Username / Parola inexistente

email

Login

Home

Exploreaza

Am uitat parola x Creaza cont nou

Upload

Administratie
Arta cultura
Biologie
Casa gradina

PREVEDERI CONSTRUCTIVE
Arhitectura constructii

Diverse
Economie
Geografie
Gradinita
Istorie

PREVEDERI CONSTRUCTIVE
7.1. Materiale utilizate
7.1.1

Clasa minima a betonului utilizat n peretii structurali va fi Bc 15.

ALTE DOCUMENTE

Jurnalism

La cladirile cu naltimi mari (orientativ, cu mai mult de 10 niveluri) se recomanda utilizarea unor
betoane de clasa superioara Bc 30 . . . Bc 40, n special la nivelurile inferioare.

Limba

Lista distribuitorilor ferestrelor de mansarda

VELUX in Romania

7.1.2

PROGRAM DE CONTROL PE FAZE

DETERMINANTE AL CALITATII LUCRARILOR
EXECUTATE - INSTALATII TERMICE SI
FRIGORIFICE-

Literatura romana
Management
Medicina
Personalitati
Profesor scoala
Sociologie
Stiinta

Pentru armarea peretilor structurali se utilizeaza :

- bare din otel beton (PC 60, PC 52, OB 37);

- srma trasa mata (STNB) sau srma profilata sub forma de plase sudate produse n industrie.
Plasele sudate din STNB pot fi folosite, de regula, numai la armaturile constructive (paragraful
7.3.1).
Plasele sudate din srme ecruisate mai pot fi folosite ca armatura de rezistenta n situatiile n
care prin asigurarea superioara fata de eforturile sectionale se asigura o comportare a srmelor n
domeniul liniar elastic.

Arhitectura constructii

7.2. Alcatuirea sectiunii de beton a peretilor structurali. Dim ensiuni m in 424h71e im e

Astronomie

7.2.1

Grosimea minima a inimilor si talpilor peretilor structurali va ndeplini conditiile: b 150 mm si b

Chimie
Drept
Fizica
Informatica
Matematica
Stiinte politice
Tutorials

Tehnica mecanica

Aventura stabilizatorului
Turnul s/ plaunl 92190700 M
LOCUINTA UNIFAMILIALA P+E
SUBSTANTE STINGATOARE
Principiile de baza ale Stilului International
In stil spaniol
EXECUTAREA TENCUIELILOR PENTRU
CONSTRUCTII
SISTEME DE POZITIONARE GLOBALA CU
SATELITI

.
7.2.2
Pentru stabilirea necesitatii prevederii de bulbi si talpi (evazari) la capete se vor lua ca baza
conditiile de la paragraful 6.4.1 si 6.4.2.

Cutare

Se recomanda ca la cladirile situate n zonele seismice de calcul A D cu pereti structurali rari sau/si cu
mai mult de 6 niveluri, peretii sa fie prevazuti la extremitati cu bulbi sau talpi.
7.2.3

La dimensionarea sectiunii bulbilor se vor respecta si conditiile:

hp 250 mm si bp 2b

Timp liber

Se considera talpi, lamelele transversale cu grosimea minima de 150 mm si lungimea de cel putin

(fig. 7.1).

7.2.4
Grinzile de cuplare la peretii cu goluri de usi vor avea, de regula, aceeasi grosime cu restul peretelui. n cazurile n care, din calcul, aceasta grosime rezulta
insuficienta, grinzile se vor ngrosa cu conditia ngrosarii si a peretelui pe o lungime suficienta pentru a asigura ancorarea armaturilor longitudinale din grinda (fig. 2.2).
7.2.5

n cazul n care se adopta armarea grinzilor de cuplare cu carcase nclinate de armatura grosimea acestora va fi cel putin 250 mm.

7.2.6
Se va evita amplasarea golurilor pentru usi sau ferestre n
apropierea capetelor libere ale peretilor structurali. Se recomanda
ca distanta de la extremitatea peretelui structural pna la marginea
primului gol sa fie mai mare de
1200 mm (fig. 7.1).
n cazurile cnd aceasta conditie nu poate fi respectata,
montantul de capat va fi prevazut cu bulb la marginea golului.
7.2.7

La peretii avnd goluri decalate pe verticala (fig. 7.2), se

recomanda ca plinul dintre golurile la doua niveluri succesive sa fie

de minimum 600 mm lungime.
7.2.8
Se admite nglobarea n peretii structurali a tuburilor
verticale de instalatii electrice, respectnd conditia ca n grosimea
peretelui sa nu se afle mai mult de un tub, iar distanta minima ntre
doua tuburi, n lungul peretelui sa fie 200 mm. Tuburile vor avea
diametrul de maximum 1/8 din grosimea peretelui si se vor poza
ntre cele doua plase de armare curenta.

Fig.7.1

Fig.7.2
7.3. Arm area peretilor. Prevederi generale

7.3.1

Armaturile peretilor structurali se clasifica n:

a) armaturi de rezistenta, a caror necesitate si dimensionare rezulta din calculul la eforturile din actiunea ncarcarilor verticale si orizontale, pe baza
prevederilor din cap.6. n aceasta categorie intra:

armaturi longitudinale (verticale) cu aport n capacitatea de rezistenta la ncovoiere;

armaturi transversale (orizontale) cu rol n preluarea fortei taietoare; la peretii scurti (pct. 6.5.2) si armaturile longitudinale verticale contribuie la capacitatea de
rezistenta la forta taietoare;

armaturi longitudinale de conectare n lungul rosturilor de turnare;

armaturi de confinare a betonului din zona comprimata;

armaturi transversale pentru evitarea flambajului armaturilor longitudinale comprimate.

b) armaturi constructive, a caror necesitate nu se stabileste de regula prin calcul, prevederea lor fiind determinata de acoperirea unor solicitari
neevidentiate n calcule curente (cum sunt cele produse de contractia betonului, variatiile de temperatura, cele datorate redistributiilor n timp ale solicitarilor datorita
deformatiilor de curgere lenta a betonului, etc.) si confirmata de comportarea n exploatare a cladirilor. n aceasta categorie se ncadreaza si armaturile cu rol de montaj.
7.3.2
n cazul utilizarii plaselor sudate, se vor respecta prevederile "Instructiunilor tehnice pentru proiectarea si executarea armarii elementelor de beton cu plase
sudate" P59-80.
n cazul armarii cu plase formate din bare independente, fara sudura, barele orizontale se vor dispune spre fata exterioara a peretelui (fig. 7.3).

Fig.7.3
7.3.3

Acoperirea cu beton a armaturilor va respecta conditiile prevazute n paragraful 6.1 din STAS 10107/0-90.

7.3.4

nnadirea armaturilor

a) De regula nu se admit nnadiri ale armaturilor verticale n zona A, n special a celor de diametre mai mari concentrate la extremitatile sectiunii, utiliznd bare
cu lungime suficienta.
b) Daca nu se poate evita nnadirea armaturilor n zona A, se recomanda ca nnadirea armaturilor principale concentrate de la extremitatile sectiunilor peretilor
sa se faca prin sudare, de preferinta cu procedee de sudare cap la cap sau prin mansoane sau alte dispozitive similare. n cazul adoptarii nnadirii prin suprapunere,
lungimile minime de nnadire sunt date n tabelul 2.

Tabelul 2
Armaturi

Lungimile minime de nnadire pentru bare din:

OB 37

PC 52, PC 60

Barele orizontale inclusiv cele din centura si barele verticale din armarea de cmp.
Fara crlige: 70d
50d

Cu crlige: 50d

Barele verticale de rezistenta cu sectiunea Aa situate n zona de capat, (vezi 6.5.1)

n aceeasi sectiune se nnadeste
50% sau mai putin din aria totala
de armatura.

Barele cu d 20
50d

Minimum 600 mm

Barele cu d > 20 mm se nnadesc cu sudura

n aceeasi sectiune se nnadeste
mai mult de 50% din aria totala
de armatura.

Barele cu d <16 mm
-

60d

Barele cu d 16 mm se nnadesc cu sudura

nnadirile cu sudura vor respecta "Instructiunile tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton C28-83".
Pentru zona B lungimile minime de nnadire sunt cu 10d mai mici dect cele din tabelul 2. De asemenea, n zona B nu este necesara nnadirea prin sudura a
armaturilor cu d 16 (20) mm.
c) Se recomanda ca barele verticale de armatura sa fie realizate fara crlige.

d) n cazul utilizarii plaselor sudate, n conditiile precizate la 7.1.2, lungimile minime de nnadire se iau egale cu un ochi + 50 mm si cel putin 40d
7.3.5 Ancorarea armaturilor

Problema ancorarii se pune de

regula pentru:
a) Barele orizontale din centuri
si barele orizontale independente
din inima peretilor la intersectiile n
forma de T sau L (fig. 7.4.a);

la

b) Barele orizontale din grinzile

de cuplare (fig. 7.11, 7.12);
c) Barele verticale din pereti
ancorate n infrastructura (fig.7.4.b);

d) Barele verticale
de bordare a golurilor
(fig.7.5).
Pentru barele de la pct. a)
se va prevedea o lungime de
ancorare de 40d pentru bare din PC
52, PC 60 si OB 37 cu crlige. n
cazul barelor din OB 37 fara crlige
se va prevedea o lungime de
ancoraj de 60d.

Fig.7.4

Fig.7.5
Pentru barele din grinzile de cuplare si cele ancorate n fundatii (pct.b, c) se vor prevedea lungimile de ancoraj prevazute n STAS 10107/0-90.
Pentru barele de bordare a golurilor (pct. d), lungimea de ancorare (ls,o, respectiv ls,v ) se stabileste astfel nct sa se antreneze cel putin numarul de bare
ntrerupte n fiecare directie. n fig.7.5 la reprezinta lungimea de ancorare conform STAS 10107/0-90.
Armaturile orizontale de bordaj pot include si armatura centurii planseului. Armatura orizontala prevazuta la partea superioara a golului trebuie sa preia si
eforturile de ncovoiere a grinzii create prin introducerea golului.
7.3.6

Plasele care formeaza armarea continua a peretilor se vor lega cu agrafe care sa le asigure pozitia n timpul turnarii.
De regula se vor dispune cel putin (fig.7.3):
4 agrafe f6/m2 n cazul barelor cu d 10 mm;

6 agrafe f8/m2 n cazul barelor cu d > 10 mm.

7.4. Arm area n cm p a peretilor structurali

7.4.1 Prin armare n cmp se ntelege armatura cuprinsa n inima peretilor n zona dintre doua intersectii succesive de pereti, ntre o intersectie si o zona de capat sau
ntre doua zone de capat (definite la 7.5.1) fara intersectii intermediare cu alti pereti.
n functie de ncadrarea n prevederile paragrafului 7.3.1, armarea n cmp poate fi o armare de rezistenta (paragraful 7.4.2) sau o armare constructiva (paragraful
7.4.3).
7.4.2

Armarea de rezistenta, se prevede:

- n zona A (definita conform paragafului 6.1);
- n zona B (definita conform paragrafului 6.1);

- n peretii scurti

n conformitate cu prevederile paragrafului 6.5.2.

n zona A indiferent de tipul peretilor (lungi sau scurti), procentele minime de armare sunt cele din tabelul 3. n procentul de armare se considera armaturile de la ambele
fete ale peretelui.
n afara zonei A se vor adopta ca procente minime de armare valorile indicate n tabelul 3 pentru zona seismica F.
Tabelul 3

Zona
seismica

Procentul minim de armare pentru

Barele orizontale

Barele verticale

de calcul

OB 37

PC 52, PC 60

OB 37

PC 52, PC 60

A, B, C, D,E

0,30%

0,25%

0,35%

0,30%

0,25%

0,20%

0,25%

0,20%

Armaturile din categoria STNB pot fi utilizate pentru armarea de rezistenta numai n situatiile specificate la 7.1.2. Procentele minime n aceste cazuri sunt 0,25% pentru

Armaturile din categoria STNB pot fi utilizate pentru armarea de rezistenta numai n situatiile specificate la 7.1.2. Procentele minime n aceste cazuri sunt 0,25% pentru
armaturi orizontale si 0,20% pentru cele verticale.
Armatura de rezistenta se realizeaza din doua plase dispuse cte una la fiecare fata a peretelui (fig. 7.3).
Barele se nnadesc conform 7.3.4 si indicatiilor din tabelul 2.
Diametrul minim al barelor se va lua 8 mm pentru armaturile orizontale si 10 mm pentru cele verticale, n cazul armarii cu bare independente. Distantele maxime ntre bare
se vor lua 350 mm pe orizontala si 250 mm pe verticala.
7.4.3
Armarea constructiva se realizeaza din doua plase f 5 mm la 200 mm, din STNB, dispuse cte una la fiecare fata a peretelui, sau cu armaturi cu sectiuni
echivalente din alte oteluri.
La peretii de la calcane si de la rosturi si la cei care marginesc casa scarii, pe toata naltimea acesteia, precum si la ultimul nivel n toate cazurile, se vor
prevedea armaturi orizontale care corespund cel putin unor procente de armare de 0,30% n cazul otelului OB 37 si 0,25% pentru otel PC 52 sau PC 60.
7.5. Arm ari locale ale elem entelor verticale
7.5.1

Armarea zonelor de la extremitatile peretilor structurali.

n zonele de la extremitatile sectiunilor peretilor structurali, pe suprafetele indicate n fig.7.6a, pentru sectiuni lamelare, n fig.7.6b, pentru sectiuni prevazute cu
bulbi si talpi si n fig.7.6c pentru sectiunile peretilor cuplati, armarea se realizeaza cu carcase de tipul celor utilizate la armarea stlpilor.
Procentele de armare verticala a acestor zone nu vor fi mai mici dect valorile indicate n tabelul 4.
Tabelul 4

Zona seismica

Procente de armare minime pentru armaturi din:

de calcul

A, B, C, D, E
F

OB 37

PC 52, PC 60

zona A

zona B

zona A

zona B

0,7%

0.5%

0,6%

0.5%

0.4%

0,4%

Diametrul minim al armaturilor este 12 mm.

Armarea locala va respecta, de regula, din punct de vedere a distributiei si numarului minim de bare, detaliile din fig. 7.7 ; 7.8 si 7.9. Se recomanda ca barele
orizontale ale plaselor sudate sa fie n acelasi plan vertical cu ramurile etrierilor din inima.
Armatura concentrata mpreuna cu armatura verticala prevazuta n inima si talpile peretilor, inclusiv cea din intersectiile intermediare (paragraful 7.5.2), trebuie sa
confere sectiunii peretelui structural o capacitate de rezistenta la ncovoiere superioara valorii momentului de fisurare Mf al sectiunii determinat cu:
(7.1)
n care:
r s = distanta de la centrul de greutate al sectiunii pna la limita smburelui central situata pe aceeasi parte cu forta excentrica N;
Wf = modulul de rezistenta la fisurare al sectiunii, calculat considernd zona ntinsa integral plastificata;
c pl = coeficient care tine seama de plastificarea partiala a zonei ntinse a sectiunii (tabelul 15, STAS 10107/0-90).
Sectiunile se vor
alcatui astfel nct
armaturile
longitudinale sa se
gaseasca la punctul
de ndoire al etrierilor
perimetrali, al celor
intermediari sau al
agrafelor.
Diametrul minim al
etrierilor: f 6 mm si
d/4 (d = diametrul
minim
al
barelor
verticale al armaturii).
Distantele
maxime
admise ntre etrieri si
agrafe sunt:

Fig.7.7

n zona A: - 150 mm n
zona seismica de
calcul F;
- 120 mm, dar nu mai
mult de 10d, pentru
zonele seismice de
calcul A E;

Fig. 7.6

Fig.7.8

n zona B: - 200 mm,

dar nu mai mult de
15d.
Etrierii
carcasei
se
vor
realiza astfel nct
aria lor sa prezinte
cel putin aceeasi
rezistenta cu cea a
armaturilor orizontale
din inima peretelui cu
care se nnadesc (fig.
7.7, 7.8 si 7.9).
7.5.2
Armatura de
confinare a zonelor
comprimate.
n conditiile
n care naltimea zonei
comprimate
a
sectiunilor
corespunzatoare
capacitatii
de

capacitatii
de
rezistenta depaseste
valoarea
limita
stabilita cu relatia
(6.8): x > x lim se va
prevedea o armatura
speciala de confinare
a zonei comprimate,
pe o lungime cel putin
egala cu x/2.
Cantitatea
de
armatura
de
confinare A ao , n

Fig.7.9

fiecare directie se
calculeaza cu relatia:

(7.2)
n care:
ae = distanta interax, pe verticala, ntre seturile de etrieri de confinare;
c = dimensiunea miezului de beton cuprins de etrierii de confinare masurata perpendicular pe directia bratelor etrierilor.
n armatura A ao se poate considera si armatura orizontala a inimii daca aceasta este ndoita dupa barele verticale si ancorata corespunzator.
n zonele n care procentul de armare longitudinala depaseste valoarea 2/Ra (N/mm2) se vor lua masuri suplimentare de a evita flambajul barelor n zona
plastica potentiala. Armatura de confinare A ao poate juca si acest rol. n aceste zone, barele verticale de diametru d > 14 mm se vor lega transversal prin etrieri si agrafe
la distante de cel mult 6d.
7.5.3

Armarea intersectiilor de pereti structurali.

Intersectiile situate la capetele peretilor se alcatuiesc conform paragrafului 7.5.1. Intersectiile interioare cu dimensiunile precizate n fig. 7.10 se armeaza cu carcase cu 2
etrieri n cruce, care fac legatura cu armarea orizontala a peretilor.
Etrierii carcaselor din intersectii vor respecta conditiile de la 7.5.1 privind sectiunea minima si nnadirea cu armatura orizontala din inima peretilor.
Distanta maxima ntre etrieri: 200 mm.
Armarea verticala minima a zonelor n intersectie: 12f12 n zona A si 4f12 + 8f10 n zona B.

Fig.7.10
7.5.4

Armarea n jurul golurilor

a) n cazul sirurilor de goluri suprapuse pe verticala, limitate de montanti si grinzi de cuplare, armarea de contur se face conform paragrafului 7.5.1 si fig. 7.6.

b) n cazul golurilor izolate de dimensiuni mari si al golurilor care nu se suprapun pe verticala, armarile n jurul acestora se vor prevedea n corelare cu starea
de eforturi stabilita tinnd seama n calcul de aceste goluri.
c) n jurul golurilor de dimensiuni mici n raport cu cele ale peretelui si care nu influenteaza n mod semnificativ comportarea ansamblului acesteia, se va
prevedea o armare constructiva avnd pe fiecare latura cel putin doua bare f 10 mm si cel putin sectiunea echivalenta armaturilor ntrerupte pe portiunea de gol
aferenta.
Armarea din jurul golurilor va respecta regulile indicate n fig. 7.5.
7.5.5

Armarea intersectiilor peretilor cu planseele.

Pe grosimea planseului n perete se prevede o armare de centura, formata din cel putin 4 bare.
Sectiunea barelor continue din centuri va fi stabilita tinnd seama de cerintele de rezistenta rezultate din solicitarile de diafragma orizontala (vezi 6.7).
Se va utiliza otel PC 52, PC 60 sau OB 37. Diametrul minim al armaturilor 10 mm.

La nnadirea si ancorarea armaturilor se vor respecta conditiile indicate n fig.7.4.

7.6. Arm area grinzilor de cuplare
7.6.1

n sistemul de armare cu bare longitudinale si etrieri verticali, armarea unei grinzi de cuplare este formata din (fig.7.11):
a) Bare longitudinale rezultate din dimensionarea la moment ncovoietor, dispuse la partea superioara si inferioara a sectiunii.

Diametrul minim al barelor: f 12 mm. Marcile de otel recomandate: PC 52, PC 60.

La detalierea armaturii longitudinale se va tine seama de cerintele de executie privind o buna betonare si compactare a betonului.
b) Bare longitudinale intermediare dispuse pe fetele laterale cu diametrul minim f 12 mm. Barele intermediare vor realiza un procent de armare minim de:

- pentru grinzi de cuplare la care

, in zonele seismice A...D

si

, in zonele E si F

- pentru grinzi de cuplare la care

, in zonele seismice A...D

si

, in zonele E si F.
c) Etrieri, care vor avea diametrul minim: f 6 mm. Procentul minim de armare transversala: 0,20 %. Distanta maxima admisa ntre etrieri ae va fi:

d = diametrul armaturilor longitudinale de la partea superioara si de la partea inferioara.

La grinzile turnate n doua etape la care se conteaza pe ntreaga naltime, etrierii se prevad pe ntreaga naltime a acestora, si care se dimensioneaza pentru a ndeplini si
rolul de conectori.

Fig.7.11

d) Armarea grinzilor se prezinta ca n fig. 7.11 unde se indica si lungimile de ancorari necesare. n cazul utilizarii unor armaturi longitudinale cu d 22mm se
recomanda ca extremitatile barelor sa fie curbate si nnadite prin sudura (fig.7.11).
7.6.2 Grinzile de cuplare cu armaturi principale nclinate ncrucisate, se utilizeaza si se dimensioneaza conform prevederilor paragrafelor 6.6.2 si 6.6.4. n fig. 7.12 se
prezinta un exemplu de alcatuire a acestui tip de grinzi.
Diagonalele pot fi realizate si din profile metalice.
Armaturile nclinate se asambleaza sub forma de carcase cu cte cel putin 4 bare. Lungimea de ancorare a barelor nclinate va fi minimum 60d. Se recomanda nchiderea
la capete a barelor nclinate prin bucle sudate. Ori de cte ori dimensiunile grinzii permit, acest sistem de armare este cel mai indicat.
Armarea transversala se poate realiza cu etrieri sau cu freta continua.
Distanta dintre etrieri sau pasul fretei nu va fi mai mare de 6d (diametrul armaturilor nclinate).
Diametrul minim al etrierilor sau al fretei d/4.
Armaturile orizontale si etrierii se dispun constructiv.
Procentul tuturor armaturilor orizontale va reprezenta cel putin 0,25 %, iar procentul de armare transversala cu etrieri va fi cel putin 0.20% .

Fig.7.12

Document Info

A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Accesari: 10381

Copiaza codul

Apreciat:

in pagina web a site-ului tau.

Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta
Creaza cont nou

<a href="http://w w w .scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/PREVEDERICONSTRUCTIVE82474.php" target="_blank" title="PREVEDERI CONSTRUCTIVE http://w w w .scritube.com">PREVEDERI CONSTRUCTIVE</a>

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2013 )