Procedura tehnica de executie

Fundatii de balast si balast optimal

Cod: PTE-26

Data aprobrii i intrrii n vigoare: 15.01.2014

Ediia: 1

Copie controlat __
Numarul copiei:
Copie necontrolat __

Evidena reviziilor prezentei editii :

Rev. 1 2 3 4 5
Data
Pag.
L.S.

FUNDATII DE BALAST SI BALAST OPTIMAL

Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza ntr-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84 ntre 15 si 30 cm.
 Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale autorizate si/sau prin colaborare cu un
laborator autorizat, efectuarea tuturor ncercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea investitorului (reprezentat de inspectorul
de antier autorizat n domeniu sau organismul de consultan angajat pentru urmrirea execuiei
corecte a lucrrilor) verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, reprezentantul
investitorului specificat mai sus va dispune ntreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor
care se impun.

MATERIALE PENTRU BALAST BALAST OPTIMAL

AGREGATE NATURALE
Pentru executa stratului de fundatie de vor utiliza balast i balast amestec optimal, cu granula
maxima de 71 mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghe, nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamint, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
Balastul optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-7,7-16, 16-31 (40), 31 (40)-71,
direct din ballast.
Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp n depozit pentru a se asigura
omogenizarea si constanta calitatii acestuia.
Aprovizionarea la locul de punere n opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au
aratat ca este corespunzator.
Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfel:
ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate sau declaraiile de conformitate emise
de furnizor;
ntr-un registru (registru pentru ncercari agregate), rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
Depozitarea agregatelor se va face n depozitele deschise dimensionate n functie de
cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
In cazul n care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea
acestora se va face astfel ncat sa se evite amestecarea lor.
In cazul n care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde, aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare
pentru ndeplinirea conditiilor calitative prevazute.
APA
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse,
dar n acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule n suspensie.

CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL

Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, n conformitate cu prevederile
cuprinse n tabel.
PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
MASURI PRELIMINARE
La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de
terasamente n conformitare cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
Inainte de nceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare
punerii n opera a balastului sau balastului optimal.
Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii -
drenuri transversale pentru descrcarea apelor acumulate n fundaie, drenuri longitudinale sub
acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari
prevazute n acest scop n proiect sau care se afla sub nivelul fundatiei.
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe ntrega platforma a drumului se va asigura n
prealabil posibilitatea evacuarii apelor n orice punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra
santului sau n cazul rambleelor, deasupra terenului.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum n functie de sursa folosit si care vor fi
consemnate n registrul de aternere.
EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
Inainte de nceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba n lungime de minimum 30 m si o latime de cel
putin 3,50 m (sau dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier n conditii de executie curente, componenta
atelierului de compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare
cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii
din proiect si o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face n prezenta reprezentantului
investitorului, efectuand controlul compactarii prin ncercari de laborator, stabilite de comun acord
si efectuate de un laborator de specialitate autorizat. n cazul n care gradul de compactare prevazut
nu poate fi obtinut, anteprenorul va trebui sa realizeze o noua ncercare dupa modificarea grosimii
stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste ncercari au drept scop stabilirea
parametrilor compactarii si anume:
grosimea maxima a stratului de balast pusa n opera;
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de
compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volum balast pus n opera n unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimata n mc
S = suprafata calcata la compactare n intervalul de timp dat, exprimata n mp.
In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utilaj se
cumuleaza.
Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru
restul lucrarii. Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la
urmarirea calitatii lucrarilor.

PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal ntr-unul
sau mai multe straturi n functie de grosimea prevazuta n proiect si grosimea optima de
compactare stabilita pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se face la sablon cu
respectarea latimii si pantei prevazute n proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste
de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si
intensitatea Q/S de compactare.
Pe sectoarele de drum pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe ntreaga latime a
platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel
ca straturile de fundatie sa fie permanent ncadrate de acostamente asigurandu-se si masurile de
evacuare a apelor.
Denivelarile care se produc n timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramn dupa
compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completez, se reniveleaza si apoi compacteaza din
nou.
Este interzisa executia fundatiei cu balast nghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau pojghita de
gheata.

CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI

In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Instructiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu
parghie- indicativ CD 31-2002.
Laboratorul antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea
stratului executat:
 compozitia granulometrica a balastului utilizat;
caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima,
densitate maxima uscata)
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie din balast sau din balast optimal este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul
unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 mp de strat executat. Grosimea
stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat
receptiei.
Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta n proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm. Verificarea latimii executate se va face n dreptul
profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea prevazuta n proiect.
Declivitatile n profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/-10 mm.

CONDITII DE COMPACTARE
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pana la realizarea gradului de
compactare de minimum 98%, determinat prin ncercarea Proctor.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea
nregistrata este mai mica decat valoarea admisibila care este 250 1/100 mm.

CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime
astfel:
n profil longitudinal, masuratorile se efectueaza n axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi
mai mari de +/- 20 mm.
n profil transversal, verificarea se efectueaza n dreptul profilelor aratate n proiect si nu pot fi
mai mari de +/- 20 mm. n cazul aparitiei denivelarilor mai mari de cit cele prevazute n prezentul
caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.

RECEPIA LUCRRILOR DE FUNDAII

Recepia pe faze se efectueaz astfel:
Se verific respectarea proceselor tehnologice aplicate la execuie, limi, grosimi, pante
transversale, suprafaare, calitatea materialelor folosite, calitatea execuiei lucrrilor i capacitatea
portant la nivelul stratului executat. Se verific exectitatea rezultatelor nscrise n registrele de
laborator.
Se ncheie proces verbal de recepie conform reglementrilor legale n vigoare, specificndu-se
eventualele remedieri necesare.
Nu se trece la executarea stratului de baz pn cnd nu se execut aceste remedieri.
Recepia preliminar
 Recepia preliminar a fundaiei se face o dat cu recepia la terminarea lucrrilor a ntregii
lucrri n conformitate cu reglemewntrile legale n vigoare.
Comisia de recepie va examina lucrrile executate fa de prevederile documentaiei tehnice
aprobate, fa de documentaia de control i procesele verbale de recepie pe faz, ntocmite n
timpul execuiei lucrrilor.
Verificarea grosimii stratului de fundaie, la aprecierea comisiei se poate face prin sondaje, cte
dou pe kilometru sau n aceleai puncte n care se fac sondaje pentru verificarea grosimii i
calitii stratului de baz sau al mbrcmintei.
Recepia final
Recepia final a stratului de fundaie se face odat cu recepia mbrcmintei
dup expirarea perioadei de garanie , conform reglementrilor legale n vigoare.

REGLEMENTRI ROMNETI N VIGOARE

-SR 4032/1 2002 Lucrri de drumuri. Terminologie
-STAS 6400-84 - Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaie. Condiii tehnice de calitate.
- SR 662-2002 Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier pentru lucrri de drumuri.
Condiii tehnice de calitate.
- CD 31 2002 Instruciuni tehnice departamentale pentru determinarea prin deflectrografie i
deflectrometrie a capacitii portante a drumurilor ci sisteme rutiere suple i semirigide.
- Normativ C 56-85 Normativ pentru verificarea executrilor de construcii i instalaii.
- HGR 273/1994 Recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora.

Executant,