Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BUCURESTI
REFERAT
TEMA: METODE DE CONSOLIDARE A ZIDARIILOR
REALIZAT:
Decebal Rosca
VERIFICAT:
CUPRINS
n restaurare nu exist monumente mai importante sau mai puin importante. Chiar atunci
cnd si-a pierdut pri importante din substana originar de-a lungul existenei sale,
monumentul trebuie privit ca o oper spaial, participant la realitatea din jur. Preceptele
care guverneaz domeniul conservrii i restaurrii monumentelor istorice trebuie aplicate
individualizat fiecrui monument, n funcie de personalitatea sa, funciunea sa trecut sau
viitoare, starea de conservare, n msura n care conceptul de restaurare rezult din
echilibrarea obligaiilor de a nu duna monumentului - primum non nocere (Carta de la
Veneia), precum i de a aciona pentru transmiterea lui generaiilor viitoare.
Gradul de intervenie asupra unui monument variaz de la simple lucrri de ntreinere i
conservare, trecnd prin aciuni de protecie, consolidare i ntregire i ajungnd la intervenii
II.
III.
Vechimea constructiei;
Tipul zidariei:- din piatra naturala sau din caramida arsa sau nearsa;
Actiunea seismica.
Fisurarea peretilor din actiuni orizontale dupa directia diagonalelor (tensiuni principale)
ca urmare a depasirii capacitatii portante la intindere;
Prin modificarea structurilor (la interior), pstrarea sau refacerea faadelor in stilul vechi (care
are un aspect artistic deosebit, comparativ cu aspectul de produs industrial al construciilor
contemporane), prin readucerea la funcionalul i arhitectura exterioar iniial, ct i prin
reintegrarea lor cultural i social se pot repune aceste monumente n siguran. Din
nefericire pentru inginerul constructor, punerea in siguran a unui monument istoric printr-o
asemenea intervenie radical asupra sistemului structural este aproape imposibil,
deoarece, spre exemplu, bisericile ortodoxe sunt pictate in fresc la interior, fr a mai aminti
de mnstirile din nordul Moldovei la care interveniile structurale trebuie s fie minime, date
fiind existena frescelor i la exterior.
IV.
Inainte de a se incepe reparea zidariei este important de observat daca fisurarea zidariei
este continua sau nu; daca aceasta este continua trebuie indepartata cauza care o
genereaza, pentru a evita reaparitia fisurii dupa procesul de remediere a zidariei.
Examinarea vizuala are ca scop sa stabileasca daca deteriorarea este pasiva, adica
ramane neschimbata in timp, sau activa, inregistrandu-se o evolutie in raport cu timpul. In
cazul fisurilor/crapaturilor, trebuie inregistrate periodic dimensiunile lor (lungimea si
deschiderea) si trebuie amplasati martori din ipsos care, impreuna cu celelalte date, vor arata
daca respectivele fisuri/crapaturi sunt active sau pasive.
Urmarirea evolutiei crapaturilor in timp se poate face cu ajutorul unor repere din placute de
sticla applicate la suprafata zidului prin lipire cu mortar de ipsos, dispuse transversal pe
directia crapaturii/fisurii.
V.
Categorii de interventii
Interventii de completare;
Interventii de consolidare.
Interventii de completare
METODE DE CONSOLIDARE
Injectari, cusaturi armate de profunzime,
subzidiri simple sau armate, grinda laterala
vierendell cu talpa inferioara largita, subzidiri
armate rezemate pe piloti forati, etc.
PERETI
COLOANE
ELEMENT STRUCTURAL
ARCE
METODE DE CONSOLIDARE
Impanari, injectari, cusaturi armate de
profunzime, tiranti vizibili la nasteri, grinzi
asociate la extrados arc, arce asociate la
intrados.
BOLTI
PLANSEE
Consolidarea peretilor
A. Injectarea fisurilor
Fisurile din zidarii cu o deschidere mai mica de 10 mm pot fi etansate cu mortar. De
regul, n fisuri cu deschiderea mai mic de 2 mm se injecteaz rin epoxidic, iar pentru
deschideri mai mari se injecteaz amestecuri pe baz de ciment. Pentru fisuri cu o
deschidere mai mare de 10 mm, aria degradata trebuie consolidata prin aplicarea unor
metode mai complexe.
Refacerea mortarului din rosturi este recomandat n cazul n care mortarul este degradat
din aciunea unor factori de mediu (precipitaii cu sau fr nghe/dezghe, ageni agresivi din
atmosfer etc.) i de asemenea n cazul mortarelor foarte slabe. Scopul injectrii fisurilor este
"refacerea continuitii aparente a zidriei".
Injeciile nsoite de introducerea unor elemente metalice (platbande, bare rotunde)
denumite n injecii armate - sporesc rezistena la ntindere i forfecare n zonele importante
pentru realizarea conlucrrii spaiale a pereilor de pe direciile principale ale cldirii (coluri,
ramificaii, intersecii).
sistemului este mare pentru peretii despartitori; aplicarea metodei conduce la importante
economiii de materiale.
Modul de executie:
Modul de executie:
Chituirea fisurilor.
Chituirea superficiala, necesita folosirea materialelor traditionale care includ pulberi
provenite din macinarea materialelor rezultate din cioplirea peretilor din piatra. Daca absorbtia
de apa indica stari profunde de leziune in grosimea peretelui, se recomanda tehnica de
injectare punctiforma sub presiune.
Chituirea
rosturilor cu mortar
Refaceri locale cu mortar
special
Etape:
E. Camasuirea zidariei
Zidaria fisurata sau crapata se
poate camasui prin aplicarea pe cele
doua fete ale zidului a doua plase
sudate 3 mm, cu ochiuri de 15-20
cm, cu sau fara injectare prealabila cu
mortar de ciment. Plasele se leaga
intre ele cu agrafe din otel beton 6
mm, prevazute cu ciocuri, introduse
prin gaurile create in zidarie, pe
ambele directii, la intervale de 50-60
cm.
Camasuirea zidariei fisurate si injectarea acesteia
F. Tiranti centura
In mod curent se utilizeaza scoabe din otel rotund, fixate in gauri cu mortar pe baza de
ciment. Daca este posibil se indica introducerea scaoeblor pe ambele fete ale zidariei.
In practica se intalnesc si scoabe din otel lat (platbanda), care au avantajul ca pot fi
mai simplu fixate in zid cu mijloace obisnuite.
H.
Bordarea golurilor
se
BIBLIOGRAFIE