Sunteți pe pagina 1din 16

Beneficiar : COMUNA ILOVITA

STUDIU DE FEZABILITATE
IMBUNATATIREA SI DEZVOLTAREA INFRASTURCTURII LEGATE DE
DEZVOLTAREA SI ADAPTAREA AGRICULTURII ,
IN COMUNA ILOVITA , JUDETUL MEHEDINTI

Nr. Proiect 6

Acest document poate fi folosit in exclusivitate numai in scopul pentru care este in mod
specific furnizat, conform prevederilor contractuale si nu poate fi reprodus, copiat,
imprumutat sau intrebuintat integral sau partial, direct sau indirect in alt scop

2010

MEMORIU TEHNIC
STUDIU DE FEZABILITATE DRUMURI AGRICOLE
Prezenta documentaie este ntocmit conform coninutului cadru i
metodologiei stipulate n H.G.nr.28/09.01.2008.
CAPITOLUL I Date generale :
1. Denumirea obiectivului de investitii :
IMBUNATATIREA SI DEZVOLTAREA INFRASTURCTURII LEGATE DE
DEZVOLTAREA SI ADAPTAREA AGRICULTURII ,
IN COMUNA ILOVITA , JUDETUL MEHEDINTI
2. Amplasamentul
Resedinta de comuna Ilovita este situata in partea de sud-vest a teritoriului
administrativ si se dezvolta de-a lungul drumurilor principale si a drumului judetean 607 C.
Satul Ilovita este asezat la confluenta raului Bahna cu paraul Racovat, directia vaii fiind
aproximativ nord - sud. Valea este relativ ingusta nedepasind 300 m si in mare parte este
ocupata de albia raului Bahna care colecteaza toate apele din zona. Ca forma a vetrei, satul
Ilovita se Intinde pe o lungime a vaii paraului Racovat pana la varsarea acestuia in raul Bahna
si prezinta o ramificatie spre est in pct. Prejneni, de-a lungul DJ 607 C. Comuna Ilovita are o
populatie de 1400 de persoane , din sat pana la Dunare sunt 2 km.
Satul Ilovita se invecineaza la est cu satul Bahna find despasit de acesta prin Dealul
Carnpul Bahnei si Dealul Curchia. Spre vest si sud - vest, satul Ilovita, se invecineaza cu mun.
Orsova, vecinatate asigurata prin Dealul Tarovat. Spre sud, satul Ilovita se invecineaza cu
drumul national 6 (drumul european 70) si cu fluviul Dunarea, limita find inchisa cu pct. Satul
de Vacanta Bahna. Spre sud - est, satul Ilovita se invecineaza cu com. Breznita de Ocol, find
despasit de aceasta prin Dealul Duhomna si Dealul Matorat, iar spre nord, satul Ilovita se
invecineaza cu com. Toples din jud. Caras-Severin, fiind despasit de acesta prin Dealul
Dranac.
Localitatea Bahna este situata in partea de nord - est a teritoriului administrativ, la
cca. 4 km fata de satul de resedinta, pe traseul DJ 607 C. Satul Bahna se invecineaza la est cu
satul Moisesti find despartit de acesta prin Dealul Boldovin si Dealul Lenisca. Spre est, satul
Bahna se Invecineaza cu corn. Ciresu si in partea de sud - est, se invecineaza cu satul
Bunoaica, ce apartine acestei comune, despartirea de acestea fiind facuta prin Dealul Gogoeva
si Dealul Frasin. In partea de vest, satul Bahna se invecinea cu satul Ilovita, iar Ia sud, are ca
vecini comunele Breznita de Ocol (satul Jidostita) si com. Izvorul Barzii (satul Schitul
Topolnitei), find despartite de acestea prin Dealul Duhonma si Dealul Matorat. In partea de
nord, satul Bahna se invecineaza cu jud. Caras - Severin, granita fiind reprezentata de Dealul
Grosanu,
Dealul
Foienfir
si
Ogasul
Racovat.
Localitatea Moisesti este situata in partea de nord a teritoriului administrativ, la cca. 8 km
fata de satul de resedinta si se accede in localitate din DJ 607 C pe traseul drumului comunal
2, care este nemodernizat. Satul Moisesti se invecineaza Ia est cu satul Negrusa, care apartine
com. Ciresu, despartirea fiind facuta prin Dealul Boielaz si Dealul Ganeacului, iar la apus, se
invecineaza cu satul Bahna, la sud se invecineaza cu DJ 607 C si raul Bahna si la nord se
invecineaza cu jud. Caras-Severin, limita contituind-o Ogasul Racovat.
Activitati specifice zonei: arta popular: cusutul manual tradiional i esutul manual la
rzboiul tradiional, cu influene din Banat i din zona de nord a judeului Mehedini.Activitati

economice principale: creterea animalelor, n special ovine i caprine. Majoritatea fortei de


munca lucreaza in Orsova, fie la Santierul Naval fie la diversi privatizati. Obiective turistice:
turism rural, rezervaii naturale: Dealul Curchia, Dealul Lespezi i Dealul Duhovna, face parte
din Parcul Natural "Porie de Fier", monumentul "Crucea" cu alfabet chirilic, situat n satul
Bahna, Rezervatie geologica (punct fosilifer) n satul Bahna.

3. Titularul investitiei
COMUNA ILOVITA, JUDETUL MEHEDINTI
4. Beneficiarul investitiei
COMUNA ILOVITA
5. Elaborator studiu
S.C. D&A CONSULT PROIECT CONSTRUCTION SRL
CAPITOLUL II

Informatii generale privind proiectul :

II. 1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea


proiectului
Comuna Ilovita are ca vecini:Nord - comuna Tople, judeul Cara-Severin , la Sud fluviul Dunrea i DN 6, laVest - comuna Orova, la Est - comuna Izvoru Brzii i comuna
Cireu, la limit cu municipiul Orova se face prin fosta grani cu Impriul Austro-Ungar.
Comuna Ilovita are in componenta ssa urmatoarele sate: satul Ilovita, Bahna, Moisesti.
In prezent aceste drumuri sunt din pamant . In aceste conditii sistemul rutier actual nu
poate asigura o capacitate importanta necesara desfasurarii unui trafic agricol actual si de
perspectiva.
Actualmente drumul prezinta gropi si fagase care limiteaza traficul agricol ingreunand
transportul produselor agricole si deplasarea utilajelor si atelajelor.

Latimea platformei actuale este de 4 m. Circulatia in acest moment se face cu


dificultate.
Actualmente, toate drumurile de exploatare propuse pentru imbunatatirea
infrastructurii sunt in satele Ilovita si Bahna componente ale comunei Ilovita si au o stare de
viabilitate redusa datorita sistemului rutier existent care este din pamant.
Entitatea responsabila cu implementarea proiectului este COMUNA ILOVITA care
poate mandata persoane juridice abilitate pentru asistenta tehnica, in baza unui contract de
prestari servicii.
In perspectiva alinierii la standardele Uniunii Europene, se impune ca circulatia
utilajelor agricole , atelajelor sa se faca in conditii de siguranta si cu o viteza cit mai mare pe
drumurile de exploatare agricola. In acest sens, COMUNA ILOVITA isi propune
imbunatatirea si dezvoltarea infrasturcturii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii ,
prin aplicarea unui sistem rutier elastic de tipul Imbracaminti din macadamuri semipenetrate
cu bitum a unui total de 9,605 km din totalul drumurilor de exploatare ce face legatura intre
satele componente si exploatatiile agricole .
Drumurile de exploatare ce urmeaza a fi imbunatatite din punct de vedere rutier in
D.E.19 , D.E.20 , D.E.16, D.E.11, D.E.72, D.E.73, D.E.24 in comuna Ilovita , judetul
Mehedinti
 D.E.19 246 m , pleaca din Strada Principala si urca pana in intersectia cu
D.E.20. Se prevede cu ziduri de sprijin pe ambele parti ale drumului pe o lungime de 246 m.
 D.E.20 = 600 m, pleaca pe partea dreapta a lui D.E.19 , merge pana pe platou,
unde se intersecreaza cu D.E.16, pe partea dreapta a drumului este un deal unde necesita
santuri de scurgere pe o lungime de 260 m.
 D.E.16 = 2.000 m , pleaca din D.E.20 pe partea dreapta unde se prevede un
podet transversal cu tub cu diametru de 600mm, urca si se prevede cu ziduri de sprijin pe
ambele parti pe o lungime de 100m si inaltime de 1m, si rigole pe 100m pe ambele parti ale
drumului. Mai sus se prevede cu un podet transversal circular de diametru de 600mm pentru
preluarea apei de pe D.E.8. Pe partea stanga la urcare , dupa zidul de sprijin , drumul se
continua pe platou, la cca. 700-800m se prevede un zid de sprijin pe partea dreapta cu
lungimea de 50m si inaltime de 1m. Merge in continuare pana face la dreapta o panta > 7%
urcand , unde se prevad santuri din pamant de scurgere a apelor , traverseaza o viroaga unde
se prevede un podet transversal circular de diametru de 600mm, cu gura de captare , se
opreste in D.E.18. La intersectia lui D.E.18 cu D.E.16 se afla releul de televiziune pentru
transmiterea posturilor T.V. in zona.Lungimea totala a tronsonului D.E.19 ( 245 m ) ,
D.E.20 ( 600.m ) si D.E.16 este de L= 2.846 m.
 D.E.11, L= 1.708 m , pleaca pe partea stanga a lui D.E.16 traverseaza o
viroaga unde se prevede un podet transversal circular de diametru de 1000mm , imediat dupa
traversare se prevad ziduri de sprijin pe ambele parti cu L= 50m si H=1m , merge in
continuare cu rigola pe partea drepta ce preia apa de pe D.E.14, isi continua traseul unde se
prevede un zid de sprijin pe partea dreapta cu L=100m si H=0,70m, dupa care coboara pe
partea dreapta se prevede un zid de sprijin cu L=50m si H=1m, iar pe partea stanga un zid de
sprijin cu L=30m si H=1m. Mai jos se intalneste cu o viroaga unde se prevede un podet
transversal circular de diametru de 1000mm cu guri de captare , isi continua traseul urcand iar
pe partea drapta si stanga se preved ziduri de sprijin cu L=20m si H=1m dupa care merge
drept si intalneste o viroaga unde se prevede un podet transversal circular de diametru de 600
cu L=8m. Merge in continuare pe partea dreapta se prevede un zid de sprijin cu L=100m si
H=1m. Se continua pana la paraul Tarovat.
 D.E.72 , L= 238m , pleaca din D.J.607B unde se prevede un podet transversal
circular de diametru de 600mm, si urca pana in D.E.73 .

 D.E.73, L= 1.972 m ,pleaca din D.J.607B unde se prevede un podet transversal


circular de diametru de 600mm. Se intalneste cu D.E72 pe partea stanga continua traseul
urcand , dupa 300m incepe sa coboare unde pe o portiune de 30m se prevad ziduri de sprijin
pe ambele parti cu H=1m, coboara in vai dupa care urca si coboara si se opreste la canalul lui
Cance .Pe acest traseu se afla conacele lui Ceoaba Nicolae, Panciu Ion , Titu .
 D.E.24, L= 2.844 m , pleaca din Strada Principala din satul Ilovita pe partea
dreapta unde se prevede un podet transversal circular de diametru de 600mm, iar strada
Principala pleaca di DJ607C, pe partea stanga a drumului se afla Cimitirul Ilovita, iar pe
acest traseu se prevede un zid de sprijin pe patrea stanga L=15m si H=1m si pe partea dreapta
un zid de sprijin L=30m si L=1m, la cimitir se prevede un sant betonat pentru preluarea apelor
dupa versant pe o lungime de 100m, la capatul acestui sant se prevede un podet transversal
circular de 1000mm, continua traseul drept ,cca. 70m , unde se prevede un podet transversal
circular de diametru de 600mm, merge in continuare cca 250 m unde se prevede un podet
transversal circular de diametru de 1000mm. Isi continua traseul urcand , iar pe partea dreapta
se prevede un zid de sprijin pe o lungime de 200m cu H = 1,5 m in dreptul unei colibe. De
aici coboara cam 30m, dupa care merge drept, unde urmeaza un zid de sprijin cu L=30m si
H=2m. Intalneste viroaga Curchiei unde se prevede un podet transversal circular de diametru
de 1000mm cu gura de captare, iar imediat un zid de prijin pe L=20m cu H=2m.Urca o panta ,
dupa care merge drept unde se prevede un zid de sprijin pe partea dreapta cu L=30m si H=4m,
iar la capete este in scari. La capatul zidului se prevede un podet transversal circular de
diametru de 600mm isi continua traseul pana ajunge la o depresiune unde se prevad pe ambele
parti ziduri de sprijin pe o lungime de 30m si H=1,5m , isi continua traseul ajungand la o
viroaga unde se prevede un podet transversal circular de diamnetru de 1000mm, coboara cam
300m si ajunge in DJ607C in localitatea Bahna.
D.E.24 face legatura intre localitatile Ilovita si Bahna preluand traficul agricol de pe
DJ607B si respective DJ607C. Deoarece locuitorii din Bahna trebuie sa parcurga traseul pe
drumurile judetene pentru a ajunge in localitatea Ilovita pentru a muncii terenurile agricole,
drumul agricol D.E.24 este o necesitate importanta pentru imbunatatirea infrastructurii rutiere
fiind un traseu mult mai scurt si mai accesibil la exploatatiile agricole din aceasta zona.
In prezent drumurile sunt din pamant, sub actiunea traficului si a factorilor
climaterici, suprafata drumului s-a degradat, prezentand defectiuni grave (valuiri, gropi,
fagase, praf vara si noroi in perioadele ploioase), ceea ce face ca in timpul primaverii si
toamna circulatia utilajelor agricole si a atelajelor sa fie ingreunata:
Prin imbunatatirea infrastructurii rutiere a acestor drumuri de exploatatie agricola se
urmareste :
asigura dezvoltarea activitatiilor agricole si economice;
creste gradul de confort in transportul culturilor agricole din exploatatiile agricole;
imbunatateste condiitiile de mediu prin diminuarea noxelor si a prafului;
asigura protectia zonei drumului impotriva actiunii necontrolate a apei si fenomenului
de inghet-dezghet;
reduce costurile de transport si consumul de carburant si lubrifianti ;
diminueaza uzura premature a componentelor autovehiculelor;
crearea unei infrastructurii rutiere imbunatatite , pentru desfasurarea procesului de
transport a produselor agricole;
asigurarea intretinerii drumurilor de exploatatie agricola , conservarea si protectia
mediului inconjurator;
prevenirea inzapezirii drumurilor;
actionarea pentru eliminarea efectelor distrugatoare asupra populatiei in caz de
calamitati;

intretinerea si exploatarea drumurilor de exploatatie agricola conform reglementarilor


in viguare;
preluarea traficului agricol de pe drumurile judetene : DJ607B, DJ607C .

II. 2. Descrierea investitiei :


II. 2.a. Necesitatea si oportunitatea investitiei
In prezent aceste drumuri sunt din pamant . In aceste conditii sistemul rutier actual nu
poate asigura o capacitate importanta necesara desfasurarii unui trafic agricol actual si de
perspectiva.
Actualmente drumul prezinta gropi si fagase care limiteaza traficul agricol ingreunand
transportul produselor agricole si deplasarea utilajelor si atelajelor.
Latimea platformei actuale este de 4 m. Circulatia in acest moment se face cu
dificultate.
Proiectul se incadreaza in prioritatile propuse de PUG, iar terenul pe care se executa
lucrarea este inclus in Planurile Cadastrale Agricole si este inclus integral in proprietatea
publica a comunei Ilovita. Acest proiect este compatibil cu reglementarile de mediu
nationale, precum si cu legislatia europeana in domeniul mediului, folosind standarde si
proceduri similare cu acelea stipulate in legislatia europeana in evaluarea impactului la mediu,
conform Directivei 85/337/CE amendata prin Directiva 97/11/CE
De asemenea proiectul respecta prevederile Legii 82/1998 pentru aprobarea OG
43/1997 privind regimul juridic al drumurilor si normele tehnice privind proiectarea,
construirea, reabilitarea, modernizarea, intretinerea, repararea, administrarea si exploatarea
drumurilor publice elaborate si aprobate prin Ordinul 45 /27.01.1998 al Ministrului
Transporturilor.
Pina la momentul actual nu s-a realizat un studiu de prefezabilitate, iar planul de
investitii pe termen lung consta in modernizarea cu sisteme rutiere, corect dimensionate si
alcatuite din punct de vedere tehnic dar si cu eficienta economica, pentru toate drumurile din
comuna Ilovita.
Necesitatea realizarii lucrarilor rezulta pe de o parte din faptul ca zona studiata este
intens circulata, iar pe de alta parte, prin faptul ca dupa realizarea drumurilor de acces, in
zona se pot creea oportunitati de investitii in alte domenii, in special in cel de productie
agricola.
Necesitatea Si Oportunitatea Investitiei:
asigura dezvoltarea activitatiilor agricole si economice;
creste gradul de confort in transportul culturilor agricole din exploatatiile agricole;
imbunatateste condiitiile de mediu prin diminuarea noxelor si a prafului;
asigura protectia zonei drumului impotriva actiunii necontrolate a apei si fenomenului
de inghet-dezghet;
reduce costurile de transport si consumul de carburant si lubrifianti ;
diminueaza uzura premature a componentelor autovehiculelor;
crearea unei infrastructurii rutiere imbunatatite , pentru desfasurarea procesului de
transport a produselor agricole;
asigurarea intretinerii drumurilor de exploatatie agricola , conservarea si protectia
mediului inconjurator;
prevenirea inzapezirii drumurilor;
actionarea pentru eliminarea efectelor distrugatoare asupra populatiei in caz de
calamitati;

intretinerea si exploatarea drumurilor de exploatatie agricola conform reglementarilor


in viguare;
preluarea traficului agricol de pe drumurile judetene : DJ607B, DJ607C .
II.2.b. Scenarii tehnico economice propuse

Bunele practici recomanda trei variante posibile de analizat, astfel incat pentru
proiectul promovat sa se selecteze varianta optima, respectiv:
1. Varianta de a face minimum. Aceasta varianta nu se exclude de la sine in
cazul acestui proiect, dar infrastructura propusa a fi reabilitata nu poate fi facuta functionala
daca nu se aduce la caracteristicile tehnice si de exploatare care sa corespunda in totalitate
normelor tehnice in vigoare in Uniunea Europeana
2. Varianta de a se implementa proiectul. Pentru aceasta alternativa se poate
aprecia oportunitatea proiectului intr-un context regional/national, respectiv prin comparatie
cu proiecte similare. Pentru continuarea analizei multicriteriale, din punct de vedere tehnic si
economic, se vor identifica pentru fiecare obiectiv al investitiei alternative la solutia
constructiva urmata apoi de aprecieri prin scoruri.
3. Varianta de a nu face nimic. In acest caz costurile de intretinere vor creste in
continuare iar pe termen scurt-mediu operatorul va trebui sa faca un efort considerabil pentru
reabilitarea infrastructurii prin re-alocari bugetare care vor afecta alte proiecte de investitii sau
chiar structura bugetului operational.
Pentru acest tip de proiect se poate efectua analiza multicriteriala pentru variantele
cu proiect in varianta tehnica prezentata si a se face minim, prin aplicarea unor corectii
minimale care sa justifice efortul investitional. In cel de-al doilea caz totusi, nu se poate
efectua o analiza fundamentata atata timp cat nivelul minim este perceput in mod diferit iar
finalitatea efortului investitional de cele mai multe ori nu este vizibil, chiar este o pierdere
financiara pe termen lung, datorita costurilor mari de intretinere in exploatare.
Pornind de la singura alternativa de perspectiva si totodata durabila, de a se
implementa proiectul, in continuare se va efectua analiza multicriteriala a solutiei tehnicoeconomice pentru investitie.
La alegerea variantei optime pentru lucrarile propuse prin acest proiect au fost
considerate si urmatoarele ipoteze de lucru:
Realizarea unui proiect cu impact deosebit financiar, social si economic asupra
zonei, printr-o investitie la nivele de costuri cat mai reduse;
Costurile materialelor, energiei si a utilajelor si echipamaentelor tehnologice nu
se vor modifica substantial in perioada de pre-constructie si in perioada de implementare;
informatiile utilziate pentru analzie si calcule au fost preluate la nivelul lunii februarie 2010.
Mentinerea legislatiei de mediu la nivelul perioadei de realizare a prezentei
documentatii, avand in vedere respectarea directivelor de mediu impuse de CE;
Se va asigura o campanie de informare a populatiei si agentilor economici
privind proiectul urmarindu-se constientizarea beneficiilor
Toate lucrarile proiectate vor ramane in proprietatea Comunei Ilovita si vor fi
gestionate eficient de catre operator;
Comuna Ilovita va asigura finantarea locala a proiectului in proportiile
cheltuielilor neeligibile impuse de schema viitoare de finantare.
Pentru evaluarea variantelor studiate au fost considerate urmatoarele criterii:

amplasament existent aflat in proprietatea publica

costuri de investitie reduse;


refacerea cadrului natural;
incadrarea in planul urbanistic general;
consumuri minime de materii si materiale in perioada de operare.

Solutia tehnico-economica selectata rezulta pe de o parte din faptul ca lucrarile


trebuiesc executate sub circulatie sau cu inchidere mica, sub 24h, a circulatiei rutiere agricole,
datorita faptului ca zona este locuita iar inchiderea totala ar putea aduce prejudicii de ordin
social in zona, in special urgentele de orice natura (asigurarea in orice moment a transportului
culturilor agricole, calamitati, sanatate, incendii, interese nationale, etc).
Pentru realizarea proiectului s-a avut in vedere studierea a doua variante diferite de
structuri rutiere si anume sistem rutier de tip elastic si sistem rutier de tip rigid.
In prima ipoteza se propune sistem rutier :
-

Pentru urmatoarele drumuri de exploatatie agricola D.E.19 , D.E.20 ,


D.E.16, D.E.11, D.E.72, D.E.73, D.E.24 in comuna Ilovita , judetul
Mehedinti in lungime totala de 9,605 km se va aplica un sistem rutier
elastic de tipul Imbracaminti din macadamuri semipenetrate cu bitum
din totalul drumurilor de exploatare ce face legatura intre satele
componente si exploatatiile agricole;

Sistem rutier elastic de tipul imbracaminti din macadamuri semipenetrate cu bitum


sistemul rutier va fi urmatorul:
un strat inferior de fundatie din balast sort 0-63 de 20 cm grosime;
un strat superior de fundatie din piatra sparta mare sort 63-90 de 12 cm
grosime;
un strat de macadam semipenetrat cu bitum de 10 cm grosime .
In a doua ipoteza se propune sistem rutier :
-pentru urmatoarele drumuri de exploatatie agricola in D.E.19 , D.E.20 , D.E.16,
D.E.11, D.E.72, D.E.73, D.E.24 in comuna Ilovita , judetul Mehedinti in lungime totala de
9,605 km se va aplica un sistem rutier elastic de tipul Imbracaminti din macadamuri penetrate
cu bitum din totalul drumurilor de exploatare ce face legatura intre satele componente si
exploatatiile agricole;
Sistem rutier elastic de tipul Imbracaminti din macadamuri semipenetrate cu bitum
sistemul rutier va fi urmatorul:
o un strat inferior de fundatie din balast sort 0-63 de 20 cm grosime;
o un strat superior de fundatie din piatra sparta mare sort 63-90 de 12 cm
grosime;
o un strat de macadam semipenetrat cu bitum de 12 cm grosime .
Se recomanda beneficiarului alegerea solutiei din prima ipoteza, a unei
Imbracaminti din macadamuri semipenetrate cu bitum.
Sistem rutier elastic de tipul Imbracaminti din macadamuri semipenetrate cu bitum
sistemul rutier va fi urmatorul:
o un strat inferior de fundatie din balast sort 0-63 de 20 cm grosime;
o un strat superior de fundatie din piatra sparta mare sort 63-90 de 12 cm
grosime;

o un strat de macadam semipenetrat cu bitum de 10 cm grosime .


Solutia este potrivita pentru ca drumurile se pot da in circulatie la numai 3-4 ore de
la executarea fiecarui strat bituminos iar in timpul realizarii fundatiilor cu materiale granulare,
circulatia se poate efectua, chiar daca sunt necesare restrictii de circulatie privind deplasarea
utilajelor agricole.
Avantajele unei Imbracaminti din macadamuri semipenetrate cu bitum fata de
Imbracaminti din macadamuri penetrate cu bitum:
 timp mai scurt de punere in opera si redarea circulatiei mult mai rapid;
 conditii de temperatura si umiditate;
 valoarea investitiei este mai mica conform devizului general 811.437 lei fata
de 894.768 lei.
II.2.c. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica
In prezent aceste drumuri sunt din pamant . In aceste conditii sistemul rutier actual nu
poate asigura o capacitate importanta necesara desfasurarii unui trafic agricol actual si de
perspectiva.
Actualmente drumul prezinta gropi si fagase care limiteaza traficul agricol ingreunand
transportul produselor agricole si deplasarea utilajelor si atelajelor.
Latimea platformei actuale este de 4 m. Circulatia in acest moment se face cu
dificultate.
Stratul inferior de fundatie format din balast sort 0-63 indeplinind conditiile
prevazute in STAS 662-82 indeplineste atat functia de strat drenant cat si functia stratului
anticapilar.
Stratul drenant se executa din balast cu scopul de a colecta si a elimina apele provenite
din precitatii si care patrund in straturile de fundatie in timpul executiei sau ulterior , prin
rosturi.
Stratul anticapilar se executa din balast in scopul de a impiedica ascensiunea prin
capilaritate a apei din pamantul de fundatie in stratul superior de fundatie sau in stratul de
baza. Grosimea stratului anticapilar se stabileste asftel incat aceasta sa fie de minim 15 cm si
mai mare decat inaltimea capilara maxima.Acest strat se ia in considerare al calculul de
dimensionare a sistemului rutier iar grosimea acestuia se include in grosimea totala a
sistemului rutier stabilita pentru prevenirea degradarilor prin inghet conform STAS 1709/75.
In cazul in care balastul indeplineste si conditiile prevazute in STAS 662/82 (nisip
pentru strat izolant), stratul anticapilar oindeplineste in acelasi timp si rolul de strat izolant.
Executia straturilor de fundatie incepe numai dupa receptia terasamentelor, conform
STAS 2914-84, in cazul executiei acestora direct pe patul drumului.
Executia straturilor superioare de fundatie se face numai dupa receptia starturilor
inferioare de fundatie.
Executia straturilor de fundatie din piatra sparta mare sort 63-90 necesita urmatoarele
operatiuni:
- asternerea si compactarea la uscat a pietrei sparte . Pana la inclestarea pietrei
sparte, compactarea se face cu compactoare cu rulouri netede de 6 to , dupa care
operatia se continua cu compactoare pe pneuri sau vibratoare de 10-14 to;
- impanarea cu split sort 16-25 a suprafetei stratului de piatra sparta si compactare. in
cazul in care stratul superior este macadam nu se mai face umplerea golurilor prin
innoroire cu savura sau nisip pentru protectia stratului de fundatie din piatra sparta
mare.

Macadamul conform STAS 179 este alcatuit dintr-un strat de piatra sparta
monogranulara, cilindrat la uscat pana la fixare, impanat cu split sau criblura, udat si apoi din
nou cilindrat pana se asigura inclestarea pietrei.
Macadamurile semipenetrante sunt straturi rutiere executate dupa principiul
macadamului la care se face penetrarea cu lianti bituminosi si asternerea cu criblura sau split ,
intr-o repriza , dupa care se compacteaza prin cilindrare , in final realizandu-se o inchidere
prin tratament bituminos de suprafata.
Operatia de penetrare consta in stropirea agregatului mineral cu lianti bituminosi
(bitum) prin procedeul la rece.Materialele din care se executa macadamurile bituminoase
trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor
respective de materiale dupa cum urmeaza:
piatra sparta sort 63-90 conform STAS 667
split sort 16-25 conform STAS 667
criblura 8-16 conform STAS 667
bitum neparafinos pentru drumuri tip D80/120 conform STAS 754
CAPITOLUL II.3. Date tehnice ale investitiei :
II.3.a. Zona si amplasamentul si statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie
ocupat
Resedinta de comuna Ilovita este situata in partea de sud-vest a teritoriului
administrativ si se dezvolta de-a lungul drumurilor principale si a drumului judetean 607 C.
Satul Ilovita este asezat la confluenta raului Bahna cu paraul Racovat, directia vaii fiind
aproximativ nord - sud. Valea este relativ ingusta nedepasind 300 m si in mare parte este
ocupata de albia raului Bahna care colecteaza toate apele din zona. Ca forma a vetrei, satul
Ilovita se intinde pe o lungime a vaii paraului Racovat pana la varsarea acestuia in raul Bahna
si prezinta o ramificatie spre est in pct. Prejneni, de-a lungul DJ 607 C. Comuna Ilovita are o
populatie de 1400 de persoane , din sat pana la Dunare sunt 2 km.
In prezent aceste drumuri sunt din pamant . In aceste conditii sistemul rutier actual nu
poate asigura o capacitate importanta necesara desfasurarii unui trafic agricol actual si de
perspectiva.
Actualmente drumul prezinta gropi si fagase care limiteaza traficul agricol ingreunand
transportul produselor agricole si deplasarea utilajelor si atelajelor.
Latimea platformei actuale este de 4 m. Circulatia in acest moment se face cu
dificultate.
Actualmente, toate drumurile de exploatare propuse pentru imbunatatirea
infrastructurii sunt in satele Ilovita si Bahna componente ale comunei Ilovita si au o stare de
viabilitate redusa datorita sistemului rutier existent care este din pamant.
Entitatea responsabila cu implementarea proiectului este COMUNA ILOVITA care
poate mandata persoane juridice abilitate pentru asistenta tehnica, in baza unui contract de
prestari servicii.
Terenul ce urmeaza a fi ocupat de lucrarile proiectate apartine in intregime
domeniului public al comunei Balta, nefiind cazul de exproprieri necesare.
In perspectiva alinierii la standardele Uniunii Europene, se impune ca circulatia
utilajelor agricole , atelajelor sa se faca in conditii de siguranta si cu o viteza cit mai mare pe
drumurile de exploatare agricola. In acest sens, COMUNA ILOVITA isi propune
imbunatatirea si dezvoltarea infrasturcturii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii ,
prin aplicarea unui sistem rutier elastic de tipul Imbracaminti din macadamuri semipenetrate

cu bitum a unui total de 9,605 km din totalul drumurilor de exploatare ce face legatura intre
satele componente si exploatatiile agricole.

II.3.b. Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat :


Proiectul se incadreaza in prioritatile propuse de PUG iar terenul pe care se executa
lucrarea este inclus in proprietatea publica a comunei Ilovita identificate in Planurile
Cadastrale Agricole fiind incluse in piesele desenate. Acesta este compatibil cu reglementarile
de mediu nationale, precum si cu legislatia europeana in domeniul mediului, folosind
standarde si proceduri similare cu acelea stipulate in legislatia europeana in evaluarea
impactului la mediu, conform Directivei 85/337/CE amendata prin Directiva 97/11/CE
De asemenea proiectul va respecta prevederile Legii 82/1998 pentru aprobarea OG
43/1997 privind regimul juridic al drumurilor si normele tehnice privind proiectarea,
construirea , reabilitarea , modernizarea , intretinerea , repararea , administrarea si
exploatarea drumurilor publice elaborate si aprobate prin Ordin al Ministrului Transporturilor.
Terenul ce urmeaza a fi ocupat de lucrarile proiectate apartine in intregime
domeniului public al comunei Ilovita, nefiind cazul de exproprieri necesare.
Suprafata afectata de lucrari este de circa 39.700 mp, toata situata in comuna
Ilovita, satele Ilovita si Bahna.
Lucrarile din prezentul proiect au fost concepute astfel incit sa pastreze traseul
actual amplasat integral pe domeniul public, nefiind afectate proprietati particulare.
Terenurile vor fi eliberate de orice sarcini de ctre beneficiar i puse la dispoziia
constructorului nainte de nceperea execuiei.
II.3.c. Situatia ocuparilor definitive de teren
Prin proiect se vor ocupa 39.700 mp definitiv.
II.3.d. Studii de teren :
II.3.d.1. Studii topografice
Pentru intocmirea prezentului proiect s-au efectuat masuratori topografice in
sistem STEREO 70 care au fost transpuse in plan la scara 1 : 100, 1:1000.
Reteaua de ridicare este constituita dintr-o retea principala de ridicare determinata
cu tehnologia GPS Topcon GRS-1. Pe aceste puncte s-au inchis drumurile secundare.
Detaliile s-au ridicat din punctele retelei de ridicare, prin metoda radierii.
Masuratorile s-au efectuat cu statiile totale Sokkia Set2100 si Topcon GPT
3005LN.
Calculele s-au efectuat cu ajutorul programului TopoSys v5.0.
Transcalculul coordonatelor elipsoidale in Stereografic 70 s-a realizat prin
programul TransDatRO v4.0. pus la dispozitie de ANCPI, utilizand coeficientii de transcalcul
ai programului.
Planul de situatie a fost executat in programul BricsCAD.
Sistemul de coordonate este Stereografic 70.
Cotele s-au determinat prin nivelment trigonometric dus-intors.
Planurile au fost executate pe calculator la sc. 1:1000 conform solicitarii
proiectantului general.
II.3.d.2. Studiu geotehnic

Anexa 1
II.3.e. Caracteristici principale ale constructiilor
Capacitati drumuri (proiectate) :
- Lungimea totala :
9,605 km
- Latimea platformei :
4,00 m
- Latimea partii carosabile :
3,00 m
- Platforme de intalnire
32 buc
- Acostamente balastate :
2 x 0,50m din balast
- Santuri din pamant :
360 m.l.
- Rigole betonate
40 m.c.
-Ziduri de sprijin
923,50 m.c.
- Sistemul rutier:
iImbracaminte Bituminoasa Usoara
- Pante transversale
- 2,5 % - carosabil
- 4,0 % - acostamente
- Podete transversale tubulare D = 0,600 m si D=1,000m
- Materiale principale : macadam semipenetrat cu bitum.
Clasa tehnic a drumurilor de exploatare studiate este de clasa V , avnd o banda de
circulaie cu platforme de intalnire la distanta de 300 m , iar categoria de importanta este D
.
Sistemul rutier propus este alctuit astfel, pentru urmatoarele drumuri de exploatare
agricola: D.E.19 , D.E.20 , D.E.16, D.E.11, D.E.72, D.E.73, D.E.24 in comuna Ilovita ,
judetul Mehedinti
, L=9,605 km
Profil transversal TIP
- 10 cm macadam semipenetrat cu bitum cf SR 179
- 12 cm strat superior de fundatie din piatra sparta cilindrat cf. STAS 6400;
- 20 cm strat inferior de fundatie din balast sort 0-63 cf. STAS 6400;
Partea carosabil se va ncadra cu acostamente de 0,50m lime din balast de 20 cm
grosime, de o parte si de alta .
Traseul in plan
Traseul proiectat in plan are o lungime reala de 9,605 km si se suprapune in totalitate
pe traseul drumului existent.
In concordanta cu normele tehnice actuale, tinind cont de clasa tehnica in care se
incadreaza drumul, de limitele de proprietate si de asigurarea posibilitatii scurgerii apelor,
drumul a fost proiectat o banda de circulatie de 3,00 m si acostamente de 2 x 0,50 m de o
parte si de alta .
Acestea asigura o viteza medie de proiectare de 25km/h.
Profilul in lung
Decliviatile drumului studiat sunt in general mici, sub 4,00% dar mai mari de 0,10%
ce asigura in conditii bune scurgerea apelor.
Profilul transversal tip

Modul de alcatuire a profilului transversal tip s-a facut in baza normativelor si


standardelor in vigoare, avindu-se in vedere clasa tehnica de incadrare a drumului,
zestrea existenta a sistemului rutier actual, a calculului de dimensionare cu programul
specializat de calculator CALDEROM 2000, avind in vedere si profilul longitudinal
pe zona proiectata dar si latimea platformei drumului .
-

terasamente unde sunt necesare ( amenajari locale, etc)


scarificare si reprofilare ;
strat inferior de fundatie de 20 cm grosime din balast ;
strat superior de fundatie de 12 cm grosime din piatra sparta;
macadam semipenetrat cu bitum de 10 cm grosime.

Scurgerea apelor
Se face de pe carosabil cu ajutorul pantelor ( sub forma de acoperis) proiectate si a
santurilor de pamant acolo unde amplasamentul permite , in sens transversal si apoi in sens
longitudinal .
Este obligatoriu ca dupa executarea lucrarilor la acest drum, sistemele de scurgere a
apelor sa se mentina in stare de functionare prin curatiri si decolmatari ori de cite ori este
necesar a podetelor transversale. Aceasta sarcina revine beneficiarului pe tot parcursul
anului.
Cai de acces
Accesul la lucrare se face pe DJ607C, DJ607B si pe drumurile laterale.
II.3.f. Situatia existenta a utilitatilor si analiza acesteia :
II.3.f.1. Necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii
In varianta propusa promovarii este necesara asigurarea de utilitati:
- apa potabila;
- apa tehnologica;
- curent electric;
- comunicare.
II.3.f.2. Solutii tehnice de asigurare cu utilitati
Accesul la lucrare se face pe DJ607C, DJ607B si pe drumurile laterale.
Terenul afectat pentru organizarea de santier va fi pus la dispozitie pe perioada
investitiei de catre beneficiar in baza unei Hotarari a Consiliului Local Ilovita.
Alimentarea cu apa potabila cade in sarcina constructorului iar apa tehnologica
folosita la terasamente va fi transportata din sursele de suprafata.
Pentru prepararea betoanelor pentru pereuri si podete se pot folosi surse de apa
locale numai in urma analizelor de laborator si in conditiile prevazute de STAS 790 si 140.
Comunicarea se poate face prin intermediul telefoniei mobile .
II.3.g. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului
Situaia existent a drumurilor de exploatare agricole din comuna Plopsoru nu
ndeplinete condiiile privind impactul asupra mediului deoarece:
 creeaz surse de poluare prin emanaii de praf n natura n urma traficului datorat
tipului de mbrcminte;

 zgomote datorate modului de a se deplasa i de a modifica viteza de deplasare n


condiii repetate datorat neuniformitilor carosabilului;
 transportul pe roile autovehiculelor a noroiului pe drumurile nationale si judetene
modernizate din apropierea localitatii;
Pe baza promovrii investiiei impactul asupra mediului se diminueaz n limite normale,
astfel:
 poluarea aerului din cauza exploatrii drumurilor, se manifesta prin emisiile provenite
de la circulaia vehiculelor, n special de la gazele de ardere rezultate. Se constat ca
aportul exploatrii drumurilor la poluarea aerului reprezint cca 10-15% din fondul de
noxe; prin realizarea proiectului se produce o ameliorare a fluenei traficului cu
repercusiuni favorabile asupra emisiilor poluante provenite de la autovehicule, acestea
reducndu-se cu cca 1520%.
 consolidarea sistemului rutier si realizarea unei suprafee de rulare corespunztoare
produce, prin excelen, o reducere a polurii sonore.
Solutia recomandata prin proiect nu introduce efecte negative suplimentare asupra
solului, drenajului, microclimatului apelor de suprafata, vegetatiei, faunei, zgomotului sau
peisajului.
Implementarea proiectului nu produce efecte negative asupra mediului, dar exista
riscul ca in perioada de executie sa apara efecte negative. De aceea vom preciza in cele ce
urmeaza principalii factori poluanti ce pot apare si masuri preventive minime ce sunt
obligatoriu de respectat.
Avnd n vedere specificul lucrrii se pun n eviden urmtorii factori de mediu
afectai de poluare: apele de suprafa i de adncime, aerul, zgomotul, solul i subsolul.
Dintre aceti factori, se poate afirma c doar zgomotul reprezint un impact
considerabil, restul factorilor de mediu fiind afectai n mic msur.
ntruct lucrarea se realizeaz pe un drum existent, nu se pune problema reconstruciei
ecologice.
n cazul n care, n perioada execuiei vor aprea ca necesare i alte msuri fa de
cele prevzute, se va completa lista cu lucrri necesare pentru protecia mediului.
Poluarea sonora. Masurile curente aplicate de reducere a poluarii sonore pot fi
incadrate in doua categorii: de reducere a nivelului de zgomot la sursa si de protectie a
receptorului. Pentru reducerea nivelului de zgomot la sursa, se recomanda de proiectant
reducerea traficului greu si introducerea unei restrictii de viteza.
In cazul in care se apreciaza ca nivelul de zgomot este superior celui admisibil nivel
de zgomot de vrf, L10 fiind de 70 dB (A), iar nivelul de zgomot echivalent Lech este de
60dB(A), pentru drumuri de categoria IV, de deservire locala conform STAS 6161/1-79 se
vor stabili masuri de protectie sonora la receptori prin ecrane locale.
Se apreciaza ca in timpul executiei nu se vor inregistra niveluri de zgomot care sa
depaseasca limitele admisibile.
Deseuri toxice si periculoase. Lucrarile proiectate nu presupun utilizarea unor
categorii de materiale care pot fi incadrate in categoria substantelor toxice si periculoase.
Produsele cele mai frecvent folosite sunt:
 motorina, benzina, carburant de utilaje si mijloace de transport,
 lubrifianti (ulei, vasilina),
 lacuri si vopsele, diluanti, protectie anticoroziva de marcaje.
Pot aparea unele probleme la manipularea acestor produse si se recomanda respectarea
normelor specifice de lucru si de securitate si sanatate in munca pentru desfasurarea in deplina

siguranta a operatiilor respective. Recipientii folositi trebuie recuperati si valorificati de


unitati specializate in acest scop.
Emisii de praf. Pe perioada executiei datorita miscarilor de pamnt se vor semnala
emisii importante de praf si noxe de la gazele de esapament. Se vor lua masuri de micsorare a
poluarii prin masuri specifice: stropirea cailor de acces la gropile de imprumut de cel putin
doua ori pe zi, utilizarea autobasculantelor cu calitati performante etc.
Poluarea apei. In perioada de executie a lucrarilor de modernizare a drumurilor de
exploatare agricole din comuna Plopsoru, sursele posibile de poluare a apelor sunt datorate
manipularii si punerii in opera a materialelor de constructii (beton, bitum, agregate etc) sau
pierderi accidentale de combustibili si uleiuri de la utilajele santierului. Se vor lua masuri de
prevenire a accidentelor ce pot provoca poluarea apei de suprafata pe toata durata investitiei.
Se recomanda ca organizarea de santier (depozite de carburanti, lubrifianti, bitum,
emulsie cationica) sa fie amplasata in zona nelocuita si nu in apropierea surselor de apa,
prevenind in acest fel poluarea accidentala a apei.
Impactul asupra mediului va fi mai pregnant prin :
- reducerea cantitatilor de noxe datorita vitezei de circulatie;
- reducerea volumului de praf din atmosfera;
- reducerea consumurilor de carburanti si lubrifianti;
- eliminarea baltirilor de apa de pe carosabil;
- scaderea gradului de poluare al aerului;
- reducerea zgomotelor.

Lista cuprinzand cantitatile de lucrari


IMBUNATATIREA SI DEZVOLTAREA INFRASTURCTURII LEGATE DE DEZVOLTAREA SI ADAPTAREA AGRICULTURII ,
IN COMUNA ILOVITA , JUDETUL MEHEDINTI
NR
CRT
1
2
3
4
5
6

LUCRARI DE CONSTRUCTII
Terasamente man.si mec.
- scarificare , nivelare si reprofilare mecanica parte carosabila existent
Terasamente man.si mec. scarificare , nivelare si reprofilare mecanica pentru
platforma de intalnire( de 2,00 m latime , 20,00 m lungime )
Terasamente man.si mec sapaturi in profil transversal
Fundatie balast de 20 cm grosime
Fundatie din balast de 10 cm grosime la acostamente
Fundatie din piatra sparta mare sort 63-90 de 12 cm grosime
Imbracaminte din macadam semipenetrat cu bitum cu grosimea de 10 cm
dupa compactare :
Agregate minerale de concasate .
-piatra sparta 40-63mm ( 180 kg/mp) pentru schelet mineral :
- split 16-25 mm pentru impanare( 11 kg/mp) :
- split 16-25 mm pentru penetrare ( 20 kg/mp):
- criblura sort 3-8 mm, pt tratament de inchidere (16 kg/mp):
Lianti :
-bitum tip D 80/120 (3,6 kg/mp) pentru penetrare :
-bitum tip D 80/120 (1,2 kg/mp) pentru tratament de inchidere :

U.M.

CANTITATI
mp

38.420

Mp

1.280

mc
mc
mc
mc

923,50
6.019
960,50
3.611

mp

30.053

Popdete transversale 600mm,L=5,00m

mc
Buc

923,50
8

Popdete transversale 600mm,L=8,00m

Buc

Popdete transversale 1000mm,L=5,00m

Buc

Santuri din pamant

360

Rigole betonate

Mc

40

7
8
9
10
11
12
13

Ziduri de sprijin

S-ar putea să vă placă și