. Aplicati legea lui Buys Ballot pentru determinerea pozitionării principalilor
centri de presiune. Ce observaţi?

3.1.5. TESTE DE AUTOEVALUARE

1) Conform legii Buys-Ballot, cand in emisfera nordica, se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa
presiune va fi localizat in:
a ) NE b ) WSW c ) NW d ) SSE
2) Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa
presiune va fi localizat in:
a ) ENE b ) SSW c ) ESE d ) WSW
3) Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va fi:
a ) Drept in b ) Spre dreapta, usor in c ) Spre stanga, usor in d ) Spre stanga usor in
fata sa spatele sau spatele sau fata sa

9
 UI 1. METEOROLOGIE

3.1.6 LUCRARE DE VERIFICARE

1) Ce reprezinta cifrele din centrul rozei vinturilor reprezentata în hartile de tip "ships
routeing", ex. (pe verticala de sus in jos) : 356, 8,12 ?
2) Sunteţi cu poziţionat cu nava in punctul marcat cu dreptunghiul de culoare albă.
Precizaţi care este directia vantului real si aplicaţi Legea lui Buys Ballot pentru acesta.
Unde va fi situat centrul de joasă presiune?

Harta sinoptica a Bazinului Oceanului Atlantic de Nord. Adaptare după http://www.metoffice.gov.uk/

3.1.7 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE

Răspunsuri: 1a; 2b; 3b.

3.1.8. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ – Cărţi, hărti

1. Atodiresei D., Meteorologie şi oceanografie - Note de curs ADL, Constanţa, 2011

2.Bosneagu R., Meteorologie marină. Navigatie meterologică,Editura Ex Ponto, Constanţa , 2014.
3. Frampton, R.M., Uttridge P.A. Meteorology for seafarers, Third Edition reprinted, Brown, son &

10
 UI 1. METEOROLOGIE

Ferguson LTD, 2010.

4. Neguţ L., Meteorologie maritimă, Editura Sport-Turism , Bucureşti 1981.
5. Şelaru O., Elemente de meteorologie şi hidrologie maritimă, Editura Tipofin, Constanţa, 1997.
*** Routeing Charts: North Atlantic Ocean, Colectia Bibliotecii ANMB, 2010

Articole şi surse de internet

1. http://www.oceanweather.com/data/
2. www.metoffice.gov.uk/
3. http://www.ecmwf.int/;
4. www.ecmwf.int /products /data /software /metview3

Unitatea de studiu 3.2

MĂSURAREA ŞI DETERMINAREA ELEMENTELOR VÂNTULUI LA BORDUL

NAVELOR. APLICAŢII ÎN NAVIGAŢIE

Cuprins
 Definirea, măsurarea şi determinarea elementelor vântului la bordul navelor: vântul
aparent, vântul navei, vântul real;
 Deriva de vânt şi efectul acesteia asupra navigaţiei
 Ţinerea navigaţiei în condiţii de vânt puternic : comportamentul navei pe vant în
funcţie de asietă si dispunerea suprafetelor velice

OBIECTIVELE UNITĂŢII DE STUDIU 3.2

Studentul să fie capabil să:
• Definească, măsoare si să determine corect elementele (direcţie şi viteză) pentru :
vântul aparent, vântul navei, vântul real
• Enumere elementele aferente derivei de vant şi să prezinte factorii care influienţează
deriva şi procedeele mai importante pentru determinarea unghiului de derivă:
• Prezinte comportamentul navei pe vant în funcţie de asietă si dispunerea suprafetelor
velice, precum si la actiunea vantului la diferite intensitati şi direcţii diferite

3.2.1 Măsurarea şi determinarea elementelor vântului la bordul navelor

La bordul navelor , viteza vantului se măsoară cu ajutorul anemometrului, sau

se apreciază după gradul de agitatie al mării.Indicaţiile anemometrului pot fi luate in
calcul ca valori reale ale vantului atunci cand nava se află la chei sau la ancoră (vant
real).Atunci cand nava se află in mers, vom masura un vant aparent, deci o rezultantă
a acţiunii vantului real şi vantului navei ( reprezentat printr-un vector egal şi de sens
contrar cu viteza navei), conform relatiei:

11
 UI 1. METEOROLOGIE

Direcţia şi viteza vantului real (Vr – reprezintă deplasarea reală a masei de aer şi se
poate măsura cand nava este staţionară) se determină printr-o construcţie grafică a
triunghiului vitezelor, avand doi vectori cunoscuţi (Fig 3.1):
Va- vantul aparent a caror elemente se masoara la bordul navei şi care este rezultanta
vantului real şi a vantului navei;
Vn – vantul navei reprezentat printr-un vector egal şi de sens contrar cu vectorul
definit de mişcarea navei şi este vantul determinat de rezistenţa opusă de masa de
aer , prin care nava se deplasează

Dn

O1

Fig 3.1 Compunea vectorială a vantului adevarat si cel creat datorită deplasării navei

Ofiţerul de cart inscrie în jurnalul de bord de la bordul navei pe timpul cartului său
direcţia şi viteza vantului real.
În practică, pentru determinarea rapidă a vitezei vantului real in funcţie de
viteza navei şi de viteza vantului aparent se folosesc tabele, diagrame şi planşeta de
vant.

Diagrama folosită pentru determinarea direcţiei şi vitezei vantului real, cunoscand

direcţia şi viteza vantului aparent .Vezi şi planseta de vant- conform seminarului. Pe
diagramă, componentele şi rezultanta au direcţii opuse faţă de cele reale.

În cazul unei hărţi meteorologice pe care avem notate valorile de presiune , viteza
reală a vantului geostrofic poate fi calculată cu ajutorul formulelor [3.5]:

Vg=4,8G/sin ɸ sau Vg=G sin ɸ/2ρω, [3.5]

unde:
Vg-viteza vantului geostrofic
G-gradientul baric orizontal;
ρ-densitatea aerului
ω-viteza unghiulară de rotatie a Pămantului;
ɸ-latitudinea locului;
Plecand de la determinarea vantului geostrofic şi cunoscandu-se că forţa de frecare
determină o reducere a vitezei acestuia cu aproximativ 1/3 deasupra mării şi abateri de 60-70

12
 UI 1. METEOROLOGIE

grade faţă de direstia gradientului baric orizontal, se poate determina cu destulă exactitate
directia şi viteza vântului real.
Pentru determinarea rapidă a vitezei probabile a vantului geostrofic si a forţei acestuia
in scara Beaufort deasupra mării , la bordul navelor se utilizează diferite scări in care se intră
cu distanţele măsurate intre izobare raportate la latitudinea locului.

Temă pentru studiu 3.2.1: Determinaţi elementele vantului real (Direcţie şi viteză)
la bordul unei nave care navigă în emisfera nordică, dacă măsuraţi următorii parametri:
Drumul adevarat al navei (Da)=1800; Viteza navei (Vn)= 15 Nd; Direcţia vantului aparent
(Dva)= pupa navei (00);Viteza vantului aparent (Vva)=20 Nd; Precizati de asemenea, după
determinarea direcţiei vantului real, pozitia centrilor de joasă, respectiv înaltă presiune prin
aplicarea Legii lui Buys Ballot.

3.2.2 Deriva de vânt şi efectul acesteia asupra navigaţiei.

In cazul in care directia vantului este dintr-un bord sau altul, vantul acţionează
atât asupra direcţiei de deplasare cat şi a vitezei navei, in funcţie de forţă şi unghiul care-l face
cu axul longitudinal al navei. Considerand o navă in punctul A, fiind supusă sub acţiunea unui
vant aproximativ din travers babord, avand drumul sau prin apă egal cu < Na AL. Sub
acţiunea vântului si a valurilor, direcţia de deplasare devine AF. Astfel , când pozitia navei ar
fi trebuit să fie B ,, în condiţii de calm , sub actiunea vantului si a valurilor pozitia este B, fiind
deviata pe directia BB,. Dupa un anumit interval de timp nava ocupă poziţia C, fiind deviata
pe direcţia CC,.
Direcţia şi viteza reală a navei in raport cu fundul mării se numeşte drum deasupra
fundului, iar ca mărime unghiulară este unghiul format dintre direcţia Na şi direcţia de
deplasare a navei. Drumul deasupra fundului difera fata de drumul prin apă ( direcţia
determinată de axa longitudinală a navei) cu un unghi egal cu deriva de vant.Deriva de vant
(α) reprezintă astfel unghiul format dintre axa longitudinală a navei şi direcţia determinată de
drumul deasupra fundului sun acţiunea vantului şi valurilor. Conform figurii 5.2, în cazul
derivei de vant nava executa o miscare de translaţie cu axa sa longitudinală decalată cu un
unghi α – unghi de derivă ,

13
 UI 1. METEOROLOGIE

Fig 3.2. Reprezentarea grafică a derivei de vant. (Adaptare după Tratatul de navigaţie maritimă,
Balaban Gh.,1996)

Factorii care influienţează deriva:

- forţa vantului:
Deriva creste cu forţa vantului şi mărimea valurilor generate de vant
- direcţia vantului in raport cu axa longitudinală a navei;
Deriva maximă provocată la vant de travers şi scade pe masura ce unghiul
dintre directia vantului şi axa longitudinal a navei se reduce
- suprafaţa velică (suprafata expusă de corpul şi suprastructurile navei);
Deriva creşte cu suprafaţa velică
- viteza navei
Deriva variază invers proportional cu viteza;
- pescajul navei
Cu cat pescajul este mai mare, cu atat creste rezistenta laterală deci scade
deriva;

.
Determinarea derivei de vant (α)
În practica navigaţiei, sunt utilizate trei procedee mai importante pentru
determinarea unghiului de derivă:
A) Prin apreciere;
Are la bază următoarele elemente:cunoasterea navei si a particularităţilor ei
constructive (forme, suprafaţă velică, viteză, calitatea instalatiei de
guvernare, stabilitate la drum);cunoasterea condiţiilor in care se navigă
(pescaj, asietă) şi influienta in diferite aluri faţa de vant si val; forta şi
directia vantului in raport cu axa longitudinală a navei;calitatea timonierilor
şi acurateţea guvernării navei
B) Prin măsurarea unghiului dintre axa longitudinală şi siajul navei;
Unghiul de derivă(α) este reprezentat prin unghiul format intre axa
longitudinală privind spre pupa si siajul navei, unghiul putand fi masurat cu
ajutorul unei alidade montate la un cerc azimutal pe puntea de comandă ,
alidada orientandu-se paralel cu siajul navei (unghiul se citeşte ca
relevment pv Tbd sau Bd raportat la directia longitudinală a navei).
Directia siajului este materializată de saula lochului mechanic remorcat la
pupa
C) Prin determinarea succesivă a pozitiei navei cu observaţii;
Conform figurii, consideram că nava pleacă din punctual A intr-un drum
compas corespunzător drumului adevărat, in condiţii de vant si valuri din
babord, iar după un interval se determină punctele observate B şi C.Prin
unirea punctelor A,B,C se determină drumul navei deasupra fundului şi
implicit unghiul de derivă

Temă pentru studiu 3.2.2: Prezentaţi principalele procedee utilizate in navigaţie

pentru determinarea derivei de vant si explicitaţi utilitatea instrumentelor şi aparatelor
folosite în determinarea acesteia (alidada, GPS, sextant etc.,)

14
 UI 1. METEOROLOGIE

3.2.3 Ţinerea navigaţiei în condiţii de vânt puternic : comportamentul navei pe vânt în

funcţie de asietă si dispunerea suprafetelor velice

Pe langa acţiunea nemijlocită a vantului, direcţia de deplasare a navei va fi

influienţată intr-o măsura apreciabilă şi de valuri. Valurile se formează astfel sub
influienţa vantului pe baza presiunii exercitată pe suprafaţa mării. Elementele
valurilor depind de intensitatea vantului, de intinderea zonei maritime in care
acţionează vantul, de adancimea apei, de distanţa de la coasta din vant si relieful ei,
etc.
Acţiunea vantului si a valurilor asupra direcţiei de deplasare şi a vitezei navei,
constituie un fenomen complex, diferit de la navă la navă ( chiar si pentru aceaşi
navă), in funcţie de starea de incărcare ( pescaj şi asietă), precum si de alura faţă de
vant şi val

La vantul şi valul din prova, se produce o reducere a vitezei navei. Pană la forta 4,
acţiunea vantului se consideră neinsemnată, la viteze mai mari acţiunea vantului si a
valurilor asupra vitezei navei creste considerabil .Nava devine mai instabilă, abaterile de la
drum intr-un bord sau altul (ambardee) se amplifică- pentru menţinerea navei pe drum se face
uz de unghiurim de carmă mărite.La un vant de forta 10, nava poate sa inregisterze o pierdere
de viteză intre 30-80% in functie de marime, incarcare,forma,etc.
La vant şi val din pupa, avem deasemenea o variatie a vitezei navei. Până la o
anumită forţă a vantului, avem o oarecare creştere a vitezei navei; după depăşirea acestei
limite, odată cu creşterea valului avem o scădere a vitezei navei. Intalnim astfel, o creştere a
instabilitaţii navei şi la fel ca în cazul precedent pentru menţinerea navei pe drum se face uz
de unghiurim de carmă mărite.
Pentru situatia în care directia vantului si a valului este dintr-un bord sau altul,
vantul acţionează atât asupra direcţiei de deplasare cat şi a vitezei navei, in funcţie de forţă şi
unghiul care-l face cu axul longitudinal al navei, situaţia respectivă fiind cazul derivei de vant
şi val prezentat anterior.

Asieta navei precum si dispunerea suprafetelor velice in axul longitudinal,

influienţează in mare măsura comportamentul navei pe vant si implicit stabilitatea ei
la drum astfel:
- nave cu asietă normală (pescaje şi pupa normale) sau cu o usoară apupare, şi o
repartizare longitudinală uniformă a suprastructurilor (cazul navelor cu trei castele),
sunt in general nave usor ardente ( nava ce are tendinta de a gira , de a ” intra in vant”
atunci cand se navigă cu carma “0”) sau echilibrate ( nava care-şi menţine drumul sau
“alura fata de vant” atunci cand se navigă cu carma “0”)
- navele aprovate ca si navele cu o suprafata velica excesivă la pupa “totul la pupa” sunt
nave ardente. Aceste nave au o tendinta evidenta de a intra in vant, menţinerea lor la
drum impunand o guvernare atenta si in general menţinerea unui unghi la carmă in
bordul “de sub vant”
- Navele apupate ca şi cele cu o suprafata velica excesivă la prova (mai rar intalnite)
sunt in general nave moi (nava moale –nava ce are tendinta de a gira sub vant , de a
veni”sub vant” ) cand se navigă cu carma “0”.

15
 UI 1. METEOROLOGIE

Temă pentru studiu 3.2.3: Precizati comportamentul unei nave aprovate la un vant şi
val puternic din pupa/respectiv prova. Precizati comportamentul unei nave apupate la un vant
şi val puternic din pupa/respectiv prova.Cum sunt influienţate stabilitatea de drum , respectiv
viteza de deplasare? Argumentaţi.

3.2.4 TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Care din următorii factori nu influienţează deriva de vânt ?

a ) viteza navei b) pescajul navei c ) Experienţa ofiţerului de cart

2. Daca navigaţi cu nava în drum adevarat 2700, viteza navei este de 15 Nd, măsuraţi un vant aparent din
pupa navei de aceeasi viteză, atunci viteza vantului real va fi
a ) 0 Nd b ) Variabila c ) 15 Nd d ) 30 Nd
0
3. Daca navigaţi cu nava în drum adevarat 0 , viteza navei este de 15 Nd, măsuraţi un vant aparent din
prova navei de aceeasi viteză, atunci viteza vantului real va fi
a ) 0 Nd b ) Variabila c ) 15 Nd d ) 30 Nd

3.2.5 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Explicati cu ajutorul figurii 1.1.1 ce se intamplă dacă viteza navei devine 0? Unde va fi
pozitionat faţă de direcţia de deplasare a navei centrul de joasă presiune (Precizaţi in
relevmente prova)
2. Cum influienţează viteza şi pescajul navei deriva de vant? Argumentaţi.
3. Care sunt diferenţele în cazul stabilitatii de drum dintre navele apupate si cele aprovate
4. Se dă o hartă sinoptică de pe unul din urmatoarele site-uri: www.wetter.com, www.
weatherzone.com.au; http://www.ecmwf.int/; http://worldweather.wmo.int/
www.metoffice.gov.uk/. Pentru un punct marcat din figura ce reprezintă pozitia navei, se
trasează un drum adevarat de 900. Explicati în functie de situaţia sinoptica, deriva de vânt a
navei.

3.2.6 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE

16
 UI 1. METEOROLOGIE

1.Raspuns corect: c 2. Răspuns corect: d . 3. Răspuns corect: a

3.2.7. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ – Cărţi, hărti

1. Atodiresei D., Meteorologie şi oceanografie - Note de curs ADL, Constanţa, 2011

2.Bosneagu R., Meteorologie marină. Navigatie meterologică,Editura Ex Ponto, Constanţa , 2014.
3. Frampton, R.M., Uttridge P.A. Meteorology for seafarers, Third Edition reprinted, Brown, son &
Ferguson LTD, 2010.
4. Neguţ L., Meteorologie maritimă, Editura Sport-Turism , Bucureşti 1981.
5. Şelaru O., Elemente de meteorologie şi hidrologie maritimă, Editura Tipofin, Constanţa, 1997.
*** Routeing Charts: North Atlantic Ocean, Colectia Bibliotecii ANMB, 2010

Articole şi surse de internet

5. www.wetter.com,
6. www.weatherzone.com.au;
7. http://www.ecmwf.int/;
8. http://worldweather.wmo.int/
9. www.metoffice.gov.uk/

17