Castele de apa

Castelul de ap face parte din categoria construciilor

de nmagazinare avnd rolul de a stoca apa n rezervor cnd
debitul de ap furnizat de staia de pompare este mai mare
dect debitul consumat n reeaua de distribuie, sau de a
completa debitul atunci cnd pompele de distribuie
funcioneaz cu un debit mai mic dect cel necesar n reea.
Altfel spus, castelele de apa asigura, pe langa inmagazinarea unei
rezerve de apa si reglarea debitului si presiunii apei in reteaua de
distributie.
Turnurile de ap opereaz adesea n combinaie cu rezervoare de
serviciu subterane sau de suprafa, care inmagazineaza apa tratata
aproape de locul unde se va utiliza. Alte tipuri de turnuri de ap pot stoca doar ap ne-potabila pentru
protecia mpotriva incendiilor sau n scopuri industriale i nu pot fi conectate la o surs publica de
ap.

SCURT ISTORIC

n secolul al 19-lea in New York, SUA se dovedea

necesar ca toate cldirile cu mai mult de ase etaje s fie
echipate cu un turn de ap pe acoperi. Dou societi
din New York construiau turnuri de apa, ambele fiind
inca afaceri de familie n funciune nc din secolul al
19-lea.
Primii constructorii de castele de ap au fost fabricantii
de butoaie de lemn care si-au extins afacerile pentru a
satisface o nevoie modern pe masura ce cldirile din
ora s-au dezvoltat pe nlime. Chiar i astzi nu este
utilizat un agent de etansare pentru a pstra apa deoarece
peretii de lemn sunt saturati cu apa si impermeabili
Turnurile de apa de pe acoperi puteau stoca de la
25.000 de litri pana la 50.000 de litri de ap in functie de
necesarul din cldire. Aceste rezervoare stocau atat apa potabila cat si apa folosita pentru stingerea
incendiilor. Cnd apa scadea sub un anumit nivel, un comutator activa o pomp sau era deschis un
electroventil pentru a se alimenta rezervorul de la reteaua publica de apa.
Un alt domeniu in care era des utilizate castelele de apa era cel al transportului pe calea ferata. Pentru
a se alimenta cu apa, locomotivele cu abur aveau nevoie de surse la intervale si distante regulate.
Astfel, pe traseul cailor ferate erau frecvent intalnite turnurile de apa. Arhitecii i constructorii a
abordat diverse solutii pentru a incorpora turnurile de ap n cldirile proiectate. In cazul mai multor
cldiri industriale mari, turnurile de apa erau complet ascunse n spatele unei extensii a faadei
cldirii. Din motive estetice cldiri de apartamente incadrau de multe ori rezervoarele lor n
structurile de acoperi.

ALCATUIRE CONSTRUCTIVA
Elementele structurale componente ale unui castel de ap sunt:
- rezervorul propriu-zis,
- turnul de susinere,
- fundaia,
- elemente anexe care cuprind:
- turnul interior care adpostete scara de acces i conductele,
- spaiul de vizitare, plasat sub rezervor,
- structura de acoperire a rezervorului,
- instalaiile de ventilare, de iluminare i protecie.

Castelele de ap sunt lucrri alctuite dintr-un rezervor aezat deasupra solului pe o

construcie de susinere n form de turn, care se amplaseaz n centrul de greutate al reelei de
distribuie sau n locuri ct mai ridicate ale localitilor de es, la care se pot amplasa rezervoare la
sol, n baza calculelor tehnico-economice ale sistemului: reea, pompe, rezervoare. Se recomand s
se prevad n parcuri publice sau n spaii nconjurate de plantaii mari i ndeprtate de aerodroame,
n unele cazuri constituind i un element urbanistic al regiunii.

Castelul de apa este un ansamblu constructiv format dintr-un rezervor de apa sustinut de
o constructie in forma de turn avand fundul cuvei rezervorului la o inaltime suficienta deasupra
terenului pentru a asigura distributia apei prin gravitatie.Pentru alimentarea cu apa a instalatiilor din
interiorul unor cladiri industriale, social culturale sau agrozootehnice, se pot folosi rezervoare de
inaltime cu capacitatisub 40 m3 executate din tabla de otel. In acest sistem alimentarea
consumatorilor se face gravitational, dintr-un rezervor deschis fara suprapresiune montat la inaltime,
asigurand presiunea necesara la punctele de consum prin intermediul presiunii hidrostatice a coloanei
de apa. n cladirile cu mai multe niveluri consumatorilor de la inaltime, mai apropiati de rezervor, li
se asigura o presiune mai mica, iar celor de la nivelurile inferioare o presiune mai mare.
 Forma rezervorului se alege innd seama de considerente de ordin static, de ordin
constructiv privind tehnologia de execuie i de ordine estetic. De cele mai multe ori se utilizeaz
forma de rotaie, cea mai simpl fiind cea cilindric, care este uor de executat i care este indicat
pentru capaciti mai reduse. Pentru capaciti mai mari se utilizeaz forma tronconic sau alte forme
de suprafee de rotaie, avnd curbura lui Gauss negativ.
O problem special o constituie izolaia termic a rezervorului, care se determin pe baza
unui studiu termotehnic ce ine seama de frecvena ciclului de golire umplere. Izolarea termic se
poate realiza prin executarea unui perete dublu, cu un strat de aer ntre perei de 10 80 cm sau prin
aplicarea direct a stratului de izolaie termic pe peretele exterior al rezervorului, dup verificarea
prealabil a etaneitii acestuia

Fig. 1. Elementele structurale ale unui castel de ap

Fig. 2. Tipuri de rezervoare pentru castele de ap:a, b, c, d cilindrice; e, f tronconice; g form
de rotaie avnd curbura lui Gauss negativ

Turnul de susinere se poate realiza sub form de structur spaial discret din bare ( stlpi
+ grinzi de rigidizare) sau sub form de turn de form cilindric sau uor tronconic. Exist i un tip
special de castel de ap, la care peretele turnului de susinere este n continuarea peretelui
rezervorului, formnd una i aceeai suprafa.

Sistemul de fundare a castelelor de ap se alege n funcie de natura terenului, mrimea

castelului de ap i forma turnului de susinere. n cele mai multe cazuri se utilizeaz plci de
fundaie circulare sau inelare rigidizate cu nervuri.

n cazul castelelor de ap de mare capacitate cu turnul de form cilindric, cea mai

avantajoas este fundarea direct pe plci curbe subiri de rotaie, respectiv fundarea indirect pe
piloi din beton armat sau beton precomprimat.

Pentru acoperirea castelelor de ap se utilizeaz planee plane, cupole tronconice, cupole

sferice sau chiar suspendate n cazul rezervoarelor de capacitate, respectiv deschidere mare.
Fig. 3 Sisteme de fundaii pentru castele de ap: a radier general; b inelar din beton armat sau
precomprimat; c fundaii izolate; d indirecte, pe piloi din beton armat sau precomprimat
 Dac exist pericol de nghe la conducte, acestea se pot izola cu un strat de 3-5 cm vat de
sticl sau rumegu nchis ntr-o cutie de lemn cu latura mai mare cu 0,50 m dect diametrul exterior
al conductei sau spaiul n care se afl conductele se nclzete. La izolarea cu vat de sticl, peste
vat se aplic o tencuial de 1 cm (ipsos+clei+rumegu) i peste acestea un strat de glet de ipsos i o
vopsea de ulei vegetal n dou straturi. n punctele de trecere ale conductelor prin zidria fundaiei se
recomand s se foloseasc tuburi de oel introduse n alte tuburi de protecie metalice sau din beton,
avnd diametrul cu 50...100 mm mai mare dect al conductei de trecere, spaiul dintre conduct i
tubul de protecie fiind umplut cu material elastic (frnghie gudronat i mastic bituminos, argil cu
buci de crmid etc.), pentru a evita ruperea conductei n cazul tasrii fundaiei.

n cazul tasrii pmntului sub greutatea castelului, conductele vertical trebuie asigurate
contra ruperii cu piese de alunecare asemntoare cu compensatoarele de dilataie orizontale. Se taie
conducta vertical ntre dou puncte fixe pe o anumit poriune i la fiecare capt se prinde prin
flane cte un tub, cel de sus cu diametrul mai mic intrnd n cel de jos cu diametrul mai mare, iar
spaiul dintre ele se umple apoi cu material de etanare presat cu o flan.
Rezervorul de ap potabil se spal i se dezinfecteaz nainte de dare n exploatare conform STAS
4165-88, iar nainte de venirea iernii trebuie verificat izolaia termic. La complexe mici, pompele i
chiar instalaiile de tratare se pot amplasa n castelul de ap.

La complexe agrozootehnice se pot prevedea castele de ap cu rezervoare sferice din

metal sprijinite i ancorate sau hidrosfere. Diametrul rezervoarelor este de 5 m, iar construcia de
susinere are diametrul de 0,80 m i nlimea de maximum 28 m.

CASTELE DE APA REPREZENTATIVE DIN

ROMANIA

Castelul de apa din Braila

reprezinta unul dintre cele mai importante
simboluri istorice si culturale ale orasului
Braila, fiind considerat monument istoric.
Castelul de apa din Braila a fost
ridicat in anul 1912 de catre Elie Radu,
planurile sale arhitecturale reusind o
performanta destul de impresionanta aceea
de a alimenta cu apa jumatate din populatia
orasului Braila.
 De-a lungul timpului, Castelul de Apa din Braila a imbracat mai multe functiuni. Nu multi
sunt aceia care cunosc faptul ca acest obiectiv turistic a fost primul restaurant si bar rotator din tara.
In anul 1978, Castelul de Apa a devenit proprietatea unei cooperative din judetul Braila, iar
in anul 1996 acesta a fost cumparat de un om de afaceri din Galati. In prezent, Castelul de Apa din
Braila se afla in proprietatea si grija primariei orasului Braila. Dupa lungi negocieri, Castelul de Apa
din Braila va fi reabilitat din folosirea unor fonduri europene.
Constructia Castelului de Apa din Braila s-a dorit a fi una dintre cele mai moderne
constructii din oras, autoritatile dorind astfel sa inlocuiasca rezervorul de apa din Piata Carantinei.
Arhitectura Castelului de Apa din Braila este demna de admirat. Acesta are in alcatuire ca
si structura de rezistenta mai multe centuri si contraforti care detin in interior un rezervor imens de

apa din care se alimenteaza o mare parte din locuitorii orasului Braila.
Incepand cu anul 1982, autoritatile au considerat ca acest Castel de Apa din Braila poate
deveni un spatiu de alimentatie publica, demolandu-se astfel stalpii interiori, dar si cupola originala.
Castelul de Apa din Braila a intrat intr-o perioada de reconstructie, folosindu-se alt tip de finisaje,
fiind transformat in intregime.
 In partea superioara a Castelului de Apa din Braila a functionat vreme de cativa ani un
veritabil bar rotator, fiind rotit in jurul axului sau cu ajutorul unui motor electric. In acest mod toti cei
care veneau la Castelul de Apa puteau admira imaginea intregului oras.

Bine de stiut: Castelul de Apa din Braila este situat chiar pe faleza Dunarii, fiind considerat ani de-a
randul cea mai impozanta constructie de acest gen din tara.
Obiectiv turistic Drobeta Turnu Severin

Castelul de apa din Drobeta Turnu Severin s-a ridicat

dupa proiectul inginerului Elie Radu. Constructia s-a realizat in
conformitate cu proiectul aprobat de Consiliul comunal, la 10
iunie 1910, pentru alimentarea cu apa a orasului, alimentarea
facandu-se direct din Dunare.

In octombrie 1910, in prezenta prim-ministrului Ion

Bratianu, insotit de ministrii Alexandru C. Constantinescu si V.G.
Mortun, sunt puse pietrele fundamentale care inaugureaza
lucrarile la Fabrica de apa si concomitent, la Castelul de apa,
alimentarea facandu-se direct din Dunare. Edificii emblematice in
arhitectura orasului, Castelul de apa (1910-1913) este realizat
dupa proiectul inginerului Elie Radu, iar hala "Radu-Negru"
(1904-1906), monument arhitectural reprezentativ al comertului
severinean, este zidita dupa planurile arhitectului C. I.
Gabrielescu.
Monumente nestiute ale Romaniei: Castelul Tepes din Bucuresti

De-a dreptul inedit si original

in arhitectura urbana a
Bucurestilor, Castelul Tepes
isi deapana tineretile in tacere
pentru ca este unul dintre
acele monumente istorice
nestiute ale Romaniei.

"Martorul" istoriei unor ani

uitati, cu aerul sau medieval,
trecem pe langa el ca si cum
n-am trece: nu doar ca nu ii
stim numele, dar nu avem
habar nici de istoria
zbuciumata pe care o poarta
printre caramizi si creneluri.
Iar prin ignoranta si
indiferenta, il izolam si mai
mult in negura unui timp etern
trecut.

De unde pana unde Castelul Tepes in Bucuresti?

"Castelul de apa - Turnul lui Tepes", care astazi isi duce batranetile pe strada General Candiano
Popescu, numarul 6, din sectorul 4 al Capitalei, a fost construit in anul 1906 ca turn de apa in cadrul
"Expozitiei nationale" organizate in acel an cu ocazia implinirii a 40 de ani de domnie a regelui Carol
I.

Castelul Huniazilor, in topul celor mai tari castele din lume

"Expozitia Nationala", anunta Ion N. Lahovari in discursul de inaugurare, "este un eveniment aliniat
la moda europeana (...) in care vom pune, sub toate formele si in toate chipurile, trecutul de la 1866
fata in fata cu progresul de la 1906".

Desi scopul initial al constructiei a fost unul pragmatic, acela de turn de apa, organizatorii expozitiei
au tinut la estetica si au ales o forma exterioara care sa dea bine "la export": replica la scara mica a
cetatii Poenari, din Cheile Argesului - ridicata in secolul al XV-lea de catre domnitorul Vlad Tepes,
de unde si numele castelului, au povestit pentru Ziare.com surse din cadrul Ministerului Apararii
Nationale (MApN), in administrarea caruia se afla astazi Castelul Tepes.
Castelele de ap din Timioara
n secolele trecute, aprovizionarea cu ap potabil a Timioarei a reprezentat mereu o
problem, realizndu-se numai din fntni sau puuri spate la mari adncimi. Totodat, sisteme de
alimentare ale vechii ceti sunt consemnate nc de la 1600. Cltorul turc Evlia Celebi descria, n
anii 1660, c "Timiul" (era vorba, de fapt, despre Bega, ale crei brae se amestecau pe atunci cu
cele ale Timiului) curgea n dou locuri din cetate prin filtre i c de acolo i luau timiorenii
necesarul de ap.

n 1732, pe o insul a Begi din apropierea cetii, este construit o "main hidraulic"
prin care apa pompat din ru trecea printr-un filtru pe baz de rumegu din lemn. Apoi, apa filtrat
se acumula ntr-un sistem format din cte dou conducte de lemn, care aprovizionau cetatea. n 1774,
pe locul "mainii hidraulice" este construit un turn de ap (care apare i pe stema actual a oraului),
dar este distrus n timpul asediului din 1849. Timp de cteva decenii, alimentarea cu ap continu s
se fac din fntne.

Din 1892, cnd Timioara renun la caracterul de fortificaie militar, apare ideea realizrii
unui sistem modern de aprovizionare cu ap. Astfel, la nceputul secolului al XX-lea, este pus n
funciune prima uzin de ap a oraului, n data de 1 iunie 1914. Tot n anul 1914 este nfiinat i
ntreprinderea de ap-canal a oraului Timioara (ACOT), reprezentnd prima form de organizare a
serviciilor publice din ar.

Turnul de Apa Iosefin

 Stan Vidrighin, primul director al ntreprinderii, coordona pe atunci 21 de angajai, dintre
care doi maitri pentru lucrri de apcanalizare, un contabil, un casier, doi ingineri i ase tehnicieni.
Pentru a compensa consumul maxim zilnic, sunt contruite i dou "castele" de ap la capetele de
reea. Astfel, ntre 1912 i 1914, apar turnurile de ap din cartierele Fabric i Iosefin, cu o nlime de
52 m fiecare. "Castelele" erau supravegheate permanent de angajai care aveau locuina chiar n
incinta acestora.

Din contractul de execuie a acestora reiese c "Apa este obinut prin pompare din trei
colonii mari de fntni de la Urseni i Giroc , din fntnile forate la mare adncime, i mpins n
centrala aflat la Ciarda Roie; dup eliminarea particulelor de fier i mangan, filtrate prin straturi de
crbune, este condus, sub presiune, prin evi subterane n prile locuite ale oraului i mpins pn
la cele mai nalte etaje ale caselor. Cele dou rezervoare turn din Fabric i din Iosefin sunt n
permanen umplute, cci ele au rolul de a menine presiunea egal peste tot i de a aproviziona cu
ap casele timp de 34 ore n caz de reparaii sau alte evenimente neateptate, cnd fntnile nu
funcioneaz."

Turnul de ap din Fabric a fost proiectat cu un rezervor de 500 mc de ap. n schimb, cel din
Iosefin avea dou rezervoare: unul superior, cu o capacitate de 500 mc, pentru nmagazinarea apei
potabile din subteran, i altul inferior, de 250 de mc, care nmagazina ap din Bega, folosit n scop
industrial.

Referitor la arhitectura "castelelor" de ap,

n acelai contract de execuie se menioneaz ca
"Balustradele scrilor i galeriilor s fie din fier forjat,
elegant executate i prevzute cu mnere din lemn de
esen tare. Realizarea exterioar a turnului s fie
simpl dar de bun gust. Efectul estetic s fie obinut
mai degrab prin alegerea artistic a proporiilor i
prin soliditatea execuiei, dect prin excesul decorativ
al seciunilor. Toate lucrrile s fie executate din cele
mai bune materiale, execuia s fie solid i de prim
calitate doar acestea putnd s fie recepionate."

Astzi, cele dou turnuri de ap din Timioara,

adevrate bijuterii arhitecturale, sunt dezafectate. De
asemenea, ele au fost declarate monumente istorice i
administraia local ncearc reabilitarea lor. Turnul de
ap din Iosefin este situat pe strada Gheorghe Bariiu,
nr. 3, i cel din Fabric pe strada Micu Samuil, la nr.
16.
 ALTE CASTELE DE APA DIN LUME

n Republica Moldova, cel mai faimos edificiu de acest gen, dar deja cu alt utilizare, este Castelul de ap din
Chiinu. n lume, printre cele mai cunoscute castele de ap sunt Castelul de ap din Chicago din Statele
Unite ale Americii, Grimsby Dock Tower din Regatul Unit i Castelul de ap din Breice (Slovenia).