TEHNOLOGIA SI MANAGEMENTUL LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII

Izolare din pluta

TEHNOLOGIA SI MANAGEMENTUL LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII
Notiuni de baza
Pentru a impiedica caldura sa se transmita prin pereti, ferestre, usi si acoperis locuinta trebuie
termoizolata complet.
ZONE CU PIERDERI TERMICE
Este importanta structura acoperisului si nu forma sa.
O suprafata mare poate sa determine importante pierderi de caldura. La
cladirile vechi aproximativ o treime din energia cheltuita pentru ncalzire
este pierduta n atmosfera, datorita structurilor de acoperis prost
izolate
Pentru a impiedica caldura sa se transmita prin
pereti, locuinta trebuie termoizolata complet.
Multumita izolatiei de inalta calitate, anvelopa cladirii
este etansa, oferind protectie la frig, caldura si
zgomot. Locatarii se bucura de cel mai mare confort
posibil datorat inainte de toate diferentei mici dintre
temperatura aerului si a suprafetelor, atat pe timpul iernii,
cat si vara.
Pentru mai multa siguranta: termoizolati complet fundatia.
Pentru a impiedica caldura sa se transmita prin fundatie sau prin peretele de subsol, fundatia trebuie
complet termoizolata.
In locul in care un perete despartitor intalneste un planseu cu izolatia pe partea inspre camera este necesar
sa se prevada o separare termica cu materiale de constructie slab conducatoare de caldura.

Ce este izolatia termica?

Pentru a intelege izolatia termica si modul in care functioneaza produsul trebuie sa intelegem cum se
produce in primul rand transferul de caldura.
Exista 3 tipuri de baza de transfer a caldurii: conductie, convectie si radiatie.
Conductie: Transfer de energie intr-un material solid sau gazos si depinde de caracteristicile materialului
respectiv.
Convectie: Caldura se propaga datorita miscarii aerului sau schimbarii densitatii acestuia la diferite
temperaturi. Are loc de la fluid la suprafata unui corp si invers.
Radiatia: Energia transferata prin intermediul undelor electromagnetice.

Calculul eficientei termice

Marimi pentru calculul eficientei termice a unui material:

TEHNOLOGIA SI MANAGEMENTUL LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII
Rezistenta termica: R
Valoarea R (m2K/W) este pur si simplu un indicator ce masoara cat de bine o izolatie conventionala
rezista la transferul de caldura doar prin conductie.
Valoarea rezistentei termice este in functie de grosimea si conductivitatea materialului, fiind raportul
acestor marimi. Cu cat valoarea R este mai mare, cu atat mai mare este capacitatea izolatiei de a rezista si
de a absorbi mai multa caldura prin conductie.
Transferul termic: U
Valoarea U este coeficientul ce caracterizeaza abilitatea suprafetei unui material de a transfera caldura.
Valoarea U este inversul valorii R si este exprimat in W/m2.K.
U= 1 / R (W/m2k)
Performantele R si U ale unui perete depind in mod direct de calitatea izolatiei termice. Pierderea de
caldura depinde de diferenta de temperatura interioara si de cea exterioara, si de rezistenta R a peretelui.
Rezistenta termica totala a unui perete depinde de fiecare material in parte, incepand de la finisajul
interior pana la tencuiala exterioara si rezistentele termice superficiale.
Conductivitatea termica: Coeficientul de transfer termic
Defineste capacitatea unui material de a transmite caldura, astfel incat cu cat valoarea este mai mica, cu
atat performanta este mai buna.Coeficientul de conductivitate lambda este exprimat in W/mk.S-a stabilit
ca materialele sunt izolatoare termice daca conductivitatea lor este mai mica decat 0,065 W/mk.
Factorul rezistentei la permeabilitate la vapori:
Factorul rezistentei la permeabilitate la vapori, ne arata de cite ori este mai mare rezistenta la trecerea
vaporilor printr-un material de constructie in comparatie cu aerul. Valorile factorului rezistentei la
permeabilitate la vapori, se gasesc in norma DIN 4108.
Caldura specifica masica: c [J/kg.K]
Caldura specifica masica reprezinta cantitatea de caldura (J) necesara pentru a modifica (creste sau
scadea) temperatura unitatii de masa (1kg) din acel corp cu un grad (K). Valorile caldurii specifice masice
se gasesc in norma DIN 4108.
Difuzia vaporilor de apa:
O parte din presiunea aerului este data de presiunea vaporilor de apa. Aerul contine in permanenta o
anumita cantitate de vapori de apa. Aceasta reprezinta umiditatea relativa a aerului.
In functie de temperatura, aerul poate sa aiba o umiditate mai ridicata sau mai scazuta.
Cind cantitatea de vapori de apa retinuta de aer este maxima, umiditatea relativa a aerului este de 100%,
iar presiunea vaporilor de apa a ajuns la saturatie.
Pe traseul ce urmeaza sa-l parcurga vaporii de apa, va apare condensul sau roua.
Intr-o astfel de situatie, realizind o sectiune transversala printr-un perete, locul unde se formeaza
condensul devine vizibil si reprezinta Planul de condensare
Transferul vaporilor de apa:
Vaporii de apa migreaza din zonele cu presiune ridicata (cu concentratie mai mare de vapori de apa) spre

TEHNOLOGIA SI MANAGEMENTUL LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII
zonele cu presiune redusa (cu concentratie mai redusa de vapori de apa), de regula de la suprafetele
interioare calde spre suprafetele exterioare reci

Ce este pluta?
Pdurile de stejar acoper aproximativ 2.5 milioane de hectare
din jurul regiunii mediterane i cele mai multe din ele sunt
situate in 7 tari: Portugalia, Algeria, Spania, Maroc, Franta,
Italia si Tunisia. Are o durat de via cuprinsa intre 250 350
de ani. Fiecare copac trebuie s aiba nu mai putin de 20 25 ani
vechime pentru a putea furniza primul sau invelis. Acesta este
cunoscut sub numele de invelis virgin si are o structura
neregulata. Dupa ce a fost inlaturat invelisul virgin, pe tulpina
copacului incepe a se structura un alt invelis. Primul strat poate
fi iari debarasat numai dupa 9 ani si este numit invelis
secundar. Decojirile ulterioare sunt cunoscute dupa denumirea
portughezaamadia.
Un asemenea copac produce sute de kilograme de pluta la fiecare decojire si va supravetui pentru inca
multe generatii. Coaja va fi inlaturata de pe copac treptat de catre o persoana calificata, folosind niste axe
speciale si a unor tehnici traditionale ce dateaza de sute de ani.

Portugalia, care produce 50% din productia de pluta din

intreaga lume, este indeosebi preocupata de siguranta
acestei resurse de mare valoare. Prima lege portugheza care
prevede protejarea copacilor de stejar de pluta dateaza din
secolul XIV. La inceputul secolului XX a devenit ilegala
taierea unui astfel de copac, exceptiile fiind doar cazurile in
care acesta, fiind batran si neproductiv, era inlocuit cu un
altul mai tanar.
In contextul in care ingrijorarea privind protejarea mediului a devenit tot mai mare, stejarul de pluta
ramane singurul copac care dupa fiecare decojire se regenereaza fara a afecta in vreun fel copacul, fiind
astfel un produs ecologic suta la suta.

TEHNOLOGIA SI MANAGEMENTUL LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII
Scoarta de Stejar
Pluta este invelisul extern al stejarului din pluta, Quercus Suber, care creste
preponderent in regiunea mediteraneana. Coaja este un tesut vegetal,
compus dintr-o aglomeratie de celule pline cu o mixtura gazoasa care
se aseamana cu aerul, brazdata cu invelisuri alternante din celuloza.
Utilizarea plutei ca materie prima dateaza inca de pe timpurile
fenicienilor si grecilor antici. Pluta a inceput sa fie cunoscuta in toata
lumea ca un dop eficient pentru sticlele de vin. De fapt, pluta este
singurul material care reprezinta un sigiliu perfect pe durata
procesului de invechire a
vinului.Astazi, pluta este o resursa valoroasa pentru Portugalia si
reprezinta una din cele mai importante produse pentru export.
Exista multe materiale care ne ajuta sa economisim energia (mai ales cea termica), dar multe din ele
consuma multa energie si materii prime energetice in procesul de productie.
De aceea va prezentm produsele pentru izolatie realizate din
plut. Pluta este un material organic .Pluta are multe calitati pe
care nu le au alte materiale: fonoizolanta si termoizolanta,
rezistenta in timp si nu produce substante daunatoare naturii, nu
mucegaieste si nici nu e atacata de insecte si duntori, e uoara,
greu inflamabil, elastica, rezisten la presiune etc.
Izolaie de plut soluia ideal
Dintre toate materialele naturale, pluta are cele mai bune
proprieti de izolare.
n form de plac i pstreaz calitile pe termen
nelimitat, aceasta conferindu-i o gama larg de utilizri,
calitate greu de regsit la alte materiale.
Produse prin aglomerarea natural a granulelor n propria
rin, plcile de plut, cu capacitatea lor unic de izolare,
sunt potrivite pentru orice mediu i clim.
Avnd caracteristici unice, plcile de plut sunt un produs
adesea utilizat n construcii ca izolare termic, fonic i anti-vibraii, i o soluie ideal pentru cei care
caut un produs practic i economic, care este uor de montat.
Izolaie de plut - natural i ecologic

TEHNOLOGIA SI MANAGEMENTUL LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII
Unul dintre cei mai importani factori n echilibrul ecosistemului sunt beneficiile de mediu pe care le ofer
pdurile de stejar de plut pe toata durata ciclului de viat,
prezentnd numeroase avantaje economice.
Un produs 100% natural i ecologic, pluta este considerat
o materie prim excelent cu un impact minim asupra
resurselor naturale i asupra vieii de pe Pmnt.
n completarea caracteristicilor sale remarcabile, pluta, n
forma de plac, i pstreaz calitile pe termen nelimitat,
iar faptul c ea protejeaz mediul i confer un avantaj evident n ceea ce privete standardele ecologice
spre care aspirm noi astzi.
Plut - materie prim regenerabil
Proprietile plutei deriv, natural, din structura i
compoziia chimic a membranei celulelor sale. n
structura sa de fagure, fiecare centimetru cub are ntre 30
i 42 milioane celule.
Exist 5 straturi intracelulare: dou dintre ele sunt ca un
blindaj pentru straturile celulei, umplut cu aer, altele dou
sunt un material rigid i impermeabil (suberin i cear), iar
al cincilea este un strat lemnos care are rolul de a menine
structura i rigiditatea celulei.
Acestea sunt cteva caracteristici care dau plutei calitile ei remarcabile i folositoare.

Proprietatile plutei
Scoarta stejarului de pluta are o structura unica de fagure, alcatuita din celule mici. Fiecare celula
are aspectul unui poliedru cu 14 laturi, iar spatiul din interiorul celulei este umplut in intregime cu un
amestec gazos asemanator cu aerul. Proprietatile plutei deriva in mod natural din structura si compozitia
chimica a membranelor celulare extrem de puternice si flexibile, care sunt impermeabile si etanse.
Deoarece 89% din tesutul scoartei este compus din materie gazoasa, densitatea plutei este foarte mica, de
la 0,12 la 0,20, fapt care duce la o imensa disproportie dintre volumul si greutatea materialului.

TEHNOLOGIA SI MANAGEMENTUL LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII
Greutate mica
Lemnul de pluta este atat de usor incat pluteste pe apa. Mii de ani aceasta a fost cea mai
evidenta si mai venerata caracteristica a plutei. Inca din cele mai vechi timpuri lemnul de pluta
era folosit in echipamentele de pescuit.
Elasticitate si recul (revenire la starea initiala)
Membrana celulei de pluta este extrem de flexibila, elastica si compresibila in acelasi timp. Aceasta
inseamna ca revine la forma initiala dupa ce a fost supusa unei presiuni. Aceasta si alte
caracteristici ale sale explica de ce pluta a devenit un material indispensabil in confectionarea
dopurilor de pluta.
Elasticitatea ii ofera dopului de pluta proprietatea de a se fixa perfect pe peretii sticlei. Cand
pluta este supusa unei presiuni puternice, gazul din interiorul celulelor este comprimat reducand
considerabil din volum. Dupa ce presiunea a fost inlaturata, pluta imediat isi recapata forma originala,
neinfatisand nici o urma ca a fost supusa unei deformari considerabile.
Impermeabilitate
Prezenta unui amestec complex de acizi grasi si alcool organic (suberin), confera plutei
impermeabilitate impotriva lichidului si a gazelor. Ca rezultat aceasta nu se descompune,
devenind una dintre cele mai bune izolatoare disponibile.
Izolator si calitati de retinere a focului
Valoarea incontestabila a plutei este sporita de faptul ca este un slab conductor de caldura , sunet si
vibratie. Aceasta datorita faptului ca elementele gazoase pe care le contine sunt mici si
impermeabile, izolate intre ele de un material rezistent la umezeala. Aceasta proprietate ii confera
plutei una din cele mai bune capacitati de izolare acustica si termica in acelasi timp, ceea ce o
face deosebita de toate celelalte substante naturale existente.
Pluta este de asemenea si un produs natural care nu intretine arderea: ea avand capacitatea de a nu extinde
flacarile si de a nu degaja gaze toxice in timpul arderii.
Rezistenta la frecare
Pluta are o remarcabila rezistenta la frecare si un inalt coeficient de frictiune. Datorita structurii
sale de fagure, aceasta este mai putin afectata de impact sau frictiune decat alte suprafete tari.
Proprietati hipoalergice
Datorita faptului ca pluta nu absoarbe praful, ea ajuta la protejarea impotriva alergiilor, iar pe cei
care sufera de astm nu ii expune nici unui risc. De asemenea, pluta poseda o structura constanta
care ii garanteaza maxim de eficienta.

TEHNOLOGIA SI MANAGEMENTUL LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII
Date tehnice-pluta
Densitate, greutate n funcie de volum aprox.
120 kg/m3
Conductivitate termica (20 oC on)
0,037-0,040 W/mk
Rezistenta la ntindere, rupere
0,094 N/mm2 0,94 kg/cm2
Rezistenta la ndoire, ncovoiere
0,18 N/mm2
1,8 kg/cm2
Rezistenta la crestare, compresie
0,02 N/mm2
0,2 kg/cm2
Valoare limita de elasticitate
0,01 N/mm2
1 kg/cm2
Efortul la compresiune (10%)
0,178 N/mm2 1,78 kg/cm2
Caldura specifica
1,67 KJ/kg K
Rezistenta la difuzia vaporilor de apa
5-30
Temperatura de regim (lucru)
-200 oC - +130 oC
Panta dinamica, rigiditatea dinamica (la grosime de 50 mm )
126N/cm3
Modul de elasticitate transversal
5 N/mm2
Conductivitatea vaporilor
0,017 - 0,003 g/mh mm per seciune
Coeficient de dilatatie, extindere termica
25-50 x 10-6
Stabilitate dimensionala
Stabil, nu se extinde/contracta
Grosimea plcilor
10 la 320 mm
Nu se descompune n ap fierband (test de 3 ore)
Valoarea izolatie termica
Grosime R( m2K/W) U( W/m2K)
10 mm
0,25
2,4390
20 mm
0,50
1,5950
25 mm
0,625
0,2739
30 mm
0,75
1,0989
40 mm
1,00
0,8620
50 mm
1,25
0,7090
60 mm
1,50
0,6020
70 mm
1,75
0,5230
80 mm
2,00
0,4629
90 mm
2,25
0,4149
100 mm
2,50
0,3759
Densitatea kg/dm3
Pluta
Pluta aglomerata n foi
Pluta expandata si aglomerata cu bitum (placi)
Pluta expandata (placi) Superex
Placi de pluta aglomerata pentru garnituri de etansare
Presiunea
Densitate
Grosime n cm
Presiune recomandata: kN/m2

0,3
0,35
0,18
0,15
0,31
175- 190 kg/m3
2,5 5
7,5
10
100-150 80-100 60-200 50-220

TEHNOLOGIA SI MANAGEMENTUL LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII
CONFORT ACUSTIC
Stoparea zgomotelor
Izolatii fonice cu placi din pluta
Este bine cunoscut faptul ca zgomotul nu constituie doar o problema, dar si o amenintare grava
a sanatatii. Efectele pe care expunerea la zgomot le are asupra sanatatii constituie o problema de sanatate
publica din ce in ce mai acuta. Jumatate din populatia europeana traieste intr-un mediu cu zgomot. O
treime din populatia acestei regiuni este deranjata de nivelurile de sunet in timpul somnului.
Zgomotul reprezinta un subiect important si una dintre cele mai des intalnite probleme referitoare la
mediul inconjurator. Este de asemenea principalul factor disturbant din case si birouri. In anumite locuri
de munca si in timpul anumitor activitati libere, precum mersul la discoteca sau ascultatul muzicii la casti,
zgomotul excesiv poate afecta sever auzul.
Calitatea de izolator fonic al plutei deriva natural din structura si compozitia sa chimica. Intr-un
centimetru patrat de pluta sunt continute aproximativ 40 de milioane de celule mici umplute cu un
amestec gazos, suberin. Este un compus asemanator aerului, care practic creeaza o pernuta de aer intre
cele 2 medii de izolare.
Un alt parametru important al materialului care defineste capacitatea de izolare fonica, este
densitatea. Cu cat densitatea este mai mare cu atat absorbtia acustica este mai mare. Si din acest punct de
vedere pluta conduce detasat in randul celorlalte materiale fono-absorbante. Densitatea plutei este in
medie de 100-120 kg/m3, pe cand densitatea polistirenului, a vatei minerale, a celulozei, sau a spumei
poliuretanice nu depaseste 40 kg/m3.
Avantajele izolatiilor de pluta:

Corectia fonica a unui spatiu

Pentru o performanta buna de izolatie fonica o unei incaperi este suficient o grosime a plutei ce
poate varia intre 10 si 25 mm, prin urmare, este optimizat spatiul pierdut din camera.
Reducerea timpului de ecou
Crearea unui mediu placut si relaxant
Montaj simplu si eficient
Capacitatea de izolatie acustica a peretelui.

Intr-un spatiu interior separat de cele 2 medii printr-un perete, principalii parametri care indica
confortul sonor al incaperei este atenuarea fonica (R) si absorbtia acustica a zgomotului (a).
Atenuarea fonica este calculata in decibeli (dB), iar valoarea sa este data de capacitatea peretelui de a
atenua zgomotul venit din alt mediu. Atenuarea reprezinta diferenta (calculata in dB) dintre valoarea
zgomotului la sursa si valoarea zgomotului din cealalta parte a peretelui.
Calitatea de fono-absorbtie a unui material se exprima prin coeficientul de absorbtie a; acesta variaza de
la 0 pentru materiale ce nu absorb fonic pana la 1,0 pentru materiale ce absorb complet sunetul (puternic
fono-absorbante)

TEHNOLOGIA SI MANAGEMENTUL LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII

Pentru a intelege mai bine graficul alaturat, trebuie facuta o mica paranteza. Grosimea medie a
unui perete este de 20 de cm, iar capacitatea sa maxima de atenuare acustica este de 50 de dB (maximul
este atins atunci cand peretele este facut din blocuri ceramice; daca e din beton armat sau daca grosimea e
mai mica atunci atenuarea fonica scade proportional).
Ex:Din camera vecinului vine un zgomot de aproximativ 90
de dB (Muzica puternica, televizor la maxim etc).
Capacitatea maxima de atenuare a peretelui (in cele mai bune
cazuri) este de 50 de dB, prin urmare mai sunt 40 de dB, care
va creeaza un discomfort vizibil.
In primul grafic se prezinta o incapere neizolata fonic, in
interiorul careia avem un nivel sonor de 80 dB.
Se poate deduce ca placile de pluta au capacitatea de atenuare
fonica a suntelui incepand cu 20 dB pana la 60 dB, in functie
de frecventa zgomotului propagat. Important este ca pentru
zgomote de frecventa mare, atenuarea acustica creste
proportional cu frecventa, ajungand chiar la 60 de dB.

Test facut in Laboratorio National de Engenharia Civil, Lisabona.

CONFORT TERMIC
Izolarea termica
De la inceputul evolutiei, omul a cautat metode pentru a obtine confortul termic protejandu-se
astfel impotriva conditiilor precare climatice cum ar fi ploaia, vantul, zapada,caldura excesiva. Acest
deziderat de baza il putem satisface printr-o izolatie termica corespunzatoare. In acest fel in locuinte ,
birouri sau cladiri industirale, confortul termic poate fi creat foarte bine cu cheltuieli minime pentru
energie. Mai mult, se reduce emisia de CO2, care rezulta prin arderea combustibililor folositi.
Izolatia termica este o metoda reala si eficienta pentru a proteja mediul si de a lupta impotriva efectului de
sera.

TEHNOLOGIA SI MANAGEMENTUL LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII
Pentru un mediu cu temperatura confortabila
Confortul termic din interiorul unei camerei unde va trebui sa fie cat mai uniform si la randului lui
este dat de calitatea aerului din interior (umiditate, temperatura, concentratie de noxe, viteza de circulatie).
In perioada rece este recomandabil sa locuiti in camere la o temperatura de 19-20 grade Celsius cu o
umiditate a aerului de aproximativ 50%. Disconfortul apare imediat ce aveti mai mult de 3 grade Celsius
diferenta intre temperatura aerului din camera si temperatura suprafetei peretelui. Asta pentru ca apare
cold wall effect (efectul peretelui rece) ceea ce va determina miscari ale aerului in camera. Mai mult
decat atat, la o umiditate mai mare a aerului poate aparea condens pe portiunile reci ale peretelui.
Confortul dintr-o incapere este cu atat mai stabil cu cat diferenta dintre temperatura aerului si a
suprafetelor elementelor de inchidere este mai mica. Pentru a avea succes vor trebui sa fie respectate
cateva reguli:
Incalzire rezonabila

Usile si geamurile cu grad bun de etanseitate

Introducere de aer proaspat printr-o ventilare sistematica
Realizarea unei izolari termice eficiente pe baza de pluta a peretilor exteriori este un factor cheie
Economisirea energiei termice

Sistemul termoizolant pe baza de pluta expandata este o investitie pentru economisirea si

cresterea eficientei unei cladiri. 80% din energie este necesara unei familii pentru a se incalzi. O izolare
termica eficienta poate reduce aceasta necesitate de energie la 60%. Pentru a mentine temperatura in casa
la nivelul dorit in anotimpul rece trebuie incalzita casa in asa fel incat sa nu se piarda caldura prin peretele
exterior. Esenta este ca o casa pierde energie termica. Capacitatea peretilor de inmagazinare a caldurii, are
o insemnatate deosebita in pastrarea constantei temperaturii interioare a spatiilor. Printr-o izolatie termica
din pluta expandata, posibilitatea de inmagazinare a caldurii de catre peretii din zidarie, va fi evident
imbunatatita. Peretii realizati din materiale de constructii grele, au o inalta capacitate de inmagazinare a
caldurii. Acestia reduc mult transferul termic. In timpul sezonului rece, intreaga cladire functioneaza ca o
soba de teracota. Aceasta acumuleaza caldura, mentinind mult timp incaperile calde (are inertie
termica). In timpul verii efectul este invers. Izolatia termica nu permite penetrarea caldurii de la orele
amiezii cind temperatura este ridicata, pastrind in interior un climat racoros placut. Peretii din materiale
usoare cu capacitate redusa de inmagazinare a caldurii se incalzesc foarte repede, dar la fel de repede se
racesc. Acest fenomen se mai numeste si ,,Efect de baraca,,. Termoizolatia din pluta este recomandata si
in cazul peretilor exteriori usori, crescindu-le capacitatea de inmagazinare a caldurii.
Izolatii din pluta pentru o casa pasiva
Noiunea de cldiri cu consum redus de energie definete cldirile proiectate astfel nct s
asigure un standard semnificativ mai ridicat de eficien energetic fa de cerinele minime impuse de
normele i regulamentele naionale generale. In general, o cldire cu consum redus de energie consum cu
50 % mai puin energie dect o cldire obinuit. Cldirile proiectate astfel nct s asigure un standard
foarte ridicat de eficien energetic i impact minim asupra mediului sunt denumite cldiri pasive.

TEHNOLOGIA SI MANAGEMENTUL LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII
Pentru cldiri noi, Uniunea European intenioneaz ca pn n 2016 s creasc semnificativ numrul
cldirilor pasive. Cldirile pasive se proiecteaz n mod general fr sisteme tradiionale de nclzire i
instalaii active de aer condiionat; rezultatul este reprezentat de economie de energie de 70-90% n
comparaie cu fondul actual de locuine. Elementele principale care contribuie la acest consum redus de
energie, lund n considerare exigenele severe privind sntatea, confortul i eficiena costurilor, sunt:

Randament energetic foarte ridicat al anvelopei cldirii

Rezisten termic foarte ridicat
Evitarea punilor termice
Etaneitate excelent
Ventilaie controlat i eficient energetic
cas pasiv este o cldire cu izolaie termic din pluta care ntreine un climat interior plcut,
utiliznd drept surs principal de nclzire energia pasiv liber, captarea energiei solare i
cldura produs de aparatele electrocasnice.

Elemente determinante ale unei case pasive:

Izolaie din pluta expandata

Ferestre cu geam triplu Low-e
Fr puni termice
Ventilaie controlat cu recuperare eficient de cldur
Etaneitate nchidere ermetic
Orientare optim a cldirii pentru o captare maxim a energiei solare i pentru protecia fa de
vnturile dominante
Aparate electrocasnice cu consum redus de energie
Consum termic anual maxim 15 kWh pe metru ptrat
Consumul total de energie primar este limitat la 120 kWh/m2 ntr-un an

Izolatii pluta-aplicatii

TEHNOLOGIA SI MANAGEMENTUL LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII
1.Acoperisuri
Sistem izolatie cu pluta pentru
acoperis

Izolarea termica a acoperisului casei

reduce dispersia caldurii iarna, asa cum
vara protejaza casa de soarele fierbinte.

Impermeabilizarea
acoperisului
impotriva ploii

Pluta este un material care respira,

astfel se elimina vaporii de apa,
condensul interior si exterior, cu
rezistenta la abur, care creeaza un
climat agreabil in interior
Pluta elimina aparitia ciupercilor si
microorganismelor, formarea
mucegaiului si igrasiei
Pluta nu este cancerigena, respecta normele
comunitati europene, si este recomandata celor care
sufera de astm, alergii si
sensibilitati respiratorii

Pluta este un material ignifug, are rezistenta

ridicata contra incendiilor (clasa de protectie la foc A1)
Pluta contribuie la imbunatatirea sanatatii persoanelor din interiorul cladirii (material antistatic):
eliminarea bolilor cum ar fi: alergiile, raceala, reumatismul etc.
Pluta contribuie la reducerea substantiala a pierderilor de caldura datorita excelentelor proprietati
termoizolante, imbunatatind confortului termic al cladirii (atat vara, cat si iarna)
Pluta reduce consumului de energie atat la incalzire cat si la racire cu peste 50%
Pluta ca izolant scurteaza sezonul de ncalzire
Pluta imbunatateste confortului acustic in incaperile interioare ale locuintelor (influenta indelungata a
zgomotului provoaca deficiente de somn si incapacitatea de concentrare)
Pluta reduce zgomotele si vibratiile, contribuind la cresterea gradului de confort al locuintei
Pluta este un material ecologic si reciclabil 100%
Felul in care o casa este acoperita contribuie in mare masura la eficienta si la prelungirea vietii cladirii
in sine. Alegand o buna solutie de izolare a acoperisului, dincolo de ameliorarea climei din interior, se
pot obtine importante economii in consumul energetic.

TEHNOLOGIA SI MANAGEMENTUL LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII

Odata cu aparitia zilelor reci, acoperisul detine un rol extrem de important in izolarea casei de
frigul de afara. Pentru a evita dispersia caldurii care, prin legea fizicii, tinde sa ajunga in straturile
superioare ale casei, este necesar sa se creeze sub elementele componente ale acoperisului o bariera
termoizolanta prin placile de pluta neagra expandata.
In mod traditional izolatia din pluta se amplaseaza la nivelul capriorilor, pentru acoperisuri
inclinate, lasand un spatiu pentru aer intre izolatie si fetru, pentru a asigura ventilatia. Atunci cand este
proiectata izolatia acoperisului trebuie luate in considerare adancimea structurala minima a capriorilor,
inclinatia acoperisului si grosimea izolatiei necesare pentru a atinge performantele termice dorite.

Acoperis izolat fonic cu placi din pluta

Sunetul care ajunge la structura acoperisului trebuie sa fie atenuat in spatiile dintre capriori.
Limitarea in acea zona face ca transmiterea sa aiba loc la un minim. Mai mult decat atat sunetul poate sa
patrunda intre spatiile dintre izolatie si capriori daca izolatia nu este asezata corect.
Placile izolatoare din pluta reusesc sa atenueze patrunderea chiar daca exista aceste spatii din
constructia acoperisului. Cu cat grosimea izolatiei este mai mare cu atat izolatia fonica este mai eficienta.
Spre deosebire de alte materiale pluta izoleaza si vibratiilece pot aparea in structura acoperisului. Dintre
toate materialele existente pe piata, pluta are cel mai mare nivel de absorbtie acustica. La o grosime de 5
cm atenuarea ajunge pana la 75 dB.

Montaj:

1.

Se aplica bariera antivapori

2.

Se monteaza izolatia din pluta

TEHNOLOGIA SI MANAGEMENTUL LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII

3.

Se monteaza tigra ceramic

2.Pereti Exteriori
Sistem izolatie cu pluta pentru fatade

Fatadele tencuite reprezinta o solutie eleganta a izolarii termice

locuintelor.
Avantajul acestui sistem il reprezinta izolarea termica integrala a
fatade, fara punti termice.

exterioare a
intregii

Perete exterior caramida izolat cu pluta

Corkline ofera pluta neagra expandata pentru izolarea fatadelor diverselor tipuri de cladiri, respectiv a
blocurilor in cazul reabilitarii termice.
Izolarea peretilor exteriori ai unei cladiri este o necessitate imperativa. Pe langa reducerea substantiala a
pierderile de caldura, izolarea peretilor exteriori ii confera cladirii un design nou.
Din punct de vedere tehnic, izolarea fatadelor/peretilor exteriori are o serie de avantaje:
Inlaturarea condensului de vapori pe suprafata interioara a constructiei (nu apare mucegaiul)
Imbunatatirea confortului termic in interiorul cladirii
Reducerea zgomotelor si a vibratiilor, si implicit, o crestere a confortului locuintei
Asadar, decizia nu este daca se va efectua izolarea, ci ce fel de material va fi folosit la aceasta izolare
termica.

TEHNOLOGIA SI MANAGEMENTUL LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII
Corkline recomanda folosirea placilor din pluta neagra expandata pentru izolarea fatadelor cu urmatoarele
avantaje competitive:
Reducerea substantiala a pierderilor de caldura datorita excelentelor proprietati termoizolante
Climat agreabil in interior datorita asigurarii circularii aerului (cladirea respira)
O excelenta izolare fonica a zgomotelor si vibratiilor
Rezistenta ridicata contra incendiilor (clasa de protectie la foc A1) pluta este un material
ignifug
Pluta neagra expandata este un material 100% ecologic, nu dauneaza sanatatii si este reciclabila. Este
rezistenta in timp la imbatranire, nu se degradeaza, fapt pentru care isi mentine pe o perioada lunga
capacitatea de izolare. Este anorganica si de aceea nu contribuie la dezvoltarea mucegaiurilor, bacteriilor
si nici nu se descompune. Densitatea mare de celule mici umplute cu aer in interiorul materialului asigura
proprietati excelente de amortizare a zgomotelor. Folosirea plutei expandate asigura un confort ridicat al
locuintei prin capacitatea sa de difuzie si de permeabilitate a aerului.

Montaj:

Aplicarea mortarul adeziv

Pe placa izolatoare se aplica mortar adeziv: in cordon perimetral initial se aplica cu
gletiera un strat subtire care se preseaza pe pluta, ulterior se aplica mortarul pe
contur si 5 turte de mortar pe suprafata placii.

Profilul de soclu
Se monteaza un profil de soclu fixat in dibluri pe fatada. Placile de pluta nu se
aplica pana la zona de contact cu terenul. Montajul placilor de pluta incepe de
la nivelul profilului de soclu.
Lipirea izolatiei
Placile se lipesc in randuri orizontale, astfel incat sa se evite formare de rosturi in
plan vertical.

TEHNOLOGIA SI MANAGEMENTUL LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII
Izolarea termica a glafurilor verticale
Se va izola si zona de glaf cu pluta neagra de grosime mai mica decat izolarea
exterioara. Pentru rigidizarea si protectia muchiilor, in zona glafurilor se va
monta si un profil de colt cu plasa de armare.
Izolarea termica a glafurilor orizontale
Este necesar sa se izoleze termic si glafurile orizontale, sub profilele metalice
de protectie.
Ancorarea izolatiei
Placile se vor aplica prin lipire si se vor ancora cu dibluri cu rozeta cu cui
metalic, in numar de: pana la 8 m - 6 buc/m, intre 8 si 20 m - 7 buc/m, peste
20 m - 9 buc/m. La colturi si la cladiri inalte se va suplimenta numarul de
dibluri.
La colturi se vor folosi profile de colt cu plasa de armare, pentru rigidizarea
zonei de colt.
Aplicarea plasei de armare
Dupa intarirea mortarului utilizat la lipirea placilor, se va arma intreaga
suprafata cu o plasa de armare din fibra de sticla, inglobata intr-un strat de
mortar adeziv si de armare aplicat in prealabil. Plasa se apasa cu gletiera in
stratul de mortar si se aplica un strat de mortar.
Suprapuneri la imbinare
Plasa de armare se va monta cu suprapuneri de min. 10 cm.

Finisarea
Dupa uscarea mortarului adeziv si de armare,se va aplica un grund inainte de
tencuielii decorative. Urmeaza aplicarea stratului de tencuiala decorativa si
operatiunea de driscuire conform instructiunilor producatorului.

aplicarea

TEHNOLOGIA SI MANAGEMENTUL LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII

3.Pereti Interiori
Sistem izolatie cu pluta pentru pereti interiori

Montarea izolatiei din pluta pe partea interioara a peretelui exterior

termica a cladirii si reprezinta solutia optima in cazul in care cladirea este
periodic.

reduce inertia
incalzita

Pluta este un material care respira, astfel se elimina vaporii de apa, condensul interior si
exterior, cu rezistenta la abur, care creeaza un climat agreabil n interior
Pluta elimina aparitia ciupercilor si microorganismelor, formarea mucegaiului si igrasiei
Pluta nu este cancerigena, respecta normele comunitati europene, si este recomandata celor
care sufera de astm, alergii si sensibilitati respiratorii.
Pluta este un material ignifug, are rezistenta ridicata contra incendiilor (clasa de protectie la
foc A1)
Pluta contribuie la imbunatatirea sanatatii persoanelor din interiorul cladirii (material
antistatic): eliminarea bolilor cum ar fi: alergiile, raceala, reumatismul etc.
Pluta contribuie la reducerea substantiala a pierderilor de caldura datorita excelentelor
proprietati termoizolante, imbunatatind confortului termic al cladirii (atat vara, cat si iarna)
Pluta reduce consumului de energie atat la incalzire cat si la racire cu peste 50%
Pluta ca izolant scurteaza sezonul de ncalzire
Pluta imbunatateste confortului acustic in incaperile interioare ale locuintelor (influenta
indelungata a zgomotului provoaca deficiente de somn si incapacitatea de concentrare)
Pluta reduce zgomotele si vibratiile, contribuind la cresterea gradului de confort al locuintei
Pluta este un material ecologic si reciclabil 100%

Montaj:
In timpul montarii izolatiei interioare trebuie luate in considerare urmatoarele elemente de constructie:

TEHNOLOGIA SI MANAGEMENTUL LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII
Punti termice izolatia este intrerupta la imbinarile cu peretii despartitori, peretii de
compartimentare si goluri
Patrunderea aerului impiedicarea patrunderii aerului din peretele despartitor aflat la
exteriorul stratului de izolatie, in cladire
Condensarea vaporilor de apa pe peretii de zidarie trebuie aplicat un strat de izolatie
impotriva vaporilor pe partea calda a peretelui despartitor izolat
Umeazeala trebuie indepartata neaparat inainte de izolarea peretilor
Eliminarea puntilor termice
Cind peretele este izolat prin folosirea placilor din pluta neagra expandata sau placi de pluta aglomerata,
caldura nu iese prin suprafata placii. Exista insa riscul aparitiei puntilor termice la imbinarile cu peretii
despartitori, peretii de compartimentare din interior si pardoseli, precum si la golurile de la fereastra si
usa.
La executia izolatiei din pluta neagra expandata sau pluta aglomerata, puntile termice pot fi eliminate prin
montarea captuselii pe un segment scurt de-alungul peretelui interior, daca acest lucru este posibil. La
izolarea golurilor de la fereastra si usa trebuie acordata o atentie deosebita la protejarea glafurilor si
tavanelor false, deoarece in aceste locuri exista un risc mare de condensare a vaporilor de apa.
Evitarea patrunderii aerului
Patrunderea aerului prin stratul izolator, intreruperile si fisurile din peretele interior pot reduce
considerabil proprietatile termice ale peretelui. Se vor efectua urmatoarele operatiuni:
Etansati rosturile de la imbinarile placilor de pluta cu peretii si pardoselile invecinate
Etansati golurile, de ex. gurile pentru tevile de canalizare
In locurile unde este montata pluta neagra expandata sau pluta aglomerata, folositi a banda
adeziva pe conturul peretilor, in jurul golurilor de la fereastra si usa precum si a altor orificii,
cum ar fi de ex. cele pentru prize electrice
Evitarea condensului
Principalul mod de a preintampina condensarea este ampalsarea unui strat de izolatie contra vaporilor de
apa pe partea termica a peretelui departitor izolat. Suplimentar, operatiunile de mai jos va vor fi utile
pentru a reduce cantitatea de aer cald care patrunde peste izolatie:
Etansati rosturile de la imbinarile plutei cu peretii si pardoselile invecinate
Incercati sa faceti cat mai putine gauri pentru utilitati
Etansare orificii, cum ar fi de ex. gurile pentru tevile de canalizare
Umezeala din pereti
In cazul in care exista probleme cu umezeala cel mai indicat material de izolatie este pluta. Datorita
compozitiei chimice a plutei, apa nu este absorbita prin material. Inainte de montarea izolatiei se va
indeparta umezeala din perete formata ca urmare a infiltrarii apei de ploaie sau a scurgerilor din tevile de
canalizare.

4.Plansee

TEHNOLOGIA SI MANAGEMENTUL LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII

Sistem izolatie cu pluta pentru planseu

Izolarea cu pluta a planseului imbunatateste confortul termic si

acustic al cladirii.

Impermeabilizarea acoperisului impotriva ploii

Pluta este un material care respira, astfel se elimina vaporii de apa, condensul interior si
exterior, cu rezistenta la abur, care creeaza un climat agreabil in interior
Pluta elimina aparitia ciupercilor si microorganismelor, formarea mucegaiului si igrasiei
Pluta nu este cancerigena, respecta normele comunitati europene, si este recomandata celor
care sufera de astm, alergii si sensibilitati respiratorii
Pluta este un material ignifug, are rezistenta ridicata contra incendiilor (clasa de protectie la
foc A1)
Pluta contribuie la imbunatatirea sanatatii persoanelor din interiorul cladirii (material
antistatic): eliminarea bolilor cum ar fi: alergiile, raceala, reumatismul etc.
Pluta contribuie la reducerea substantiala a pierderilor de caldura datorita excelentelor
proprietati termoizolante, imbunatatind confortului termic al cladirii (atat vara, cat si iarna)
Pluta reduce consumului de energie atat la incalzire cat si la racire cu peste 50%
Pluta ca izolant scurteaza sezonul de ncalzire
Pluta imbunatateste confortului acustic in incaperile interioare ale locuintelor (influenta
indelungata a zgomotului provoaca deficiente de somn si incapacitatea de concentrare)
Pluta reduce zgomotele si vibratiile, contribuind la cresterea gradului de confort al locuintei
Pluta este un material ecologic si reciclabil 100%

Cand ne referim la izolarea planseelor nu putem sa vorbim doar despre izolarea termica deoarece
nimeni nu isi doreste o pardoseala care sa tina de cald, dar care sa fie zgomotoasa. Astfel, un planseu din
lemn este unul din cele mai izolante elemente dintr-o casa.
Practic, izolarea unui planseu din lemn se face indiferent de structura acestuia cu placi de
pluta neagra expandata de densitate mare. Pluta este, practic, unicul material de pe piata care imbina intr-o
forma desavarsita capacitatea de izolare atat termica cat si fonica a materialului.
Pentru imbunatatirea comportarii structurii de rezistenta a unei case din lemn este bine sa placam
grinzile din lemn cu placi de tip OSB sau cu doua randuri de scanduri postate incrucisat, la 45 de grade.
Cea mai eficienta izolare a pardoselilor asezate pe grinzi se realizeaza cu ajutorul plutei exapandate.
Cele mai des intalnite sunt planseele de la mansarda. Pentru locuintele situate la mansarda,
confortul termic si acustic, modul in care a fost izolata locuinta sunt factori esentiali. Alegerea unei solutii

TEHNOLOGIA SI MANAGEMENTUL LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII
optime inca din faza de proiectare, solutie care sa ofere o izolatie termica eficienta, confortul acustic
necesar si o protectie adecvata la foc, garanteaza reusita lucrarii, evitand interventii ulterioare, de multe
ori mai costisitoare decat investitia initiala. Folosirea placilor din pluta neagra expandata garanteaza
obtinerea obiectivelor mentionate, cat si o executie rapida si usoara.

5.Pardoseli clasice
Izolatii pardoseli

Excelent izolator termic si fonic al prdoselei.

Protejeaza podeaua impotriva umezelei si a
mucegaiului.
Inaltime minima de constructie.
Rezistente in timp si nedeformabile.
Instalare rapida si usoara, fara a necesita instrumente
pregatire speciala.
Pluta este un material ecologic si reciclabil
Poate fi folosit si cu sisteme de incalzire
podea.
Suport tehnic si comercial asigurat in intregime

sau
100%
montate sub

6.Pardoseli incalzite
Izolatiii pardoseli incalzite

Asigura un randament de 70% in limitarea pierderilor de caldura.

Imbina perfect rezistenta termica a pardoselei
izolatia fonica.
Inaltime minima de constructie.
Rezistente in timp si nedeformabile.
Instalare rapida si usoara, fara a necesita
instrumente sau pregatire speciala.
Pluta este un material ecologic si reciclabil
Poate fi folosit si cu sisteme de incalzire montate
Suport tehnic si comercial asigurat in intregime

cu

100%
sub podea.

In cazul sistemului de incalzire prin pardoseala,

izolatia termica a acesteia este
o necesitate in sensul minimalizarii pierderilor de caldura. Utilizarea rolelor de pluta din gama ofera o

TEHNOLOGIA SI MANAGEMENTUL LUCRARILOR

DE CONSTRUCTII
baza sigura si stabila pentru asigurarea eficientei instalatiei de incalzire prin pardoseala, atat in locuinte
cat si in cladiri industriale.
Pentru realizarea unei bune izolatii termice intre sapa si peretii adiacenti se va prevede astfel o
centura izolatoare (pluta aglomerata) la baza peretilor, cu inaltimea mai mare cu ~ 2 cm peste nivelul
pardoselii, separand astfel contactul direct cu sapa in care este inglobata instalatia de incalzire prin
pardoseala. Procedand altfel, se va ajunge la aparitia condensului in zonele de contact ale celor doua
planuri, fapt care nu numai ca este cat se poate de neplacut, dar si foarte greu de indepartat ulterior.
Cele mai bune materiale care limiteaza pierderile de caldura prin sapa, ajungand la un randament
de pana la 70% sunt rolele de pluta aglomeratata. Avand o densitate foarte mare, aproximativ 220 kg/m2,
pluta aglomerata creaza practic o pernuta izolatoare cu o conductivitate termica extrem de mica.