Sunteți pe pagina 1din 55

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

LUCRARE DE DISERTATIE

Student : Stoica Andreea Catalina Indrumator: Prof.dr.ing. Dumitrescu Vlad

- iunie 2009 -

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE FINISAJE MODERNE LA FATADE

BORDEROU

Obiectul si continutul lucrarii de disertatie Capitolul 1. Introducere 1.1. Scurt istoric al finisajelor folosite in constructii 1.2. Rolul finisajelor. Finisajele fatadelor, abordate drept componente ale elementelor de constructii prin prisma conceptului de performanta. 1.3. Clasificarea finisajelor. Capitolul 2. Conditii tehnice, criterii de performanta specifice finisajelor moderne ale fatadelor Capitolul 3. Factorii care solicita finisajele fatadelor si mecanismele lor de actionare 3.1. Factori care solicita finisajele fatadelor; actiuni ale mediului asupra finisajelor. 3.2. Raspunsul finisajelor fatadelor sub actiunea diversilor factori. Capitolul 4. Durabilitatea finisajelor 4.1. Cronologia montarii placajelor pe fatade 4.2. Componenta de protectie si finisaj 4.3. Componenta suport a protectiei exterioare (componenta de prindere si ansamblare). Capitolul 5. Exemple de sisteme de aplicare a placajelor din piatra artificiala si naturala 5.1. Sisteme de finisaje realizate cu placaje fixate prin dispozitive mecanice. 5.2. Sisteme de finisaje aderente la suport Capitolul 6. Concluzii Bibliografie
5

OBIECTUL SI CONTINUTUL LUCRARII DE DISERTATIE

Obiectul acestei lucrari il constituie finisajele moderne la fatadele cladirilor civile, aplicate folosind diverse tehnologii. Lucrarea se refera la finisaje uscate din piatra artificiala dar si naturala aplicate la cladiri, cu diferite sisteme de fixare, pe diferite suporturi: - pereti din beton, zidarie de caramida, sau BCA; - materiale termoizolante ( polistiren, vata minerala); Finisajele fatadelor cladirilor au cunoscut in timp o gama foarte bogata in expresii, rolul acestora evoluand de la acela preponderent decorativ, la unul multifunctional. Multe din disfunctionalitatile cladirilor civile actuale isi au originea in lipsa sau calitatea necorespunzatoare sub aspect conceptual al finisajelor. Finisajele reprezinta componente nestructurale ale elementelor de constructie, fara de care acestea din urma, nu pot asigura realizarea in totalitate a rolului functional al subsistemelor functionale, din care care fac parte subansamblurile constructive. Altfel spus, finisajele fatadelor reprezinta elemente componente ale peretilor exteriori ai unei cladiri, pe care-i acopera, contribuind la satisfacerea conditiilor tehnice ale acestora. Lucrarea de fata analizeaza criteriile de performanta pe care trebuie sa le indeplineasca finisajele moderne si tehnologiile de realizare a acestora. Se realizeaza astfel o definire si analiza clara a problemelor durabilitatii finisajelor fatadelor, cu o serie de aspecte ce trebuie luate in considerare. Cunoasterea conditiilor exacte care contribuie la asigurarea unei bune comportari a finisajelor fatadelor, a durabilitatii rationale a acestora, face posibila stabilirea solutiilor optime si a criteriilor de alegere corespunzatoare a finisajelor fatadelor, atat din punct de vedere a protectiei si esteticii acestora, cat si tehnico- economic. Cunoasterea exacta a conditiilor de exploatare a cladirilor, a influentei actiunilor diferitilor factori ( agenti si factori decurgand din activitatea de conceptie, proiectare si executie), respectiv a influentelor distrugatoare ale agentilor atmosferici (vant, ploaie, umiditate atmosferica, inghet- dezghet, temperaturi ridicate, factori chimici si poluanti) , la care se adauga actiunile agentilor mecanici, biologici si a eventualelor erori de conceptie, proiectare si executie conduce la evitarea sau reducerea considerabila a degradarilor finisajelor fatadelor si chiar a suportului acestora, la micsorarea volumului lucrarilor de reparatii si frecventei acestora si nu in ultimul rand la reducerea cheltuielilor de intretinere a finisajelor, adica la cresterea durabilitatii finisajelor. Lucrarea de fata este alcatuita din 6 capitole: Capitolul 1 Primul paragraf din acest capitol se refera la un scurt istoric al finisajelor folosite in constructii. Al doilea paragraf expune cerintele principale ale utilizatorilor fata de cladirea in ansamblu si subsistemele sale si rolul pe care il au finisajele fatadelor la indeplinirea acestor cerinte. 6

In cel de-al treilea paragraf sunt prezentate o serie de clasificari ale finisajelor fatadelor , dupa diverse criterii.

Capitolul 2 In tabelele din capitolul 2 sunt prezentate unele consideratii generale privind cerintele utilizatorului ( conform Legii calitatii in constructii legea nr. 10 si ultimilor propuneri la nivelul U.E.A.t.c.). Sunt definite si precizate conditiile tehnice si criteriile de performanta specifice, in functie de tipul de finisaj si grupate conform cerintelor utilizatorului. Capitolul 3 In prima parte a acestui capitol sunt enumerati principalii factori care solicita finisajele fatadelor cladirilor civile si anume: - factori activi ce pot provoca fenomene fizice, chimice, mecanice; - factori C.P.T. erori de conceptie, proiectare, tehnologie, intretinere. Cunoasterea acestora este necesara deoarece pot influenta in mare masura durabilitatea finisajelor fatadelor. In cea de-a doua parte cunoastem raspunsul finisajelor fatadelor in urma actiunii acestor factori, raspuns concretizat prin modificari de natura fizica, chimica sau biologica. Capitolul 4 Acest capitol este destinat durabilitatii finisajelor, cu referire la finisajele din piatra naturala si artificiala. Durabilitatea acestor finisaje depinde atat de durabilitatea componentei de protectie si finisaj ( a placajelor propriu-zise) cat si de rezistenta si stabilitatea sistemului de asamblare si fixare a elementelor de protectie si finisaj. Capitolul 5 In acest capitol sunt prezentate pe larg diverse sisteme de aplicare a placajelor din piatra naturala si artificiala. - sisteme de finisaj realizate cu placaje fixate cu dispozitive mecanice de structura de rezistenta; - sisteme de finisaj aderente la suport: sisteme cu placaje montate in tehnologie traditionala, cu mortar turnat in spatele acestora, sisteme cu placaje din piatra montate cu agrafe si cu mortar turnat in spatele placilor, si sisteme cu placaje montate prin lipire cu mortare adezive. Capitolul 6 Acest ultim capitol prezinta o serie de concluzii finale referitoare la: - o noua conceptie de abordare a finisajelor fatadelor cladirilor civile, precum si a durabilitatii lor; - conditii tehnice, criterii de performanta specifice diferitelor tipuri de finisaje, niveluri de performanta; Ultimul paragraf prezinta o sistematizare a criteriilor de alegere a finisajelor fatadelor cladirilor civile. Sunt prezentate in mod sistematizat, punctele de vedere ce trebuie avute in 7

vedere, atunci cand sunt alese finisajele fatadelor cladirilor civile noi sau vechi, astfel incat sa se asigure durabilitatea acestora in cadrul aplicarii conceptului de performanta.

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE
1.1. Scurt istoric al finisajelor folosite in constructii
Finisajele fatadelor au cunoscut in timp o gama foarte bogata in expresii. Finisajele fatadelor variaza de la placaje din piatra naturala (marmura, calcar, travertine, granit), la tencuieli traditionale din mortare tristrat acoperite sau nu, cu zugraveli in culori de apa, tencuieli in similipiatra. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, se extinde folosirea placajelor din piatra artificiala ( caramida aparenta, placi mozaicate, placi ceramice glazurate de forme si dimensiuni diferite, similipiatra), si piatra naturala. Grosimea acestora scade substantial, pana la cativa centimetri, modificand sistemul de fixare pe perete al placajului. Aceste tipuri de finisaje nu aduc nici o imbunatatire din punct de vedere al confortului higrotermic al incaperilor, uneori impiedicand difuzia vaporilor spre exterior, cu urmarile pe care le implica: condens, mucegai. Aparitia prefabricatelor mari de fatada, prin includerea termoizolatiei, realizeaza un pas inainte, dar o serie de alti factori ( ca de exemplu puntile termice), anuleaza efectul de crestere al confortului termic. In jurul anilor 70 au inceput sa apara vopsele in dispersie apoasa pe baza de lianti organici, tencuieli subtiri cu lianti micsti, placari cu covor tip MARMOROC, dar si ornamente prefabricate din mortare obisnuite, eventual chiar din similipiatra. Prefabricarea elementelor de inchidere ale fatadelor a insemnat un pas inainte pe linia industrializarii finisajelor, mutand realizarea acestora in fabrica. Acest lucru s-a efectuat in idea posibilitatii unui mai strict control al calitatii lor. Pe plan extern, referindu-ne la tarile cu economie avansata, finisajele fatadelor cladirilor civile s-au diversificat continuu. In perioada crizei de energie din 1973, a inceput sa se puna problema ameliorarii izolatiei termice a peretilor cladirilor construite. Astfel, a aparut sistemul de dublare prin exterior , sistem care a impus aparitia unor finisaje adecvate, de regula tencuieli aplicate pe termoizolatie sau diverse solutii de placaje cu prindere mecanica, asezate peste o termoizolatie suplimentara si avand sau nu, un strat de aer ventilat. In prezent finisajele fatadelor variaza de la utilizarea de pereti cortina, la placaje din piatra naturala si artificiala de grosimi reduse, avand dimensiuni in plan de la valori reduse, pana la unele de peste un metru , placaje din metal sau sticla. Totodata se utilizeaza tencuieli din mortare gata preparate, livrate in stare uscata sau sub forma de paste, vopsitorii cu diverse materiale pe baza de silicati, rasini sintetice. In prezenta lucrare, vom aborda doar finisajele din placaje din piatra naturala si artificiala. 8

1.2. Rolul finisajelor. Finisajele fatadelor abordate drept componente ale elementelor de constructii si prin prisma conceptului de performanta.
Finisajele reprezinta componente nestructurale ale elementelor de constructie (structurale sau nestructurale), ce fac parte intrinseca din elementele de constructie respective. Altfel spus, finisajele exterioare ale fatadelor cladirilor civile, reprezinta componente nestructurale ale elementelor de constructie, fara de care componentele lor structurale, nu pot asigura realizarea in totalitate a rolului functional al subsistemelor functionale, din care fac parte subansamblurile constructive carora le apartin. Prin urmare, finisajele trebuie considerate drept componente ale elementelor de constructie, carora conceptia, proiectarea si executia trebuie sa le acorde o atentie egala, celei acordate celorlalte componente. Argumentele in sprijinul acestei idei, sunt in primul rand cazurile in care lipsa finisajelor, incompatibilitatea lor cu restul componentelor structurale ale elementului de constructie, proasta sau neglijenta lor executie, au condus la grave disfunctionalitati. Practica a confirmat faptul ca exista structuri de fatade care nu respira datorita unei conceptii gresite a finisajelor exterioare (ex: pereti finisati cu placaje din sticla sau placi ceramice, fara rosturi sau cu rosturi gresit dimensionate sau tratate cu materiale necorespunzatoare, etanse la difuzia vaporilor de apa); daca la acestea se adauga si termoizolatii din beton celular autoclavizat, apa provenita din condensarea vaporilor ce traverseaza la un moment dat structura peretelui de la interior spre exterior, se inmagazineaza in stratul de izolare termica, din care nu mai poate trece spre exterior, ci tot spre interior, dar intr-un interval de timp relativ indelungat, termoizolatia transformandu-se intr-un rezervor de apa. Realizarea unor finisaje exterioare din vopsele impermeabile la vapori de apa, si relativ permeabile la apa, poate provoca in timp acumulari de apa de condensare in spatele finisajului, care conduce nu numai la exfolierea finisajului prin depasirea deformatiilor limita, dar chiar si la compromiterea termoizolatiei, a suportului si mai departe a climatului interior prin aparitia umezelii, a mucegaiului pe suprafetele interioare. Utilizarea unor finisaje exterioare nehidrofobe, sau cu structuri cu porozitate mare conduce la imposibilitatea indepartarii rapide a apei de ploaie stagnate pe finisaje si patrunderea ei in interiorul structurii finisajelor si in ultima instanta in straturile suport ale acestora, fie sub presiunea vantului, fie prin fenomene de difuzie, functie de finetea diametrului capilarelor materialelor ce le alcatuiesc. Finisajele nu reprezinta deci, simple componente decorative,la care se poate renunta cu usurinta pentru a obtine indici economici avantajosi pe cladirea in ansamblu, ci componente ce participa la protectia higrotermica, acustica, la foc, chimica sau biologica a spatiilor, subansamblelor constructive sau elementelor de constructii. Pe baza acestor afirmatii, putem spune ca asigurarea functionalitatii fatadelor, respectiv asigurarea realizarii rolului subsistemului functional din care acestea fac parte- anvelopa cladirii- depinde in mare masura de conceptia si executia finisajelor exterioare ale fatadelor ( natura si proprietatile materialelor, corectitudinea tehnologiei abordate). Performantele unui element de constructie si ale sistemului cladire in ansamblul sau, depind deci in mod direct, de caracteristicile tuturor componentelor sale structurale sau nestructurale, ceea ce 9

conduce la necesitatea introducerii unei gandiri sistemice si in sensul conceptului de performanta, in domeniul finisajelor, mai ales al finisajelor exterioare. Cerintele principale ale utilizatorilor fata de cladirea in ansamblu si spatiile ei interioare, pot fi extinse si asupra celorlalte subsisteme ale cladirii. Fatadele cladirilor fac parte din subansamblele verticale constructive ale cladirilor, prin urmare ele se supun acelorasi cerinte ale utilizatorilor si anume: asigurarea rezistentei si stabilitatii siguranta in exploatare siguranta la foc asigurarea igienei, sanatatii si protectiei mediului protectia termica si higrofuga protectie la zgomot asigurarea durabilitatii

Finisajele, componente nestructurale ale acestora, trebuie analizate de asemeni prin prisma contributiei la indeplinirea acestor cerinte, in masura in care acest lucru se realizeaza. Finisajele participa in mod practic la realizarea tuturor cerintelor utilizatorilor cu exceptia celei de rezistenta si stabilitate. Exista de asemeni si o serie de cerinte numite complementare, care sunt specifice diferitelor tipuri de finisaje, de exemplu cerinte de ordin estetic. Rezistentele mecanice ale finisajelor ar trebui sa fie o consecinta ce decurge din cerinta de siguranta in exploatare a utilizatorului, fiind cert ca finisajele nu influenteaza rezistenta si stabilitatea cladirii. Fata de cerintele mentionate, finisajele fatadelor trebuie sa aiba o serie de proprietati fizico-chimice si mecanice, care constituie conditiile tehnice specifice acestora. Aceste conditii tehnice pot fi detaliate astfel: -calitativ, prin criterii de performanta; -cantitativ, prin nivelurile de performanta; Realizarea performantelor specifice unui anumit tip de finisaj, contribuie la asigurarea unei durabilitati corespunzatoare a acestuia si implicit la asigurarea functionalitatii subsistemelor. Durabilitatea diverselor tipuri de finisaje este prin urmare o conditie tehnica importanta, si reprezinta o problema care presupune parcurgerea mai multor etape: conceptia, proiectarea, executia si exploatarea finisajelor. Durabilitatea finisajelor fatadelor este conditionata de satisfacerea si mentinerea in timp a mai multor conditii tehnice ale acestora, dar si de durabilitatea cladirii in ansamblul ei, a subansamblelor ei, precum si a elementelor de constructie ale acestora.

1.3. Clasificari ale finisajelor fatadelor


Dupa tipul materialelor si al produselor din care sunt realizate: tencuieli minerale din mortare pe baza de lianti hidraulici; tencuieli din mortare polimerice pe baza de lianti organici; tencuieli din mortare polimerice pe baza de lianti micsti; vopsitorii cu vopsele pe baza de rasini acrilice sau polivinilice in dispersie apoasa; vopsitorii cu vopsele pe baza de rasini acrilice in solventi petrolieri; vopsitorii cu vopsele pe baza de silicate; placaje cu piatra naturala: granit, marmura, travertin, etc. placaje cu piatra artificiala.: * gresie ceramica glazurata 10

* gresie ceramica neglazurata (portelanata) * marmura reconstituita cu rasini sintetice * caramizi aparente * dale mozaicate sau din beton.

Dupa gradul de asigurare a protectiei la apa:

- produse si sisteme destinate impermeabilizarii: * tencuieli exterioare impermeabile pe baza de lianti hidraulici: tencuieli traditionale din mortare ce se prepara pe santier, tencuieli din mortare gata preparate, sub forma de praf, aplicabile manual sau mecanizat; * tencuieli exterioare impermeabile pe baza de lianti organici: tencuieli groase, tencuieli subtiri; * tencuieli exterioare impermeabile pe baza de lianti micsti; * sisteme de tencuieli aplicate pe termoizolatie; * placaje exterioare cu piatra naturala sau artificiala; * vopsitorii: finisaje cu vopsele pa baza de rasini acrilice in dispersie apoasa, finisaje cu vopsele pe baza de rasini acrilice in solventi petrolieri. - produse si sisteme de etansare: * produse si sisteme de etansare aderente pe baza de lianti organici; * sisteme de placaje montate prin fixare cu dispozitive mecanice. Dupa pozitia finisajelor pe inaltimea cladirii: Clasa a Clasa b fatadelor Clasac Finisaje utilizate pentru socluri Finisaje utilizate pentru diverse parti proeminente aflate in campul si cornise; Finisaje utilizate pentru elevatii.

Dupa tehnologia de executie:

a) tehnologii umede, prin aplicarea pe suprafetelor peretilor a unuia sau mai multor straturi din materiale aderente la suport: tencuieli, vopsitorii; b) tehnologii uscate, cu prinderi prin dispozitive mecanice a anumitor materiale: sisteme de placaje montate cu schelet metalic; c) tehnologii mixte, prin combinarea prinderilor mecanizate si lipirea cu materiale: sisteme de placaje din piatra naturala montate cu dispozitive mecanice si mortare minerale, turnate in spatele cladirilor. Dupa aspectul fetei vazute:

a) finisaje netede : tencuieli driscuite, vopsitorii cu aspect neted; b) finisaje in relief : tencuieli aplicate tip strop, tencuieli pieptanate, similipiatra, tencuieli cu terasit, tencuieli din mortare cu granulatii, vopsitorii cu vopsele decorative, in relief, placaje cu placi din beton amprentate. 11

Dupa intensitatea incarcarii lor permanente: finisaje foarte grele : r 25 kg/mp finisaje grele :10 r< 25 kg/mp finisaje cu greutate medie : 3 r< 10 kg/mp finisaje usoare : 1 r< 3 kg/mp finisaje foarte usoare: r< 1 kg/mp Dupa modul lor de intretinere:

a) finisaje greu de intretinut, finisaje la care suprafata e rugoasa sau cu o capilariate mare, ex: placaje cu pietre calcaroase absorbante, marmura sau granit neslefuit, tencuieli minerale decorative; b) finisaje care se intretin normal: sunt finisaje la care suprafata este putin absorbanta de lichide, ex: placaje cu placi ceramice glazurate sau portelanate,sticla, metale protejate impotriva coroziunii prin vopsire sau galvanizare.

Capitolul 2. Conditii tehnice, criterii de performanta specifice


finisajelor moderne ale fatadelor

Finisajele fatadelor trebuie analizate prin prisma cerintelor principale ale utilizatorilor. Fata de aceste cerinte, finisajele fatadelor trebuie sa aiba o serie de proprietati fizicochimice si mecanice, care constituie conditiile tehnice specifice acestora; acestea la randul lor se impart in principale si complementare, si pot fi detaliate: - calitativ, prin criterii de performanta; - cantitativ, prin niveluri de performanta; performantele reale ale finisajelor, determinate in conditii de exploatare normal pot varia functie de tipul de finisaj si pot fi apreciate prin metode de determinare, acceptarea lor facandu-se comparativ cu nivelurile de performanta. Aprecierea modului in care finisajele indeplinesc conditiile tehnice impuse , se face pe baza aplicarii unor metode teoretice de calcul sau experimentale, a performantelor reale si compararea lor cu valorile normate, ale nivelurilor de performanta. Componenta de protectie si finisaj trebuie sa asigure raspunsul la cerintele de siguranta in exploatare, siguranta la foc, igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului, izolatie termica si hidrofuga si economie de energie, protectia impotriva zgomotului, precum si rezistenta si stabilitatea elementelor componente ale interfetei cu mediul. 12

Atat finisajele din piatra naturala cat si cele realizate din placi ceramice, ar trebui sa indeplineasca cerintele complementare ale utilizatorului, specificate in tabelul de mai jos:

CONDITII TEHNICE, CRITERII DE PERFORMANTA SPECIFICE FINISAJELOR FATADELOR REALIZATE CU PLACI CERAMICE (montate prin lipire)

13

Cerinte principale Conditii tehnice ale utilizatorului 1. Siguranta in a) Rezistenta si stabilitate: exploatare * Comportare satisfacatoare la actiuni ale agentilor mecanici (provenite din exploatare normala) b) Comportare satisfacatoare la factori ce declanseaza fenomene de natura chimica c) Comportare satisfacatoare la actiuni ale agentilor mecanici - pentru produsele de lipire. d) Comportare satisfacatoare la actiuni ale agentilor mecanici - pentru chituri.

Criterii de performanta - rezistenta la intindere prin incovoiere - duritatea suprafetei ( scara MOHS) - aderenta la mortar la eforturi normale de tractiune ( pe epruvete martor ). - rezistenta chimica la factori poluanti (agenti atmosferici) - rezistenta la incovoiere - rezistenta la compresiune - rezistenta la incovoiere (pentru chituri rigide) - rezistenta la compresiune - rezistenta la intinderea si alungirea la rupere ( pentru chituri elastice). - modulul de elasticitate la 25%, 50%, 100% alungire (pentru chituri elastice). - aderenta la mortar la eforturi normale de tractiune ( pe epruvete martor): * pe probe nesupuse la cicluri * dupa 21 de zile de mentinere in apa * dupa 7 zile conditionare + 14 zile de mentinere la temperatura de +60C. * dupa 25 cicluri de inghet - dezghet. - rezistenta la cicluri inghet - dezghet a placilor ceramice (glazurate sau neglazurate).

e) Comportare satisfacatoare la actiuni ale factorilor atmosferici pentru placajele ceramice.

2.Siguranta la foc 3. Igiena si sanatatea oamenilor; refacerea si protectia mediului

4. Protectia termica si hidrofuga

5. Protectia impotriva zgomotului 6. Durabilitatea

Clasa de combustibilitate (pentru produsele de lipire, chituri). a) Comportare satisfacatoare fata de mijloace - rezistenta la mijloace de curatare de curatare b) Comportare satisfacatoare din punct de - emisii radioactive vedere al emanatiilor toxice c) Comportare satisfacatoare fata de agentii - rezistenta la actiuni biologice (pentru biologici produsele de lipire, chituri). a) Comportare satisfacatoare in prezenta - absorbtia de apa a placilor ceramice - rezistenta la soc termic factorilor atmosferici; contributia la izolatia la: - rezistenta la variatii bruste de temperatura - apa - rezistenta glazurii placilor la harisare - coeficientul de dilatare termica lineara al - variatii de temperatura placilor ceramice - radiatie solara - rezistenta la radiatii UV pentru placi ceramice si chituri. Contributia la izolatia la zgomot aerian - indice de izolare la zgomot aerian Comportare satisfacatoare in timp - gradul de indeplinire al criteriilor de performanta precedente

Comportare corespunzatoare la foc

CONDITII TEHNICE, CRITERII DE PERFORMANTA SPECIFICE FINISAJELOR FATADELOR REALIZATE CU PIATRA NATURALA (montate prin lipire)

14

C erinte principa le a utiliza le torului 1. Siguranta in exploatare

C onditii tehnice a) Rezistenta si stabilitate: * Comportare satisfacatoare la actiuni ale agentilor mecanici (provenite din exploatare normala)

C riterii de perform nta a

- rezistenta la compresiune in stare uscata - rezistenta l a intindere prin incovoiere - soc mecanic - duritatea suprafetei ( scara MOHS) - aderenta la mortar la eforturi normale de tractiune * comportare satisfacatoare la - modul de elasticitate statica, inainte micromiscarile structurii si dupa ciclurile de imbatranire artificiala b) Comportare satisfacatoare la factori - rezistenta chimica la factori poluanti ce declanseaza fenomene de natura (agenti atmosferici) - rezistenta chimica la patare chimica 2. Igiena si a) Comportare satisfacatoare fata de - rezistenta la mijloace de curatare sanatatea mijloace de curatare oamenilor; b) Comportare satisfacatoare din punct - emisii radioactive refacerea si de vedere al emanatiilor toxice protectia mediului c) Comportare satisfacatoare fata de - rezistenta la actiuni biologice agentii biologici 3. Protectia termica a) Comportare satisfacatoare in - coeficientul de capilaritate si hidrofuga prezenta factorilor atmosferici; - porozitatea si compactitatea contributia la izolatia la: - absorbtia de apa prin imersie - apa - rezistenta la compresiune in stare - variatii de temperatura saturata; coeficientul de inmuiere dupa saturare cu apa - radiatie solara - rezistenta la min. 50 cicluri inghetdezghet - tendinta de ruginire - tendinta de dezagregare - influenta expunerii la soare b) Contributia la izolatia termica - coeficientul de asimilare termica 4. Protectia impotriva zgomotului 5. Durabilitatea Contributia la izolatia la zgomot aerian - indice de izolare la zgomot aerian

Comportare satisfacatoare in timp

- gradul de indeplinire al criteriilor de performanta precedente

SPECIFICATII DE PERFORMANTA ALE FINISAJELOR FATADELOR (din piatra naturala sau artificiala) CONFORM CERINTELOR COMPLEMENTARE

15

Cerinte principale ale utilizatorului Asigurarea aspectului placajului ceramic

Conditii tehnice

Criterii de performanta

a) Asigurarea planeitatii placilor, - abateri dimensionale si de planeitate rectangularitatii si ortogonalitatii muchiilor ale placilor - abateri de planeitate ale suprafetelor placate si de rectangularitate a muchiilor - abateri privind ortogonalitatea muchiilor placilor - abateri de planeitate ale suprafatelor placate in ansamblu - abateri de culoare, desen - abateri de latime sau de la rectangularitate a rosturilor

b) Asigurarea planeitatii de ansamblu a placajelor c) Asigurarea uniformitatii culorilor, desenelor d) Asigurarea uniformitatii rosturilor

Capitolul 3. Factorii care solicita finisajele fatadelor si


mecanismele lor de actionare 3.1. Factori care solicita finisajele; actiuni ale mediului asupra finisajelor
Finisajele fatadelor sunt supuse in principal, urmatoarelor categorii de factori: a) agenti factori activi ce pot provoca fenomene fizice, mecanice, chimice; dupa natura lor, ei pot fi clasificati astfel: - agenti atmosferici - agenti mecanici si reologici - agenti biologici b) factori C.P.T. erori de conceptie, proiectare, tehnologie: de executie, de intretinere, de reparatii. 1. Actiuni ale agentilor atmosferici Cunoasterea caracteristicilor agentilor atmosferici (intensitatea ploii, a vantului, variatiile de temperatura), este importanta, deoarece prin starea de eforturi pe care o pot genera in structura finisajelor, la nivelul interfetei diferitelor straturi componente ale unui finisaj sau la nivelul interfetei dintre acesta si suportul sau, acestia pot influenta in mare masura durabilitatea finisajelor fatadelor. Cunoasterea agentilor atmosferici presupune: - cunoasterea parametrilor ce caracterizeaza acesti factori; - cunoasterea modului lor de actiune, respectiv a fenomenelor ce le declanseaza la suprafata, in structura unui finisaj si la nivelul interfetei dintre acesta si suportul sau. a) Apa 16

Miscarea apei intr-un finisaj are loc foarte variat in decursul unui an, functie de natura materialelor ce il compun. Aceasta poate sa patrunda sub mai multe forme: - sub forma de vapori: prin fenomene de difuzie a vaporilor de apa de la interior spre exterior, putand conduce in anumite conditii la aparitia apei de condensare; prin fenomene de evaporare a apei existente in structura fatadei, din timpul executiei sau a apei din condens. Apa, respectiv vaporii de apa trebuie sa aiba posibiltatea sa poata fi evacuate spre exterior, prin modul de realizare al finisajelor fatadelor. - sub forma lichida: prin capilaritate ( in situatia materialelor capilar-poroase, placaje cu piatra naturala, caramida aparenta neglazurata). Este cazul apei de ploaie stationata pe fatada. sub presiunea vantului; apa provenita din precipitatii poate patrunde datorita presiunii hidrostatice amplificata de cea a vantului in rosturile, porii si fisurile finisajelor. Absorbtia de apa de catre materialele sau produsele utilizate la realizarea finisajelor fatadelor este conditionata de structura acestora, dar si de compozitia chimica a apei. In cazul cand moleculele de apa adera la suprafata finisajului , iar finisajul are o structura cu capilaritate pronuntata, iar capilarele respective nu au fost tratate in sensul hidrofobizarii lor, picatura de apa ajunsa pe suprafata lui va patrunde prin capilare. Astfel, un tratament de hidrofobizare va reduce ascensiunea apei prin capilarele din stratul superficial al finisajului. Pentru a aprecia cat mai bine comportarea finisajelor la apa, este necesar ca mai intai, sa se determine absorbtia de apa prin capilaritate. Aceasta este masurata prin coeficientul de capilaritate si este necesara mai ales in cazul materialelor cu pori deschisi este si cazul subiectului temei, si anume placajele cu piatra naturala, caramida aparenta neglazurata. Deasemenea trebuie analizata si rezistenta la permeabilitatea vaporilor de apa, care furnizeaza o apreciere asupra proprietatilor finisajelor de a opune sau nu rezistenta la trecerea vaporilor. Higroscopicitatea furnizeaza o apreciere privitoare la proprietatea materialelor de a fixa prin adsorbtie, pe peretii capilarelor lor, moleculele de apa provenite din aerul umed difuzat in capilarele lor. b) Temperatura Variatiile de temperatura zi noapte, inghet dezghet repetat, provoaca socuri termice respectiv contractii dilatari ( direct in finisaj sau indirect in suport si apoi in finisaj) ce pot conduce la distrugerea acestuia. c) Radiatia solara Aproximativ 42% din radiatia solara contribuie la incalzirea finisajului expus, fara a provoca insa efecte fotochimice. d) Factori chimici poluanti din atmosfera Substantele chimice din atmosfera inconjuratoare: oxidanti, reductori, acizi, baze, saruri, grasimi pot reactiona direct cu materialele ce alcatuiesc finisajele. In majoritatea cazurilor, acestia actioneaza simultan cu alti agenti atmosferici.

2. Actiuni ale agentilor mecanici si reologici

17

Agenti mecanici

Asupra finisajelor fatadelor pot interveni la un moment dat: a) Solicitari de forfecare,( in cazul mortarelor de lipire pentru placajele din piatra naturala sau ceramice) provenite din sarcini verticale si care dintr-o conceptie constructiva gresita ajung sa le solicite. Conform unor studii realizate in laborator, s-a constat ca in cazul placajelor ceramice, aderenta la suport a acestora sub actiunea unor solicitari duse pana la rupere, este redusa, fapt ce trebuie avut in vedere la proiectarea de detaliu a elementelor de constructie , pentru a nu se ajunge la depasirea acestor eforturi capabile si respectiv la aparitia unor sarcini verticale suplimentare fata de greutatea proprie a placajelor, pentru mortarul de lipire al acestora. b) Solicitari orizontale din socuri mecanice accentuate de presiunea vantului Acestea se manifesta prin efecte de eroziune datorate actiunii granulelor de pulbere si nisip antrenate de vant, fapt de care se tine seama, atunci cand se verifica duritatea suprafetei unui finisaj, rezistentele sale mecanice. c) Solicitari de dilatare sau contractie Apar atunci cand exista diferente intre suport si finisaj, din punct de vedere al deformabilitatii. Daca modulul de elasticitate al suportului este mai scazut decat al finisajului si se produc dilatari sau contractii in acesta, finisajul este supus unor eforturi de intindere sau contractie, care il supraincarca, putand duce la depasirea rezistentei la rupere. d) Vibratii din trafic sau procese tehnologice din unele spatii interioare Acestea se pot manifesta prin oboseala, fisurarea si desprinderea finisajului de pe suport. Agenti reologici

Fenomenele reologice sunt datorate contractiilor din curgerea lenta a betonului din structura de rezistenta si se manifesta prin aparitia unor deformatii ale structurii fatadelor; aceste fenomene apar si in cazul mortarelor pe baza de lianti hidraulici pentru tencuieli sau a celor utilizate la montajul placajelor din piatra naturala, dar la o scara mult mai redusa, fapt pentru care se pot genera eforturi de intindere in planul finisajului, care sa-l solicite suplimentar. Datorita comportamentului diferit, apar eforturi care supraincarca finisajele ducand la depasirea rezistentei la rupere, respectiv la fisurarea si desprinderea de pe suport a finisajelor prin forfecare. Acest lucru trebuie avut in vedere si evitat prin interzicerea inceperii lucrarilor de finisare in anumite cazuri, inainte de consumarea acestor fenomene de curgere lenta a betonului structurii de rezistenta a fatadelor.

18

3. Actiuni ale agentilor biologici Asupra finisajelor fatadelor pot apare reactiuni biologice datorate ciupercilor, algelor, bacteriilor, plantelor, semintelor, insectelor. Un exemplu este actiunea unor ciuperci sau alge asupra unor finisaje cu piatra naturala, actiune ce poate declansa degradarea acestora prin insasi activitatea lor, daca nu se iau masuri de intretinere si curatare cu substante speciale. 4. Actiuni ale factorilor C.P.T. Comportarea finisajelor fatadelor poate fi influentata de anumite erori: Erori de conceptie: - neasigurarea calitatii la fabricatia unui finisaj, incepand de la conceperea acestuia si continuand pe tot parcursul procesului tehnologic de la materiile prime utilizate si pana la obtinerea produsului finit, compromite viitorul finisaj, acesta nemaifiind adecvat domeniului de utilizare pentru care a fost creat. - De aceea, finisajele realizate din placaje din piatra naturala si artificiala, ar trebui sa prezinte un control mai riguros al calitatii, daca acestea sunt concepute si tratate corespunzator. Erori de proiectare: - necunoasterea performantelor unui finisaj, poate conduce la alegerea lui nepotrivita fata de domeniul de utilizare necesar ( zona geografica, suport) si prin urmare la degradarea lui prematura; un exemplu este actiunea alcalina a suportului din beton sau tencuieli minerale, asupra unor finisaje realizate cu mortare pe baza de lianti organici. La fel putem spune ca finisajele din placaje de granit pot fi folosite in zone cu intemperii, avand o rezistenta ridicata la actiunea factorilor fizici. - Proiectarea defectuoasa a rosturilor fatadelor, in sensul de a nu le asigura acestora capacitatea de a prelua micromiscarile structurii fatadelor, datorate dilatatiilor termice, tasarilor inegale ale fundatiilor, umflarii materialelor sub actiunea umiditatii, contractiilor din curgere lenta. - Alegerea nepotrivita a culorii finisajelor fara a o corela cu orientarea fatadelor; niciodata nu este indicat a se utiliza culori inchise pe fatade puternic expuse razelor solare ( orientate pe directia S V). - Proiectarea necorespunzatoare a dispozitivelor de scurgere a balcoanelor si logiilor la cladiri etajate; eliminarea apelor din ploi, zapezi, si in special din spalarea acestora se face prin tevi metalice mai mult sau mai putin lungi, in loc sa se prevada conducte interioare de colectare si evacuare; de aceea se ajunge la murdarirea fatadelor , datorita prelingerilor si stropirii cu apa murdara. - Lipsa de optimizare tehnico- economica, economii nejustificate la costurile initiale sau de intretinere, conduc de asemeni la micsorarea duratei de viata pentru care finisajul a fost proiectat. Erori datorate tehnologiei de executie: - insuficienta pregatire a suportului ( lipsa de curatare corespunzatoare a acestuia, inainte de aplicarea finisajului sau aplicarea finisajului pe un suport instabil cu tendinta de cretare), conduce la creerea unui strat de separatie intre suport si finisaj cu implicatii asupra aderentei acestuia din urma; Patrunderea unor substante chimice in finisaj datorita tehnologiei de preparare si executie: saruri, zaharuri, grasimi, uleiuri minerale. Actiunea lor poate declansa coroziunea liantului, in cazul finisajelor aplicate umed; Punerea in opera a unor finisaje preparate in situ total sau partial, fara respectarea intocmai a instructiunilor corespunzatoare din fisa tehnologica, poate da nastere la 19

diverse fenomene chimice, mecanice ce nu mai pot fi controlate si care duc la compromiterea finisajului aplicat; Punerea in opera a unor finisaje fara respectarea instructiunilor de aplicare poate deasemeni da nastere la diverse fenomene chimice, mecanice ce nu mai pot fi controlate. Erori datorate tehnologiei de intretinere: Intarzierea reparatiilor jgheaburilor si burlanelor sau a altor instalatii de apa, precum si a hidroizolatiilor de la baza cladirii, orizontale sau verticale favorizeaza acumularea apei in structura finisajului, dar si la nivelul suport- finisaj, periclitandu-I aderenta si provocandu-i degradarea structural prematura; Nerespectarea hidroizolatiilor teraselor de pe acoperisul cladirilor ce pot provoca infiltratii sau chiar scurgeri de apa pe fatade si prin urmare atat degradari ale aspectului finisajului respectiv cat si structural. Erori datorate tehnologiei de reparare: Alegerea unor solutii incompatibile de reparare-renovare a unui finisaj conduce la compromiterea acestora din urma printr-o rapida degradare.

3.2. Raspunsul finisajelor fatadelor sub actiunea diversilor factori


Raspunsul subsistemului finisaje ale fatadelor la actiunea diversilor factori este concretizat prin efectele acestor factori, respectiv prin modificarile de stare fizica, chimica, biologica; modul de comportare in timp a finisajelor, respectiv durabilitatea lor, depind de masura in care aceste efecte sunt nule ( cazul ideal) sau se inscriu in nivelurile de performanta acceptate, in caz contrar aparand degradarile. Durabilitatea diverselor tipuri de finisaje este un fenomen complex conditionat de desfasurarea a 4 etape: conceptia, proiectarea, executia si exploatarea finisajelor. Durabilitatea finisajelor mai este conditionata si de durabilitatea cladirii, a subansamblelor ei, precum si a elementelor structurale ale acestora, fiind totodata valabila si reciproca: durabilitatea finisajelor conditioneaza durabilitatea subsistemelor de grade superioare din care ele fac parte direct sau indirect. Probleme legate de definirea aderentei finisajelor la suport si de mecanica fenomenului de fisurare.

Fenomenele care se produc la aplicarea finisajelor exterioare pe suport influenteaza direct performantele lor; inca de la inceputul aplicarii, trebuie sa se asigure adeziunea la suport, fenomen care in timp, prin procesul chimic de intarire si maturizare trebuie sa asigure aderenta prin realizarea coeziunii dintre structura acestor finisaje si cea a suportului. Adeziunea, aderenta si coeziunea sunt fenomene de suprafata distincte care se produc si asigura legatura in cazul diferitelor suporturi de fatade ( zidarie de caramida, beton greu, beton celular autoclavizat) si noile solutii de finisaje. Adeziunea finisajelor exterioare pe suprafata fatadei este un fenomen molecular si se datoreaza efectului produs de tensiunea superficiala care ia nastere intre mortarul in stare proaspata si suprafata fatadei. Aceasta tensiune superficiala este generata de forte de tip Van der Waals, care sunt de fapt niste forte de coeziune, ce se nasc intre moleculele

20

dipolare ale stratului de finisaj (mortare, paste) si suprafata fatadei care poarta o anumita sarcina electrica. Moleculele care polarizeaza cel mai usor in mortarul de tencuiala sunt cele de apa, dar trebuie tinut seama si de alte particule de dimensiuni microscopice, cum ar fi, particulele de clincher in curs de hidratare sau microparticulele de praf din partea fina a nisipului, care pot fi centre de polarizare pentru apa, deoarece in general suprafata acestora are sarcini electrice. Adeziunea finisajelor este deci un fenomen molecular, care este conditionat obligatoriu de starea proaspata a finisajelor, ea producandu-se pe baza fenomenului electrochimic de coeziune, care se naste la punerea in contact a materialului de finisaj cu suportul sau. Adeziunea creste treptat, de la zero, pe masura ce mortarul finisajului se intareste si se transforma in aderenta, fenomen caracteristic starii solide si care reflecta coeziunea moleculara. Aderenta finisajelor la stratul suport este asigurata insa nu numai de fenomenul electrochimic de coeziune, ci ea poate fi marita si datorita porozitatii suprafetei fatadelor, care absoarbe astfel laptele de ciment, apa, solventii din compozitia finisajelor, producanduse o intrepatrundere a stratului de finisaj pe o grosime suficienta in porii suprafetei suportului si deci o ancorare mecanica. Este cazul mortarelor pe baza de lianti hidraulici utilizati la realizarea placajelor, dar numai atunci cand atat suprafata suportului, cat si placile placajului prezinta o porozitate ridicata (ex: placile ceramice smaltuite, placajele de caramida aparenta care au absorbtia de 5-15%). In acest caz, pe langa legaturile realizate intre moleculele de natura electrochimica, intervine si actiunea de intrepatrundere a mortarului de priza in porii biscuitului ceramic. De asemenea, trebuie precizat faptul ca fenomenul de interfata intre spatele placilor unui placaj exterior si mortarul in stare proaspata de aplicare, poate ramane ca fenomen electrochimic, chiar dupa intarirea mortarului utilizat la aplicarea placilor placajului, atunci cand suprafata fatadei are o porozitate redusa si cand placile placajului au o absorbtie de apa redusa sau nu au deloc absorbtie de apa (ex: placile de gresie portelanata). Aceasta explica multe din degradarile aparute in aceste cazuri, daca s-a contat pe patrunderea mortarului in suport. Toate sistemele cu finisaje aderente sunt tributare miscarilor suportului, in special in cazul in care se formeaza fisuri in acesta. Din acest moment finisajul incepe sa fie solicitat si sa suporte o anumita alungire in zona din dreptul unei fisuri; daca fisura in suport devine mai importanta, finisajul se fisureaza si el, neputandu-se alungi foarte mult. Mecanica fenomenului de fisurare se bazeaza pe faptul ca, deformatiile din sistemul de acoperire de deasupra acestora, se transmit in zonele adiacente fisurii pe o distanta numita lungime de influenta. Alungirea maxima a materialului in dreptul unei fisuri si lungimea de influenta depind de modulul lui de elasticitate, de eforturile unitare de intindere si forfecare care se nasc in acesta, deci intr-un cuvant de caracteristicile materialului. Materialul de acoperire al fisurii este intins in zona fisurii afectata de deformatii. Aceasta intindere conduce la o subtiere a materialului pe aceasta zona de influenta. Daca fisura sufera deschideri si inchideri repetate, materialul respective sufera deformatii de intindere, urmate de revenirea partiala sau totala la lungimea initiala, dupa cum deformatia are loc sau nu in domeniul elastic.

Degradarile finisajelor fatadelor: cauze, mecanism de producere, masuri de prevenire, masuri de remediere. 21

Patologia finisajelor fatadelor comporta totalitatea degradarilor ce pot surveni din diferite cauze la suprafata acestora, in structura lor, la interfata straturilor ce le compun sau la interfata dintre finisaje si suportul lor, fenomene nedorite ce le fac improprii destinatiei lor, ele nemairaspunzand conditiilor tehnice specifice. Aceste degradari se clasifica in doua mari categorii: A. Degradari care afecteaza conditiile tehnice principale compromitand existenta finisajelor: - aparente (microfisuri, fisuri, crapaturi, desprinderi de pe suport); - neaparente, nesesizabile vizual la inceput ( defecte ascunse: porozitate prea mare, capilaritate pronuntata). B. Degradari care afecteaza conditiile tehnice complementare, fara a pune in pericol existenta lor; acestea sunt in general generatoare de probleme estetice, respective aspect necorespunzator (spectre ale rosturilor, diferente de nuanta, patari, defecte de planeitate, neuniformitati ale rosturilor); Cauzele degradarilor finisajelor fatadelor cladirilor civile se pot grupa astfel: - cauze datorate unei uzuri normale; - cauze accidentale - cauze datorate lipsei de intretinere. Uzura normala este cauzata de depasirea duratei limita de existenta pentru care finisajul a fost proiectat, atunci cand acesta a fost executat si exploatat in conditii normale. Aceasta are loc in prezenta diversilor agenti atmosferici care il solicita si se exprima prin degradari ale finisajului sau ale ansamblului suport- finisaj ce afecteaza conditiile sale tehnice principale si complementare, facandu-l impropriu destinatiei pentru care a fost proiectat. O mare parte din finisajele fatadelor cladirilor suporta degradari din cauze accidentale, acestea conducand la scurtarea ciclului normal de viata in unele cazuri definitive, in altele fiind posibile masuri de remediere. Aceste degradari pot surveni datorita agentilor si factorilor C.P.T. care solicita finisajul, cauzele putand fi localizate deci in orice etapa, de la conceptie, proiectare, executie, pana la exploatare. Aceste degradari afecteaza prematur finisajul insusi sau ansamblul suport finisaj. Cauzele accidentale pot fi: - punerea in opera a unor materiale cu calitati indoielnice, fara agremente tehnice si fara certificate de calitate; - proiectarea defectuoasa a rosturilor finisajelor fatadelor incapabile de a prelua micromiscarile structurii fatadelor datorate dilatatiilor termice, tasarilor inegale ale fundatiilor, umflarii materialelor sub actiunea umiditatii, contractiilor din curgere lenta; greselile de proiectare pot sa datoreze: - alegerii unor materiale pentru rosturi, necorespunzatoare; - proastei dimensionari prin prevederea unor dimensiuni insuficiente a rosturilor, fapt ce conduce la depasirea capaciatatii de absorbire a micromiscarilor fatadelor in totalitatea lor si in consecinta la degradarea finisajului prin desprinderea sa de pe suport;

22

omiterii prevederii rosturilor elastice; alegerea unor adezivi pentru lipirea placajelor, cu caracteristici elastice insuficiente pentru preluarea contractiilor sau dilatarilor volumului; - alegerea unor finisaje nerezistente agentilor atmosferici din zona respectiva ( ceata salina, temperaturi coborate); este cazul de exemplu al finisajelor cu porozitate sau capilaritate acentuata, gelive sau nerezistente la diverse actiuni chimice specifice; - alegerea nepotrivita a culorii finisajelor fara a le corela cu orientarea fatadelor; niciodata nu este indicat a se utiliza culori inchise pe fatade puternic expuse razelor solare; - proiectarea necorespunzatoare a scurgerilor balcoanelor si logiilor la cladiri etajate, eliminarea apelor din ploi, zapezi si in special din spalarea acestora facandu-se prin tevi metalice mai mult sau mai putin lungi in loc sa se prevada conducte interioare; de aceea se ajunge la murdarirea fatadelor datorita prelingerilor si stropirii cu apa murdara. Fata de toate aceste cauze insa, pot surveni degradari importante la finisajele fatadelor, din cauze datorate lipsei de intretinere atunci cand nu se intervine la timp prin lucrari de intretinere si remediere rapida a defectiunilor; deci responsabili pentru aceste degradari sun agentii si factorii C.P.T. In tabelele de mai jos, am prezentat sistematizat care sunt degradarile finisajelor fatadelor, cauzele care le genereaza, mecanismul de producere al lor, masurile de prevenire, si masurile de remediere. Mentionez ca am facut referire doar la finisajele fatadelor ce constituie subiectul acestei lucrari si anume finisajele din placaje de piatra artificiala si naturala.

23

DEGRADARI CARE AFECTEAZA CONDITIILE TEHNICE PRINCIPALE ALE FINISAJELOR

D ra ri eg da Microfisuri L ocalizare: placajele ceramice subtiri, in special cele glazurate. In acest ultim caz,microfisurile poarta numele de harise si apar de regula la nivelul glazurii.

F ctori responsa a bili Agenti atmosferici + factori C.P.T. (eroare de proiectare) Soc termic.

Meca nism de produc a deg da ul ere l ra rilor In lunile de vara razele soarelui pot genera la orele dupa amiezii o energie destul de mare care este simtita de fatadele cu orientare spre vest. O parte din energie este reflectata de perete, alta parte este absorbita, functie de culoarea finisajului. Astfel se poate ajunge la temperaturi de pana la 70C pe fatadele finisate cu culori inchise. La o scadere brusca de temperatura,apare socul termic care poate genera microfisuri prin depasirea modulului de elasticitate.

Ma suri de prevenire

Ma suri de rem ediere

1) Reducerea diferentelor de *Pentru placajele subtiri din temperatura provocate de un soc piatra naturala este necesara termic, prin utilizarea pe fatadele refacerea integrala prin expuse soarelui a finisajelor in culori schimbarea solutiei deschise. proiectate (alegerea unor 2) Utilizarea unui mortar cu modul de placi cu culori deschise) elasticitate scazut, in cazul placajelor * Pentru placaje ceramice din piatra montate prin lipire. este necesara refacerea 3) Utilizarea placajelor ceramice integrala prin schimbarea glazurate, numai daca exista precizata solutiei proiectate (alegerea rezistenta glazurii la harisare. unor placi cu culori deschise sau a altor tipuri de finisaje adecvate) F isuri Agenti atmosferici La placajele ceramice sau chiar la cele din 1) Reducerea diferentelor de *Pentru placajele subtiri din L ocalizare: Socul termic piatra naturala proiectarea gresita a rosturilor temperatura provocate de un soc piatra naturala si placaje placajele subtiri Agenti mecanici + (ca marime, lipsa rosturilor elastice in anumite termic; ceramice, este necesara din piatra naturala factori C.P.T. cazuri) duce la depasirea posibilitatii de 2) Alegerea finisajului functie de refacerea integrala prin sau in placajele Diferente din punct dilatare a placajului, respectiv la fisurarea lui si suport astfel incat sa aiba moduli de schimbarea solutiei ceramice, cu de vedere al la pierderea aderentei;in unele cazuri se poate elasticitate comparabili. In cazul proiectate. rosturi rigide deformabilitatii intre produce si curbarea placilor. suportului din BCA se realizeaza subdimensionate; suport si finisaj. Daca modulul de elasticitate al suportului este tencuieli armate si apoi placaje din -Placajele mai scazut decat al finisajului, acesta suporta piatra naturala lipita cu adezivi sau ceramice fara eforturi suplimentare de intindere; atunci din placaje ceramice montate cu rosturi cand deformatiile nu sunt libere se produce rosturi rigide si flexibile corespunzatoare fisurarea materialelor din rosturi si chiar a corespunzatoare (ca dimensiuni si dimensiunilor lor placilor, umflarea finisajului si in final mod de tratare). desprinderea de pe suport.

24

P ierderea a derentei la suport L ocalizare: placajele ceramice fara rosturi tratate corespunzator sau necorespunzatoar e ca marime, dimensiunile placilor. Placaje subtiri din piatra naturala si placaje ceramice cu rosturi de dimensiuni mici.

Agenti atmosferici + Apa sub forma de vapori provenita din factori C.P.T. (eroare absorbtia prin difuzie a umiditatii din exterior de proiectare sau de sau din spatiile interioare, intalnind o tehnologie de suprafata mai rece condenseaza. Apa executie); acumulata deterioreaza in primul rand in finisaj in structura lui, dar si la nivelul suportfinisaj, periclitandu-i aderenta, mai ales daca finisajul imbibat cu apa este surprins si de un inghet. Vaporii de apa ajunsi in finisaj cauta sa iasa spre exterior, iar daca acesta constituie bariera de vapori se creaza tensiuni, care provoaca desprinderea finisajului de pe suport.

1) Alegerea unor finisaje corect * Eliminarea posibilitatii de concepute ca materiale si tehnologie infiltrare prin capilaritate a de realizare, astfel incat sa se asigure apei din pamant; permeabilitatea la vapori si * Pentru placaje este impermeabilitatea la apa. necesara refacerea integrala a 2) Proiectarea corecta a detaliilor de finisajului. arhitectura: dispozitive de scurgere la balcoane, protectii contra scurgerii apelor; 3) Proiectarea corecta a rosturilor placajelor: in cazul rosturilor deschise, realizarea ventilatiei in spatele placajului pentru impiedicarea patrunderii apei spre perete, prevederea de bariere de vapori, canale de evacuare a vaporilor ajunsi in spatele placajului; 4) corecta dimensionare a rosturilor

Localizare: placaje din piatra naturala sau placi ceramice montate prin lipire.

Agenti reologici+ factori C.P.T (eroare de executie): contractii din curgerea lenta a betonului, din structura de rezistenta

Deformatiile din curgere lenta ale suportului genereaza eforturi de intindere in finisaje supraincarcandu-le, pana la depasirea rezistentei de rupere, provocand fisuri si desprinderi de pe suport, daca prin tehnologia de executie nu se prevede corect momentul inceperii finisajelor.

Evitarea riscului se face prin * Refacerea partiala sau totala efectuarea finisajelor numai dupa cel a finisajului. putin 6 luni de la terminarea turnarilor de betoane; reducerea acestui timp se face numai daca indicatiile producatorilor o prevede (ex: cazul placajelor ceramice din gresie portelanata, montate prin lipire).

25

Localizare: placaje ceramice fara rosturi corespunzatoare dimensiunilor lor, placaje din piatra naturala.

Agenti mecanici+ factori C.P.T (eroare de proiectare): diferente din punct de vedere al deformabilitatii suportului si finisajului.

Daca modulul de elasticitate al suportului finisajului este mai scazut decat al finisajului, acesta din urma suporta eforturi suplimentare de intindere; cand deformatiile nu sunt libere se produce fisurarea materialelor din rosturi si chiar a placilor;

Alegerea finisajului in functie de * Refacerea integrala cu suport astfel incat sa aiba modului de alegerea solutiei adecvate. elasticitate comparabili, iar placile ceramice montate cu rosturi rigide si flexibile corespunzatoare ( ca dimensiuni si mod de tratare).

Localizare: toate Factori C.P.T (eroare finisajele din placi de tehnologie de aplicate prin lipire. executie): Insuficienta pregatire a suportului: lipsa de curatare a suportului inainte de aplicarea unui finisaj Localizare: toate Factori C.P.T (eroare finisajele de tehnologie de aderente la suport intretinere): Lipsa de intretinere (nereparea jgheaburilor, burlanelor sau a instalatiilor de apa, hidroizolatiilor).

Existenta de praf, urme de grasime creeaza un Curatarea atenta a suportului de praf, * Refacerea partiala sau strat de separatie intre suport si noul finisaj ce- urme de grasime; totala, dupa caz. I distruge aderenta. Alegerea corecta a finisajelor in renovari, stabilizarea suporturilor prafoase prin grunduri de fixare.

Apa lichida acumulata provoaca deteriorari in Repararea la primele semne a tuturor * Eliminarea cauzelor primul rand in finisaj in structura lui, dar si la defectiunilor aparute. infiltratiilor de apa prin nivelul suport - finisaj, periclitandu-I aderenta. repararea la primele semne a tuturor defectiunilor aparute.

26

Capitolul 4. Durabilitatea finisajelor


( finisaje din piatra naturala si artificiala) 4.1 Cronologia montarii placajelor pe fatade Din punct de vedere chronologic, initial au aparut placajele fixate direct pe elementul de constructie, aparent sau mascat, cu mijloace mecanice. Ideea solidarizarii punctuale pe componenta de rezistenta s-a utilizat initial la montarea placajelor cu tehnologie uscata; din ea au derivat alte rezolvari pentru fixarea placajelor. Din punct de vedere al vitezei de executie, sistemul de fixare mecanica are calitati de necontestat; cu cat placile sunt de dimensiuni mai mari, cu atat viteza de executie creste. Din punct de vedere al performantelor termotehnice, toate sistemele de montare a placajelor asigura aceleasi rezultate, diferentele aparand mai ales in ceea ce priveste aspectul si pretul. Dupa modul de tratare a rosturilor, sistemul de fatada este etans sau ventilat. S-a constatat ca, indiferent cat de bine este etansat rostul sau cat de bun (performant) este materialul de etansare, cu trecerea timpului apar desprinderi sau fisuri ale acestuia, datorate efectelor radiatiilor ultraviolete ( imbatranirea mortarelor sau a chiturilor), precum si variatiilor de temperatura vara iarna. Daca la aceste cauze obiective ale degradarilor se adauga o proasta punere in opera pericolul de infiltrare a umiditatii prin crapaturi si fisuri creste. Egalizarea presiunii intre aerul exterior si spatial dintre placaj si izolatia termica este favorizata de existenta fisurilor in finisaj. In cazul fatadelor etanse, aerul incarcat cu umiditate, infiltrat prin fisuri, ajunge in spatele finisajului. Aceasta umiditate ramane captiva in spatial intermediar, ducand la degradari suplimentare ( pete pe fatada, condensuri). Asigurarea circulatiei aerului in spatele placajului este importanta deoarece contribuie la egalizarea presiunilor pe cele doua fete opuse ale acestuia. Aerul transporta umiditate prin crapaturi sau neetanseitati in zone considerate inchise ermetic si care au presiune diferita de cea a aerului exterior. Fatada ventilata, care poate fi considerata un ecran pluvial, reduce diferenta de presiune a aerului la nivelul invelisului exterior al cladirii, prin intermediul fantelor sau rosturilor deschise, transferand aceasta diferenta la nivelul peretelui propriu zis. 4.2. Componenta de protectie si finisaj Materiale uzuale pentru placarea fatadelor cladirilor Placi din piatra naturala

Finisajele din placaje de piatra naturala, reprezinta o solutie de placare a fatadelor intalnita la nivel mondial, mai ales datorita bunei rezistente a rocilor naturale la factorii de mediu, precum si intretinerea relativ usoara a acestora.

27

Eleganta si stilul unei noi cladiri de birouri este subliniata prin placarea fatadei, cel putin la nivelul parterului si primelor etaje cu placi masive de marmura. Aceasta este una dintre solutiile care, desi sunt folosite de decenii, continua sa atraga privirea trecatorilor si sa confere o nota aparte ansamblului arhitectonic. Pentru un aspect elegant si mereu la moda al caselor, cea mai buna solutie pentru fatade este piatra naturala sau piatra reconstituita. Multa lume opteaza pentru piatra intrucat aceasta este unul dintre cele mai durabile materiale de constructii, conferind intregii case un aer de lux si stabilitate. In plus, intretinerea unei fatade din piatra naturala este minima. Nu necesita lacuire sau vopsire, se spala doar periodic cu apa sub presiune.

Marele minus al fatadei din piatra este insa costul. Este vorba aici nu doar de pretul materialului in sine, ci si de cel al transportului si al manoperei pentru montarea acesteia, care trebuie facuta de profesionisti. Datorita pretului ridicat, cel mai adesea piatra este folosita doar pentru unele portiuni ale fatadei, ca si element decorativ de accent, cum ar fi in zona de soclu, la colturile cladirilor sau in jurul ferestrelor si usilor. Cum acestea sunt si zonele cele mai sensibile ale constructiei, se obtine astfel si o protectie marita la socuri mecanice.

28

Din piatra naturala nu pot fi realizate nici placi de dimensiuni mari, nici placi subtiri. Greutatea materialului natural induce o sarcina importanta asupra componentei rezistente, care trebuie dimensionata, ca material, alcatuire si grosime, astfel incat sa nu fie posibila deteriorarea acesteia sau desprinderea placilor. De asemenea, componenta de prindere solidarizare ( scheletul pe care sunt fixate placile si dispozitivele de solidarizare a acestuia pe peretele suport) este aleasa in concordanta atat cu tipul de componenta rezistenta, cat si cu cel de material de protectie finisaj. Piatra naturala aduce frumusete si originalitate oricarui proiect, intrucat nu vor exista doua lucrari la fel. Placile din piatra naturala folosite cel mai des sunt cele din granit, marmura , calcar si travertine. Pentru ca fatadele din piatra sa reziste cat mai mult este necesar sa fie cunoscute atat comportamentul sorturilor de piatra in contact cu exteriorul, precum si modul de comportare in legatura cu tipul de liant folosit. Marmura Cuvantul marmura provine din greaca veche, unde cuvantul marmirin insemna a luci, a straluci. Marmura a fost si a ramas un material nobil si de o frumusete aparte, cu o rezistenta in timp impresionanta. Este o roca metamorfica foarte densa, dura, cu granulatie fina, compusa in cea mai mare parte din calcit (forma cristalina a carbonatului de calciu, CaCO3) si obtinuta prin metamorfoza calcarului. Poate fi lustruita usor, cu rezultate spectaculoase. Marmura geologica este de fapt calcarul, care a fost supus unor presiuni si temperaturi mari si care si-a schimbat structura intr-o textura cristalina, zaharoasa. Din punct de vedere commercial,termenul de marmura poate fi atribuit oricarui calcar compact supus lustruirii care include cea mai mare parte a marmurelor colorate , exceptie facand o parte din marmura verde. Marmura , travertinul sau calcarul slefuit are o finisare mai mult mata sau satinata decat o suprafata foarte lucioasa. Aceasta este obtinuta prin oprirea lustruirii exact inainte de ultimul stadiu. Aceasta prelucrare este uneori preferata, deoarece are o imagine mai catifelata decat piatra lustruita.

29

In Europa, cea mai apreciata marmura este cea de Carrara (Italia). Cariera de la Carrara este faimoasa pentru marmura sa de culoare alba, respectiv gri- albastruie, ambele de o calitate deosebita. In Romania, cea mai importanta cariera de marmura este cea de la Ruschita (Cariera Veche-Gropan si Cariera Noua-din Dealul lui Ionel). Marmura de Ruschita este, din punct de vedere al puritatii si al duritatii, prima in Europa si a treia in lume.

Ea prezinta aspecte foarte diferite: de la alb la negru, ceea ce ofera suprafete perfect unicolore, dar si pana la verde sau rosu cu vine mari, albe, astfel existand numeroase colorituri discrete sau tari. Pentru o intretinere corecta si pentru a se evita patarea sau matuirea prematura a marmurei montate sunt recomandate tratamente de spalare cu detergenti speciali, impermeabilizare si/sau ceruire.

30

Granitul (italian granito, granulat) este o roca masiva de natura magmatica, cu o granulatie grosolana intrucat contine cristale cu dimensiunea catorva milimetri. Se formeaza la adancimi mari si contine in principal cuart, feldspat sau minerale de culoare inchisa ca mica.

Granitele se formeaz din magma acid bogat n silicai, care vine din adncime (fenomen favorizat de micrile tectonice) i care n apropierea suprafeei pmntului (adncime de sub 2 km) se solidific prin rcire lent n crpturile scoarei avnd uneori un diametru de cteva sute de kilometri; Caracteristic pentru granit numit i plutonit sunt adncimile mari unde se formeaz, rocile care se formeaz la adncimi mai mici ca 2 km, sunt numite subvulcanite sau "roci de gang" (steril) n minerit. Deoarece procesul de rcire a magmei are loc la adncimi relativi mari, rcirea magmei se produce lent, cristalizarea mineralelor producndu-se n funcie de punctul lor de topire, de aceea mineralele de culoare nchis cu punct de topire ridicat care au de obicei i o densitate mai mare blend, piroxen se solidific la nceput, urmate apoi de feldspat i cuar. Din aceast cauz n camera sau cuibul de granit vom gsi mineralele cu densitate mai mic ca feldspat i cuar mai aproape de suprafaPrin micri tectonice ulterioare formrii granitului, sau prin procesele de eroziune i transport a apei, vntului, sunt ndeprtate straturile care acopereau granitul, acesta aprnd la suprafa, fiind supus la rndul lui intemperiilor, razelor solare ce duce la o schimbare a culorii sale ntr-o nuan glbuie, mineralele mai puin dure fiind erodate. Aspectul granitului, este diferit in masa lui putandu-se vedea cristale de minerale de marime de cativa milimetri. Sortimentatia coloristica a granitului este foarte mare de la cenusiu deschis pana la albastrui, rosu, galben, insa unele culori ca rosu sau negru sunt utilizate mai des. Cu duritate medie-mare si cu absorbtie de apa scazuta, granitul natural este recomandat pentru folosirea cu succes la placarea exterioara; Granitul rezista foarte bine la trafic intens, dar si la conditii atmosferice stresante.

31

Travertinul este o forma de calcar care da un caracter aparte suprafetelor pe care le decoreaza, dand senzatie de suprafete "calde". Micile alveole caracteristice suprafetei sunt create de izvoarele fierbinti existente acum milioane de ani in jurul formatiunilor geologice. In comert, travertinul se gaseste in doua forme: chituit si nechituit. Travertinul chituit spre deosebire de cel nechituit este substantial mai putin poros, porii fiind inchisi cu o substanta speciala. Datorita naturii poroase, travertinul necesita utilizarea tratamentelor de impermeabilizare. Travertinul nu permite lustruirea, textura suprafetei se preteaza finisajelor cu aspect deosebit.

Placile din piatra naturala utilizata la realizarea fatadelor ventilate pot avea dimensiuni de 300 x 300 600 x 600 mm functie de duritatea pietrei si grosimi de 1550 mm. Placi din piatra reconstituita, aglomerata cu rasini sintetice, de tipul epoxidicelor, produse in strainatate sau in Romania, pe baza unor tehnologii straine. Acestea pot avea dimensiuni de 300 x 300 600 x 600 mm, si grosimi de 8 12 mm.

32

- Placi din piatra artificiala, arsa ( placi ceramice) cu performante superioare in ceea ce priveste comportarea sub actiunea agentilor de mediu si a socurilor mecanice, precum si cu game dimensionale mult mai variate (pana la 1,2 m x 1,2 m 1,6 m ). Acestea se pot clasifica: - dupa forma: placi ceramice dreptunghiulare, patrate sau cu alte forme geometrice, avand laturi rectilinii sau regulate, cu muchii ascutite sau rotunjite; - dupa dimensiuni: placi ceramice cu dimensiuni modulate sau nemodulate; - dupa tehnologia de fabricatie: placi ceramice presate sau placi ceramice extrudate ; - dupa absorbtia de apa: - placi ceramice presate, glazurate sau neglazurate cu absorbtia de apa 0,5 % (grupa B Ia); - placi ceramice presate, glazurate sau neglazurate cu absorbtia de apa intre 0,5..3 % (grupa B Ib); - placi ceramice presate, glazurate sau neglazurate cu absorbtia de apa intre 3..6 % (grupa B IIa); - placi ceramice extrudate, glazurate sau neglazurate cu absorbtia de apa 3 % (grupa A I); - placi ceramice extrudate, glazurate sau neglazurate cu absorbtia de apa intre 3..6 % (grupa A IIa). Placile ceramice pentru fatada de mari dimensiuni, cu calitati superioare (comparabile cu ale granitului in punct de vedere al rezistentei la soc termic, mecanic, umiditate), trebuie sa reziste la intemperii ( cicluri de inghet dezghet) si sa aiba o absorbtie de apa cat mai redusa. Preluand denumirea italieneasca de gresie portelanata, aceste placi ceramice au performante superioare in ceea ce priveste rezistenta mecanica (similara granitului) si permite obtinerea unor grosimi reduse ale placajului ( 8mm). Permeabilitatea foarte redusa la difuzia vaporilor poate pune problema modului de evacuare a umiditatii remanente si cu atat mai mult a prevederii unor zone pentru a asigura respiratia peretelui. Rezistenta mare a placilor deriva din faptul ca inainte de realizarea presarii, amestecul se deshidrateaza. Temperatura de coacere este de peste 1200C, fapt care, de asemenea, confera produsului calitati superioare. Tendintele ultimilor ani in productia de placi ceramice pentru fatade se refera mai putin la cresterea dimensiunilor sau a rezistentei mecanice a placilor, cat mai ales la modul de intretinere - sau autointretinere al acestora, in contextul reducerii poluarii globale si al consumului rational de resurse naturale. Astfel, o fatada care se autointretine implica un consum mai mic de detergenti( factor poluant) si un consum mai redus de apa. Proiectarea fatadelor cu placaje din piatra naturala sau artificiala se realizeaza in functie de tema de proiectare elaborata de catre beneficiar, care trebuie sa cuprinda: - cerintele utilizatorului; - destinatia cladirii respective; - solicitarile la care va fi pus placajul in timpul exploatarii; dimensiunile suprafetelor ce urmeaza sa fie placate, inaltimea peretilor placati; structura stratului suport al placajului, natura materialelor ce il alcatuiesc; data terminarii executiei suportului. Pentru a asigura durabilitatea fatadelor din piatra naturala sau artificiala, proiectantul de specialitate va trebui sa tina cont de specificatiile de performanta ale placajelor, mentionate in tabelele din Capitolul 2.

33

- Rezistenta si stabilitatea componentei de protectie si finisaj Conditiile pentru asigurarea rezistentei si stabilitatii placilor sunt: Din punct de vedere static, sa reziste sub sarcini fara a se deforma si fara a se fisura; sunt admise deformari de pana la 1/300 din inaltime (la piatra); Din punct de vedere al comportarii la actiunile factorilor climatici, desi placile sunt testate la cicluri succesive de inghet dezghet, la agenti chimici, comportarea lor se verifica in timp in situ, in cadrul ansamblului element de finisaj element de prindere perete suport. In zonele opace ale fatadei, preluarea dilatarilor termice precum si a miscarilor survenite in timpul unui cutremur se face prin rosturi de dilatare. In cazul alcatuirilor cu finisaj uscat si rosturi deschise, dimensiunile placilor si existenta rosturilor intre placile ce compun subansamblul de fatada asigura o oarecare elasticitate a acesteia; totodata se tine seama de alcatuirea scheletului de sustinere, de modul de fixare al acestuia pe peretele suport, de distantele intre punctele de prindere si de insusi tipul de suport.

4.3. Componenta suport a protectiei exterioare (componenta de prindere si ansamblare). Rezistenta si stabilitatea sistemului de asamblare si fixare a elementelor de protectie si finisaj se refera la capacitatea acestora de a transmite componentei rezistente a subansamblului ( in general perete suport ), incarcarea proprie a acestor placi si pe cele datorate agentilor naturali uzuali si exceptionali ( vant, seisme, explozii, ..). Fixarea pe perete. Scheletul de sustinere se fixeaza pe peretele suport cu mijloace mecanice, (suruburi in dibluri de plastic sau metal, in gauri forate in perete si care strapung peretele conform indicatiilor producatorului si inginerului structurist). Rezistenta diblurilor este determinata in functie de valorile cunoscute pentru peretii de beton cu agrafe grele, fie functie de rezultatele incercarilor efectuate pe peretele ce urmeaza a fi izolat. Scheletul de sustinere poate fi din lemn, metal (otel sau aluminiu), mixt ( lemn si metal). Se recomanda ca acest schelet sa fie decalat de suport prin modul de montare pe piesele metalice locale, pentru a se putea prevedea termoizolatie si in spatele acestuia. De asemenea, durabilitatea in raport cu fenomenul de coroziune reprezinta un factor determinant in ceea ce priveste rezistenta si stabilitatea acestei componente. Astfel, din clasa metalelor, se folosesc oteluri inoxidabile, aluminiu sau, in cazul otelului obisnuit, este necesara tratarea anticoroziva. Scheletul de sustinere se poate realiza si din grinzisoare/ montanti din lemn impregnate. Acesta nu este supus intemperiilor, estimandu-se o durabilitate in timp a acestuia de circa 50 ani. Legatura intre componenta rezistenta si componenta de solidarizare si asamblare trebuie realizata astfel incat sa poata prelua abaterile dimensionale fata de verticala ale peretelui suport. Reglajul poate fi facut pe o directie ( fixare directa pe componenta de rezistenta), doua directii ( fixare pe schelet unidirectional) sau trei directii ( la schelet bidirectional).

34

Avand in vedere umbrirea scheletului de catre componenta de protectie si finisaj, dilatarile din supraincalzire sunt mult reduse; de asemenea, expunerea la intemperii ( ploaie, zapada) si imbatranirea componentei de asamblare si montaj (actiunea radiatiilor UV) este mult diminuata. Prevederile privind protectia contra incendiilor limiteaza utilizarea scheletului de lemn, in functie de tipul de cladire considerat.

Capitolul 5. Exemple de sisteme de aplicare a placajelor din


piatra artificiala si naturala

5.1.Sisteme de finisaje realizate cu placaje fixate prin dispozitive mecanice de structura de rezistenta a cladirii. Sunt alcatuite din elemente de inchidere discontinue de diferite dimensiuni, forme si materiale (placi din piatra naturala sau artificiala), fixate de structura de rezistenta a fatadelor, fie ea zidarie sau beton: - prin intermediul unui schelet de sustinere din lemn, fungicizat, protejat hidrofug si la foc sau din metal (aluminiu sau inox), cu sau fara termoizolatie acest sistem este cunoscut sub denumirea de BARDAGE. Toate aceste tipuri de sisteme care asigura difuzia vaporilor de apa prin stratul de aer ventilat, rezistenta la foc, satisfac in general izolarea acustica la zgomot stradal aerian si intretinerea lor in timp. Durabilitatea lor este in general mare, datorita independentei destul de mari fata de miscarile suportului; durabilitatea sistemelor depinde in special de durabilitatea produselor din care sunt alcatuite. - direct prin ancore metalice sistemul este cunoscut sub numele de VETURE. Sistemul BARDAGE, este un tip de finisaj traditional francez, a carui durabilitate depinde de durabilitatea produselor ce il constituie: scheletul din lemn, elementele de fixare si elementele de inchidere, ce pot fi constituite din placi de dimensiuni mici (placaje din ceramica). Acest tip de sistem a evoluat prin multe alte tipuri de scheme, care variaza de la tara la tara. S-au realizat astazi in lume, in tari ca S.U.A., Germania, Canada, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Austria sisteme cu placaje din diferite materiale, montate pe schelet din lemn, sau schelet metalic alcatuit fie numai din montanti, pe care elementele sunt prinse cu agrafe vizibile, fie din montanti si rigle, pe care elementele sunt prinse cu piese ascunse fixate pe spatele lor. Aceste sisteme sunt prevazute cu strat de aer ventilat si termoizolatie. Sistemul KERAION QUADRO realizeaza fixarea mascata a placilor, prin intermediul unor piese locale de aluminiu extrudat. Acest sistem foloseste placi ceramice de dimensiuni mari (ce depasesc 1 mp), fixate in patru puncte cu piese de prindere montate pe spatele lor. Pe fiecare placa se monteaza patru astfel de ploturi ceramice, in care sunt fixate, cu suruburi din otel inoxidabil, dispozitive locale din aluminiu. Acestea sunt la randul

35

lor, solidarizate pe traverse din aluminiu extrudat. Pozitia finala este stabilizata prin intermediul unui surub inoxidabil. Dimensiunea maxima a placilor ceramice este de 600 x 900 mm.

Fixare in sistem QUADRO cu prinderi pe rigle de inox.

Sectiune verticala prin elementele de prindere ale sistemului KERAION QUADRO.

Pentru placi de dimensiuni mai mari 1200 x 1200 mm, se recomanda utilizarea unui sistem care are premontate, pe spatele placilor ceramice, bare de rigidizare din aluminiu extrudat, solidarizate cu piulite autoblocante, in suruburile din otel inoxidabil din ploturile ceramice. Intre ploturi si piesele metalice se prevad garnituri din neopren.

Fixare in system QUADRO cu prinderi pe montanti din inox.

36

Sistem KERAION, fixare cu agrafe vizibile.

Sistemul RADAR PLUS, dezvoltat in colaborare cu specialisti din domeniul radiofrecventei, presupune absorbtia a circa 90 99% din undele radar incidente pe suprafata. Este recomandata utilizarea sa pentru placarea ceramica a cladirilor care formeaza ansamblul aeroportuar si in cazul cladirilor inalte din proximitatea acestora, pentru evitarea aparitiei imaginilor fantoma. Sistemul de fixare este similar cu cel prezentat mai sus, dimensiunile maxime ale placilor putand fi 1200 x 1200 mm. Dezvoltat mai ales ca o solutie de reabilitare a placajelor de dimensiuni mici, component de protectie si finisaj a sistemului KERAION PLUS este constituita dintr-o placa ceramiaca de dimensiuni mari ( max. 1200 x 1200 mm), pe care sunt lipite placi de dimensiuni mici.

37

Sistemul KERAION PLUS

O alta varianta a sistemului de prindere KERAION, o varianta mai economica este cu fixare cu agrafe aparente, din otel inoxidabil. Dimensiunile placilor pot fi de 600 x 600, 600 x 900, 900 x 900 mm. Sistemul, in toate variantele, asigura posibilitatea reglajului fin pe cele trei directii.

Sistem KERAION si agrafe.

Sistemul KERAFACE, reprezinta o solutie mai economica, in care placile ceramice sunt montate cu agrafe vizibile , din otel inoxidabil, pe un schelet din aluminiu sau lemn. Trama scheletului de sustinere este de 500 x 250 mm, pentru placi cu dimensiunea de 492 x 285 mm si de 600 x 250 mm, pentru placi cu dimensiunea de 592 x 285 mm. Aspectul este acela de caplama, dupa cum se vede in figura de mai jos.

sistem astfel

O alta ventilat incat sa

varianta de placare in este cea in care montantul , din aluminiu extrudat, este conceput permita montarea unor 38

garnituri de etansare continue intre agrafe, impiedicand astfel patrunderea apei dincolo de montantul cu rol si de canal colector de apa. Se presupune ca apa nu intra prin rosturile orizontale, ci doar aerul incarcat cu umiditate, motiv pentru care sistemul este ventilat.

Posibilitati de rezolvare a unor accidente in campul fatadei: Racordarea a doua campuri ceramice, dintre care unul este montat in sistem traditional, celalalt in sistem de fatada ventilate. Elementul de racordare este realizat din tabla de aluminiu.

Schimbari de plan orizontal

In cazul schimbarilor pe plan vertical, sau chiar si numai la partea inferioara terminala a placajului, este necesara prevederea unei inchideri din table de aluminiu perforate, pentru a permite scurgerea apei infiltrate in spatele placajului.

Schimbari de plan vertical

colt

Posibilitatile de rezolvare a zonelor de colt iesind si intrand sunt variate, atat ca geometrie cat si ca 39

material. Muchia poate fi rezolvata fie cu placi ceramice, fie cu elemente din table de aluminiu, lacuita.

Rezolvari de colt iesind, cu piese ceramice

Rezolvari de colt iesind, cu elemente din table de aluminiu Este posibila si solutia in care interventia metalica este discreta, dar constituie o verticala marcata, muchie vie, a coltului fatadei. In ceea ce priveste coltul intrand, la nivel de principiu rezorvarile sunt relative similare, adica fie cu piese ceramice, fie cu table de aluminiu.

Rezolvari de colt intrand

40

Exemple de rezolvari in zona ferestrelor, in vederea realizarii unui produs anvelopa coerent si performant:

Racordare cu fereastra (sectiune orizontala)

Un sistem relativ nou, care utilizeaza un tip particular de placi ceramice este sistemul KERATWIN. Placile, in grosime de 15 mm, permit fixarea agrafelor in perforatiile laterale. Dimensiunile uzuale ale placilor sunt 400 x 200, 500 x 250, 500 x 280, 600 x 2250 sau 600 x 280 mm.

Sistem KERATWIN

In cazul placajelor ceramice, rostul dintre placi are latimea de 8 mm, drept pentru care dimensiunile placilor sunt de fapt mai mici cu 8 mm. Un alt sistem, cu aptitudine de utilizare atat pentru placi din piatra cat si pentru placi ceramice, este cel ce foloseste agrafe speciale, elastice, care permit preluarea miscarilor datorate microseismelor, vantului si insoririi excesive.

41

Un alt sistem de fixare pentru fatade ventilate este compus dintr-o parte superioara cu o tija filetanta reglabila pe vertical si o parte inferioara prinsa pe panou. Partea inferioara cu sau fara reglare laterala. Sistemul mai este prevazut cu un surub pentru reglarea distantei de la perete. Toate elementele acestui sistem sunt din otel inox. Se pot aplica accesorii ca tija de sustinere, ancoraje, etc. Acest sistem permite o instalare rapida si sigura, si o reglare pe toate directiile.

Profilele de sustinere UMA pentru fatade ventilate din piatra naturala, sunt in particular adaptate pentru fixarea pe pereti de zidarie datorita diametrului redus, dar pot fi utilizate si pentru beton. Sistemul de prindere este adaptat atat pentru sustineri vertical cat si orizontale. Acest sistem de ancorare include si profilele UHA, apt pentru absorbtia incarcarii din vant si/sau orizontale. Avantajele acestui sistem: - Capacitate de incarcare ridicata; - Reglabil in cele directii; - Diametre de la 5 la 285 mm; - Incarcari premise pana la 3.8 kN.

42

Gama de ancoraje pentru fatade din piatra tip Halfen HRC permite fixarea placilor din piatra cu grosime de 30 mm prin intermediul unor profile din otel inox. Acest sistem permite reglarea in cele trei directii si constituie o fixare sigura si rapida a placilor din piatra naturala. Bratul de sustinere poate fi reglat prin intermediul piulitei si contrapiulitei si dupa aplicarea placii, pentru reglari fine. Ancorarea trebuie facuta pe santier. Este disponibil in trei variante: Tipul N standard cu tija dubla pentru placi intermediare; Tipul B jumatate de tija pentru placile intermediare; Tipul C cu brat inclinat la 30.

Sistemele de sustinere pentru placi din piatra naturala reglabila pe cele trei directii, sunt adaptate pentru a prelua atat greutatea panoului, cat si incarcarea din vant. Tipul Body BA cuprinde gama cu gauri intre 45 145 mm, cu o incarcare admisibila pana la 1300N, in timp ce Body DT este cu gauri de 125-225 mm si suporta incarcari pana la 1300 N. Datorita unor buloane de inchidere de tipul Body DT permite reglarea pe vertical a fatadei cu placa de baza dj montata. Baza suportului este furnizata complet preambalata si are un inel de ghidare.

43

Sistemul VETURE, este un sistem alcatuit din elemente de inchidere din placi din piatra artificiala, precum si aluminiu, P.V.C., ancorate direct in elementele de rezistenta ale zidariei sau in beton prin ancore metalice sau indirect prin intermediul unor profile speciale orizontale. Intre elementele de inchidere si peretele structural se prevede un strat termoizolant din polistiren sau vata minerala dupa gradul de rezistenta la foc cerut; acest strat poate fi fixat suplimentar cu un mortar adeziv pe peretele structural. Fata de sistemele anterioare, acest sistem economiseste scheletul ; rezolvarea difuziei vaporilor de apa, ce pot ajunge in spatele elementelor de inchidere (rezultati din apa evaporate la uscarea peretelui sau din interiorul cladirii) este o problema ce trebuie rezolvata de la caz la caz, nemaiexistand stratul de aer ventilat, care asigura evacuarea ca in sistemele prezentate anterior. Se poate prevedea, de exemplu, o bariera contra vaporilor sub finisajul interior, atunci cand materialele de placare sunt complet etanse la difuzia vaporilor.

44

5.2.Sisteme de finisaje aderente la suport Sisteme cu placaje din piatra naturala montate in tehnologie traditionala pe suport din beton, zidarie de caramida, cu mortar turnat in spatele acestora. Mortarul turnat in spatele acestora are rolul de asigurare a aderentei la suport, precum si de protective la coroziune a agrafelor si plaselor metalice. Aceste sisteme au dovedit o buna durabilitate in timp, in tara noastra, daca au fost realizate in conditii corespunzatoare. Semnalam totusi cazul in care finisajul a fost compromis ca durabilitate datorita utilizarii unor calcare cu porozitate accentuate ( >15%) si absorbtie foarte mare de apa ( >15%), precum si cu coefficient de inmuiere la saturatie peste 30% si coeficient de gelivitate, peste 0,3% sau coefficient de inmuiere dupa inghet dezghet, peste 25 %. Rezultatul a fost degradarea rapida a pietrei, datorita lipsei rezistentei ei la factorii de mediu exteriori. O situatie mai grava poate apare datorita abaterii de la verticala a peretilor cu 10-15 cm in cazul unor cladiri de peste 3 nivele. Este total gresit a prelua acest defect prin mortarul din spatele placajului de marca cel mult M100 si armat cu o singura plasa. Fisurile din contractie la intarirea mortarului sunt inevitabile, iar rezistenta la intindere din incovoiere a unui astfel de placaj este de asemeni compromisa. Deficiente au aparut si din punct de vedere estetic, pe de o parte datorita lipsei de intretinere si mai grav datorita alegerii fara discernamant a pietrei utilizate. Semnalam aici incompatibilitatea pietrei cu tehnologia de montare umeda si cu apa provenita din ploi, datorita tendintei ei de ruginire. Rezultatul este patarea pietrei datorita oxizilor de fier active inclusi, ce reactioneaza cu apa. La alegerea pietrei naturale ca placaj exterior trebuie sa se tina seama si de actiunea agentilor chimici. De exemplu CO2, impreuna cu apa de ploaie ataca pietrele cu continut de CaCO3 pe care il spala cu timpul, dezagregandu-l. Fumul, respectiv particulele de carbon din el se depun pe piatra si o acopera cu o pojghita spongioasa care retine apa, in timp ce SO2 din fum impreuna cu apa de ploaie formeaza H2SO4 care ataca cimentul din mortar producand desprinderea placilor prin cresterea volumului datorita sulfatilor. Infiltrarea apei de ploaie cu saruri poate cauza de asemeni exfolieri, eflorescente, etc. Agentii biologici ca ciuperci sau alge, ajunsi in pori provoaca distrugerea pietrei prin simpla lor activitate biologica; dupa moarte se descompun in acizi humici care distrug in timp piatar, fapt pentru care este necesara interventia la timp prin tratamente de intretinere si protectie.

45

Executarea placajelor cu piatra naturala pe o fatada alcatuita din cadre de beton armat si zidarie din B.C.A.

46

Detalii de solidarizare a placilor intre ele a ) solidarizare cu dornuri b ) solidarizare cu scoabe

Sisteme de placaje din piatra naturala montate cu agrafe culisand pe bare din otel sau profile metalice speciale ancorate in zidarie si cu mortar turnat in spatele placilor. Aceste sisteme nu difera fata de cel anterior, ca durabilitate.

47

Sistem de placaj cu placi din piatra naturala ancorate cu agrafe culisante pe bare din otel.

Sistem de placaj cu placi ceramice din piatra naturala ancorate cu agrafe culisante pe profile metalice. Sisteme cu placaje din piatra naturala subtire, placi ceramice din gresie glazurata portelanata sau marmura reconstituita cu rasini, montate prin lipire cu mortare adezive functie de suport, cu rosturile tratate cu chituri impermebile. Durabilitatea acestor sisteme este conditionata de durabilitatea materialelor utilizate pentru placare ( placi, adeziv, chit de rost), dar si de modul de punere in opera. Peretii din zidarii trebuie in prealabil tencuiti ( cei din BCA trebuie tencuiti cu tencuieli clasice in trei straturi armate cu plase de armature OB 6/10), astfel incat sa se asigure planeitatea ( 2mm sub dreptarul de 2mm) si verticalitatea, avand in vedere ca lucrarile de placaje ce urmeaza sunt realizate cu adezivi placati in strat subtire de maxim 5 mm. Montarea placilor ceramice trebuie sa se realizeze cu rosturi rigide avand inchiderea adecvata ( de 6 10 mm functie de dimensiunile placilor, ca de exemplu pentru paci de 30x30x0,8 cm se recomanda rosturi de 6 mm deschidere); pentru inchiderea rosturilor se recomanda utilizarea chiturilor de rost speciale. Aceste chituri au foarte bune rezistente mecanice, asigura impermeabilizarea rosturilor si difuzia vaporilor de apa. Daca campurile de placare sunt mari, trebuie sa se prevada rosturi elastice, care sa limiteze suprafete de 3x3 m, de aprox. 10 mm deschidere, pentru realizarea carora se folosesc chituri siliconice speciale.

48

Capitolul 6. Concluzii

O noua conceptie de abordare a finisajelor fatadelor cladirilor si a durabilitatii acestora

Finisajele fatadelor cladirilor civile au cunoscut in timp o gama foarte bogata in expresii, rolul lor evoluand in consecinta, de la cel preponderant decorative la cel multifunctional. In momentul cand finisajele au inceput sa fie modificate in alcatuire ( ca material, produse sau tehnologie), sau chiar eliminate din diverse ratiuni economice, au inceput sa apara multe din disfunctionaliatatile cladirilor civile actuale; unele dintre acestea isi au originea in lipsa sau calitatea necorespunzatoare sub aspect conceptual al finisajelor. Astfel finisajele fatadelor au inceput sa-si puna in evident rolul lor specific, multifunctional. In aceasta viziune, finisajele reprezinta component nestructurale ale elementelor de constructive (structurale sau nestructurale) deci fac parte intrinseca din elementele de constructie respective. Altfel spus, finisajele exterioare ale fatadelor cladirilor reprezinta componente nestructurale ale elementelor de constructie, fara de care componentele lor structurale, nu pot asigura realizarea in totalitate a rolului functional al subsistemelor functionale, din care fac parte subansamblurile constructive carora le apartin. Ca urmare, finisajele contribuie la satisfacerea unor conditii tehnice specifice elementelor de constructive carora le apartin si deci conceptia, proiectarea si executia acestora, trebuie sa le acorde o atentie agala cu cea acordata tuturor celorlalte componente. Realizarea performantelor specific unui anumit tip de finisaj, contribuie la asigurarea unei durabilitati rationale a acestuia si implicit la asigurarea functionalitatii subsistemelor din treptele superioare finisajelor. Durabilitatea diverselor tipuri de finisaje este prin urmare o conditie tehnica importanta si reprezinta o problema care presupune parcurgerea mai maultor etape: conceptia, proiectarea, executia si exploatarea finisajelor. Durabilitatea finisajelor fatadelor este conditionata de satisfacerea si mentinerea in timp a mai multor conditii tehnice ale acestora dar si de durabilitatea cladirii in ansamblul ei, a subansamblelor ei, precum si a elementelor de constructie ale acestora; in lucrare sunt analizate finisajele fatadelor in conditii de exploatarea si intretinere normale, fara interventia unor actiuni de tip seismic, care sa distruga suportul acestora, peretii exterior ai cladirii. Pentru a aprecia corect performantele initiale si durabilitatea finisajelor, este necesar: - a cunoaste conditiile tehnice, criteriile de performanta specifice finisajelor fatadelor hotaratoare asupra durabilitatii acestora, respectiv a nivelurilor de performanta; - a cunoaste factorii care actioneaza asupra finisajelor fatadelor, atat calitativ cat si cantitativ cat si a modului lor de solicitare;

49

- a analiza raspunsul sistemului , respectiv al fenomenelor pe care diversii agenti sau factori C.P.T. le pot provoca finisajelor, in structura sau la suprafata lor, precum si la interfata perete finisaj; - a cunoaste masurile preventive pentru asigurarea comportarii corespunzatoare tipului de finisaj utilizat; - a cunoaste masurile corecte de remediere a degradarilor finisajelor. Conditii tehnice, criteria de performanta, niveluri de performanta specifice diferitelor tipuri de finisaje

In conformitate cu Legea privind calitatea in constructii, nr. 10/1995, precum si cu Directivele Uniunii Europene de Agrementare Tehnica in Constructii, cerintele principale ale utilizatorilor fata de cladire, rspectiv fata de spatiile interioare sau exterioare, in care traoesc si isi desfasoara activitatea sunt: - asigurarea rezistentei si stabilitatii; - siguranta in exploatare; - siguranta la foc; - asigurarea igienei, sanatatii si protectiei mediului; - protectia termica si hidrofuga ; - protectie la zgomot; - asigurarea durabilitatii; Aceasta din urma cerinta este introdusa la propunerile U.E.A.t.c., realizarea ei fiind, o consecinta a indeplinirii celorlalte anterioare. Exista de asemeni si o serie de cerinte numite complementare, care sunt specific diferitelor subsisteme ale cladirii. Fata de cerintele mentionate,cladirea trebuie sa aiba o serie de insusiri, proprietati fizico-chimice si mecanice, care constiuie conditiile tehnice specific acestora; acestea la randul lor se impart in principale si complementare si pot fi detaliate: - calitativ, prin criteria de performanta; - cantitativ, prin nivelurile de performanta; aprecierea modului in care finisajele indeplinesc conditiile tehnice se face prin evaluarea performantelor reale, in conditii de exploatare normal si compararea lor cu nivelurile de performanta acceptate. Analiza durabilitatii finisajelor fatadelor prin prisma conceptului de performanta a condus la necesitatea elaborarii specificatiilor de performanta pentru diverse categorii de finisaje (specificatii mentionate in lucrare). Criterii de alegere a finisajelor fatadelor

Formularea criteriilor de alegere a finisajelor fatadelor cladirilor civile noi sau care trebuie renovate, in conditiile asigurarii durabilitatii rationale a acestora s-a efectuat pe baza specificatiilor de performanta, caracteristice diverselor categorii de finisaje, ca si a rezultatelor cercetarilor efectuate pe numeroase cazuri particulare (finisaje propriu-zise si suporturi ale acestora), din diferite puncte de vedere, ca de exemplu: conceptia de ansamblu privind rezolvarile tehnologice, comportarea acestora incepand din momentul aplicarii si in timp, in prezenta diferitilor factori specifici.

50

Stabilirea acestor criterii de performanta, stiut fiind ca in prezent conceptia de realizare a finisajelor fatadelor cladirilor civile difera mult fata de ceea ce insemna acest lucru in trecut, fapt ce se datoreaza in principal urmatoarelor 2 motive: - industrializarea, care a permis realizarea unor material si tehnologii, pentru finisaje mai performante si mai diversificate; - preocuparea de micsorare a costurilor constructiei cu castigarea de suprafata utila la acelasi volum construit, care a dus la diminuarea grosimii zidariilor (de la 0,60-1,0 m la sub 0,40 m) in timp. Reducerea grosimii zidurilor a avut drept consecinta si cresterea riscului de fisurare al peretilor si implicit al finisajelor aderente la acestia; acest risc a crescut si mai mult pentru finisaje, in zonele cu support mixt, zidarie cu beton, datorita comportarii diferite a acestor material, fata de variatiile de temperature si umiditate. Astfel a aparut idea realizarii de finisaje etanse la apa, dar permeabile la vapori, functie de structura suportului acestora. Totodata a inceput sa se ia in consideratie tot mai mult, acele criteria determinante asupra tendintei de fisurare, respectiv: - modulul de elasticitate, raportul dintre modulul de elasticitate si rezistenta la intindere, grosimea stratului de finisaj; - capilaritatea si permeabilitatea la vapori; - capacitatea de retinere a apei in timpul intaririi, in cazul mortarelor hidraulice. Neluarea in seama a tuturor performantelor specifice diverselor categorii de finisaje, atunci cand se alege un finisaj nou sau din contra o solutie de renovare, poate conduce la esecuri, mai devreme sau mai tarziu. In general alegerea finisajelor trebuie facuta astfel incat, sa se coreleze in mod satisfacator cerintele utilzatorului, costurile initiale ale investitiei si costurile de intretinere, in conditiile asigurarii durabilitatii finisajelor.

51

ANEXA A DEFINITII SI TERMINOLOGIE SPECIFICE OBIECTULUI LUCRARII

1. MATERIAL Un material este definit prin elementele primare ce il compun, eventual prin procedeul de fabricatie. Exemple: ipsos, ciment, placa ceramica partial vitrificata 2. LIANT Este acel material, de origine minerala, hidraulic sau nehidraulic (ciment, ipsos) sau de origine organica (polimeri naturali), destinat solidarizarii prin intarire a diferitelor materiale ale unui produs. 3. MORTAR Este un material compozit, alcatuit din 3 sau 4 componenti ( lianti, material de umplutura cu granulatie 0.25 4 mm, apa eventual diversi aditivi) bine omogenizati, aplicabil pe suporturi diferite, in unul sau mai multe straturi cu care trebuie sa conlucreze in exploatare. 4. SISTEM DE FINISAJ Se refera la combinatii de mai multe produse; este definit prin precizarea produselor ce il compun, precum si prin functiile ce le asigura. Exemplu : sistem de finisaj exterior, cu placaj ceramic, in montaj uscat ( placi ceramice fixate pe schelet metalic). 5. FINISAJ EXTERIOR Reprezinta un element component al peretilor exteriori ai unei cladiri, pe care ii acopera, contribuind la satisfacerea conditiilor tehnice ale acestora fiind realizat dintr-un produs sau mai multe produse. 6. STRAT SUPORT AL UNUI FINISAJ Este stratul de baza pe care se aplica finisajul si poate fi constituit din: - structura de rezistenta a peretilor exteriori ( beton, zidarie din caramida sau BCA); - strat din materiale termoizolante ( polistiren, vata minerala). 7. PLACAJ Reprezinta lucrarea obtinuta prin acoperirea peretilor cu placi de diferite forme sau dimensiuni si alcatuite din diverse materiale. 8. CERINTA A UTILIZATORULUI Exprima necesitatile utilizatorului, in raport cu unitatile functionale si elementele delimitatoare ale acestora. 9. CONDITIE TEHNICA Exprima proprietatile fizico- chimice ale elementelor de constructii, respectiv ale finisajelor fatadelor, precum si ale mediului ( interior si exterior).

52

10. CRITERIU DE PERFORMANTA Detaliaza conditiile tehnice; exprima calitativ proprietatile unui finisaj. 11. PERFORMANTA Nivelul masurat al criteriului de performanta. 12. NIVEL DE PERFORMANTA Indicator cantitativ, respectiv valoarea in raport cu care se evalueaza indeplinirea criteriuliu de performanta. 13. DURABILITATEA FINISAJELOR FATADELOR Cerinta a utilizatorului legata de durata de viata impusa finisajelor fatadelor, in conditii normale de exploatare si intretinere. 14. DENSITATE Masa unitatii de volum absolut ( fara pori). 15. POROZITATE Este o caracteristica complementara a compactitatii, cu repercusiuni importante asupra rezistentelor mecanice, permeabilitatii la apa, gelivitatii materialelor sau produselor. Porozitatea se poate defini ca fiind volumul total al porilor inchisi si deschisi / volumul aparent al materialului. 16. PERMEABILITATE LA APA Criteriu de performanta ce reflecta capacitatea materialelor de a lasa sa treaca un volum oarecare de apa, printr-o suprafata determinata, intr-un interval dat, la o presiune si temperatura constanta. 17. PERMEABILITATE LA VAPORI Criteriu de performanta ce reflecta proprietatea materialelor de a permite difuzia vaporilor de apa sub efectul fortelor moleculare si al dezechilibrului intre umiditatea exterioara a mediului si umiditatea materialului pana la stabilirea unui echilibru. 18. DEGRADAREA UNUI FINISAJ Deteriorarea produsului sau sistemului care realizeaza finisajul in sensul reducerii performantelor sale ce vizeaza criterii legate direct sau indirect de durabilitatea sa, sub nivelurile minime de performanta. 19. MICROFISURI Defect specific suprafetelor din beton, tecuielilor minerale, placajelor din piatra naturala sau artificiala, ce se manifesta prin prezenta unor deschideri lineare cu largimea de pana la 0,2 mm, avand trasee neregulate. 20. FISURI Defect specific suprafetelor din beton aparent, placajelor din piatra naturala sau artificiala, ce se manifesta prin prezenta unor deschideri lineare cu largimea de 0,2...2 mm, singulare sau in retea pe zone relativ mari. 53

Bibliografie
1. Manolache L. - Materiale si tehnologii moderne de realizare a lucrarilor de placaje pentru pereti . 2. Asanache H. Consideratii referitoare la pozitia si rolul finisajelor in cadrul sistemului cladire. 3. Asanache H. Model de abordare sistemico - functionala a conceptiei si proiectarii peretilor exteriori ai cladirilor. 4. Craciunescu L., Popa E. Materiale de constructii. 5. Drogeanu N., Negoita A. Cladiri civile. 6. Focsa V. Higrotermica si acustica cladirilor. 7. Manolache L. Cercetari privind solutii noi de finisaje la cladiri de locuit si social culturale cu utilizarea de materiale calitativ superioare 8. Negoita Al. Constructii civile 9. Tologea S. Probleme privind patologia si terapeutica constructiilor 10. Voina N. Materiale de constructii 11. Legea calitatii in constructii, nr.10 / 1995 12. STAS 12400/1-85 Constructii civile si industriale. Performante in constructii. Notiuni si principii generale 13. STAS 12400/2-88 Performante in constructii. Mod de exprimare a performantelor cladirii in ansamblu 14. NE 001-96 Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase si subtiri 15. STAS 5090 Pietre naturale pentru constructii. Clasificare 16. STAS 6200/1 Pietre naturale pentru constructii. Prescriptii generale pentru determinari fizice 17. STAS 6200/2 Pietre naturale fasonate pentru constructii. Metode de incercari fizico-mecanice si mineralogice 18. STAS 6200/5 Pietre naturale pentru constructii. Metode de incercari fizicomecanice si mineralogice. Determinarea rezistentei la compresiune 19. STAS 6200/6 Pietre naturale pentru constructii.Metode de incercari fizico mecanice si mineralogice. Determinarea rezistentei la intindere 20. STAS 6200/8 Pietre naturale pentru constructii. Determinarea rezistentei la soc mecanic 21. STAS 6200/9 Pietre naturale pentru constructii. Metoda de determinare a rezistentei la uzura prin frecare pe cale uscata 22. STAS 6200/12 Pietre naturale pentru constructii. Metode de incercari fizicomecanice si mineralogice. Determinarea absorbtiei de apa si a cedarii de apa 23. STAS 6200/13 Pietre naturale pentru constructii. Metode de incercari fizico mecanice si mineralogice. Determinarea compactitatii, porozitatii si coeficientul de saturatie 24. STAS 6200/15 Pietre naturale pentru constructii. Determinarea comportarii la inghet - dezghet 25. STAS 6200/17 Pietre naturale pentru constructii. Determinarea comportarii la actiunea agentilor atmosferici 26. STAS 3050 Gresie ceramica. Incercari fizice, mecanice si chimice 27. STAS 6200/1 Pietre naturale pentru constructii. Prescriptii generale pentru determinari fizice 28. SR EN 99 Placi si dale ceramice. Determinarea absorbtiei de apa. 54

29. SR EN 100 Placi si dale ceramice. Determinarea rezistentei la incovoiere. 30. SR EN 104 Placi si dale ceramice. Determinarea rezistentei la soc termic 31. SR EN 106 Placi si dale ceramice. Determinarea rezistentei chimice a placilor neglazurate. 32. SR EN 122 Placi si dale ceramice. Determinarea rezistentei chimice a placilor glazurate. 33. SR EN 176 Placi si dale ceramice presate uscat cu absorbtie redusa de apa (E3%) 34. SR EN 177 Placi si dale ceramice presate uscat cu absorbtie de apa: 3%< E < 6% 35. SR EN 177 Placi si dale ceramice presate uscat cu absorbtie de apa: 6%< E <10% 36. Ana Maria Dabija Sisteme performante pentru fatade 37. GP-073-02 Ghid de proiectare si executie a placajelor ceramice exterioare aplicate la cladiri.

55