Sunteți pe pagina 1din 23

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II

Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

Tehnologii pentru cladiri si constructii speciale

Student Master Anul Grupa

: Andrei Buzatu : Inginerie Structural : M2 : 2

Referat 1 : Castele de ap

Tehnologii pentru cladiri si constructii speciale

[2012-2013]

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II


Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

Cuprins :
I. II. Notiuni generale Castelul de apa din Chisinau

III. Castelele de apa din Timisoara IV. Castelul de apa din Drobeta Turnu Severin V. Castelul de apa din Arad

VI. Castelul de apa din Braila VII. Castelul de apa Foisorul de foc din Bucuresti VIII. Castelul de apa Mirajul din Bucuresti IX. Castelul de apa din Targu Jiu

Tehnologii pentru cladiri si constructii speciale

[2012-2013]

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II


Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

I. Notiuni generale
1) Definitia castelelor de apa
Castelele de ap sunt construcii inginereti, alctuite dintr-un rezervor de ap susinut la nlime de ctre un turn.

2) Rolul castelelor de apa


Castelele de ap au rolul de a nmagazina apa, ridicarea acesteia n rezervor realizndu-se prin pompare. Apa nmagazinat este utilizat fie la ap, prin efect gravitaional. Castelul de apa este un rezervor de apa asezat la naltime prin intermediul unei constructii numita de regula turn.Constructia este fundata n mod special pentru a rezista la solicitarile din vnt si cutremur. Este o constructive specifica oraselor asezate n zona de ses si mai ales garilor CFR de pe liniile principale deoarece puteau sa asigure, ntr-un timp foarte scurt (cteva minute) umplerea tenderului locomotivei cu abur cu cantitatea de apa necesara (posibil 20 mc). Castelele de apa au constituit multa vreme singura solutie de alimentare gravitationala cu apa a retelelor de distributie. Aceasta deoarece se putea lua apa n ritmul dorit pentru consumul curent iar n caz de incendiu exista un volum de apa destinat combaterii acestuia (asa numita rezerva intangibila de incendiu). consumuri diverse, ca unic surs, fie pentru compensarea presiunii in reelele de alimentare cu

3) Elementele componente ale castelelor de apa


a) fundatia : tip izolat, elastic tip pahar tip inel b) turnul : - sistem cadre spaiale, in variantele stlpi i grinzi sau stlpi i planee intermediare - sistem perei continui (cu sau fr nervuri verticale exterioare, de tip pilatri)

Tehnologii pentru cladiri si constructii speciale

[2012-2013]

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II


Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

c) rezervorul : seciune circular (troncon interior+troncon exterior) seciune dreptunghiular d) palniile rezervorului : plnia interioar plnia exterioar e) termoizolatia rezervorului : - vata de sticla, vata minerala sau polistiren expandat cu grosimea de 50 mm - bariera de vapori carton sau panza bitumata - stratul exterior de protectie al termoizolatiei tencuiala cu mortar de ciment-var sau beton sustinute de o plasa din otel beton, ancorata in peretii rezervorului cu agrafe metalice, iar in cazul tencuielii si o plasa de rabit f) elemente anexate : - scar de acces - instalaia de vizitare a staiei de pompare (amplasat sub rezervor, in interiorul turnului) - instalatiile necesare circulatie apei, de pompare a apei, de alimentare cu energie electrica, de iluminat, paratrasnet etc.

4) Clasificarea castelelor de apa


a) dupa scopul inmagazinarii : pentru ap potabil pentru ap industrial pentru ap de incendiu b) dupa modul de exploatare : cu nnoire continu a apei cu regim de funcionare intermitent c) dupa forma rezervorului : prismatice plci curbe subiri de rotaie d) dupa compartimentarea rezervorului : cu un rezervor cu rezervoare concentrice cu rezervoare etajate e) dupa sistemul de izolare termica : cu termoizolaie exterioar cu rezervorul protejat ntr-o incint

Tehnologii pentru cladiri si constructii speciale

[2012-2013]

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II


Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

Mod de functionare castel de apa: 1- statie de pompare; 2-rezervor; 3-utilizatori utilizatori

II. Castelul de apa din Chisinau


Castelul de ap de pe str. Mitropolit G. Bnulescu-Bodoni 2 a fost zidit la sfritul sec. XIX dup un proiect ntocmit de Alexander Bernardazzi. . Cu el a nceput conducta de ap din ora. Este un valoros monument de arhitectur industrial, realizat n stil eclectic. n timpul seismelor a fost deteriorat, fiind reconstruit dup imaginile de epoc n anii 19801983, dar cu excepia foiorului de foc din partea superioar, construit iniial din lemn, formele crui au fost repetate n piatr. Planul turnului este hexagonal alungit, construit la colul cartierului mrginit de strzile Mateevici i Mitropolit Gavriil Bnulescu Bodoni, cu intrarea soluionat dinspre aceasta din urm. Pereii sunt din piatr de calcar tiat, cu includerea unor rnduri de crmid. Grosimea zidurilor variaz de la 2 m la parter pn la 0,6 m la foior, nlimea pn la corni este de 22 m. Cldirea este divizat n ase registre: soclul, trei niveluri desprite prin cornie, platforma cu corniele proeminente, i volumul foiorului. Partea inferioar a turnului este vizual ntrit prin acordarea unui profil nclinat soclului, asemntor glasisului turnurilor medieval medievale. Primul registru al turnului este construit, n tradiie bizantin, din piatr de calcar i crmid ars, prin alternarea asizelor, obinndu-se se un efect artistic,

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II


Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

specific manierei arhitectului. Restul registrelor sunt construite din piatr, n asize, alternndu-se dou in nuane ale pietrelor, n spiritul arhitecturii otomane. Registrele, sub forma unor etaje, sunt iluminate din goluri de ferestre cu partea superioar n arc din bolari de piatr, i nie cu aceleai caracteristici, la ultimul nivel, bolarii fiind aezai alternativ dup dou nuane, n spiritul aceleiai arhitecturi orientale. Platforma de observaie, pe care se afl foiorul de foc, este susinut de console masive, mrginit de un parapet din piatr. Foiorul de foc are pereii penetrai de goluri mari cu geamuri, desprite de piloni de piatr, pe care se sprijin acoperiul ci streini largi, care acoper ntreaga platform. n interiorul castelului s-a pstrat scara metalic in forma de spirala, fabricat la uzina din Chiinu a lui Serbov-Srbu, iar n timpul renovrii a fost instalat un ascensor. Astzi este sediul muzeului oraului.

Imagine veche, si starea actuala a castelului de apa

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II


Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

Vedere transversala si longitudinala a fatadei

III. Castelele de apa din Timisoara


n 1732 s-a dat n folosin prima instalaie mecanic pentru sistemul de alimentare a oraului de pe Bega. Acesta, spune Alexandru Znescu n studiul su intitulat Pagini din istoria alimentrii cu ap a oraului Timioara" (1974), consta dintr-un sistem de roi hidraulice, elevatoare, care ridicau apa extras din Bega, o epurau i o conduceau n cetate prin canale subterane acoperite. Aadar, anul 1732 marcheaz prima dat de seam n istoria instalaiilor tehnice de alimentare cu ap ale Timioarei. Instalaia respectiv era alctuit dintrun castel de ap (turn cu rezervor), dintr-o conduct dubl de distribuie din lemn i din ase cimele i a fost amplasat n cartierul Fabric. n 1774, aproape de primul turn, va fi realizat o a doua instalaie mecanic, folosit pentru a scoate ap dintr-o fntn spat pe malul Canalului Bega. Energia era obinut tot cu ajutorul unei roi hidraulice. Aceasta transmitea micarea sa la dou perechi de pompe cu piston, amplasate n castelul de ap. Construcia

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II


Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

cilindric era situat chiar deasupra fntnii i avea n partea sa superioar un bazin de ap ce asigura presiunea pentru distribuire, dar i rezerva. Turnul, construit din crmid, avea o nlime de 16 metri i diametrul de 8 metri. Cele dou instalaii sunt menionate n majoritatea surselor istorice ca asigurnd inclusiv purificarea" apei, dar specialitii consider c nu putea fi vorba dect de o reinere a impuritilor grosiere cu ajutorul unor grtare i decantarea suspensiilor pe conducte. Realizarea tehnic n cauz a fost menionat drept o curiozitate a Timioarei i n lucrrile de geografie. Al. Znescu l citeaz pe Karl Windisch care scria n 1786 c la Timioara este de vzut Maina hidraulic prin care apa rului este condus n ora i este fcut potabil. Acelai Znescu este de prere c alimentarea cu ap realizat prin mijloace mecanice la Timioara este prima de aceste proporii construit pe teritoriul de astzi al Romniei. Ingeniozitatea instalaiei strnete admiraia specialitilor n heraldic, acetia introducnd, n 1781, n stema oraului Timioara, n cmpul din dreapta de sus, un turn castel de ap. Istoria primei instalaii de ap ia sfrit n vara lui 1849. Potrivit informaiilor pe care ni le-a furnizat dl ing. Ioan iu, consilierul directorului general al regiei Autonome Aquatim", cele dou castele de ap existente i astzi n oraul de pe Bega au fost realizate la nceputul secolului al XXlea. Unul se afl n cartierul Fabric, iar cellalt, n Iosefin, fiecare avnd o capacitate de cte 500 mc. Ele au fost construite la capetele reelei de distribuie din 1914 i au servit pentru compensarea consumului maxim din cursul zilei. Amndou erau supravegheate zilnic, angajaii lor avnd chiar locuina n incint. Pentru a comunica la Uzina de ap variaia nivelului apei din rezervoare, acetia dispuneau de cte un post telefonic. n cazul umplerii rezervoarelor pe timpul nopii, se putea opri pomparea de la Uzina de ap, efectundu-se acumularea preiosului lichid n rezervoarele proprii. Prin anii '40, sistemul de alimentare bazat pe acumulare pe vreme de noapte n cele dou rezervoare aeriene nu a mai funcionat corespunztor, astfel c ele nu au mai fost folosite, susin autorii culegerii de monografii aprut n 1988 i intitulat Grupul ntreprinderilor de Gospodrie Comunal i Locativ Timi".

Tehnologii pentru cladiri si constructii speciale

[2012-2013]

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II


Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

Starea din urma cu mai multi ani si starea in momentul de fata a turnurilor

Imagine pet imp de zi, respective pet imp de noapte a turnurilor

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II


Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

Imagini din interiorul turnurilor

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II


Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

IV. Castelul de apa din Drobeta Turnu Severin


Edificiu emblematic al municipiului Drobeta Turnu Severin, este situat pe strada Crisan la intersectia cu strada Dr. Saidac, parte a sistemului de alimentare a orasului cu apa de Dunare. Dupa incercari repetate si esuate in anii 1890-1907 de identificare a unor izvoare indestulatoare in panza freatica din zona Izvoru Barzii Malovat s-a ajuns la solutia alimentarii orasului cu apa din Dunare. In aprilie 1909, in urma studiilor efectuate sub conducerea ing. Elie Radu, adiministratia severineana s-a fixat asupra acestei solutii. Principiul de baza al proiectului consta in alimentarea cu apa de Dunare, decantata, filtrata si sterilizata cu ajutorul ozonului. Piesele de baza ale sistemului urmau sa fie o statie de captare situata in amonte de oras, in afara zonei lui contaminabile, uzina de apa destinata sa realizeze decantarea, filtrarea si sterilizarea cu ajutorul ozonului si castelul de apa, prevazut sa faca distribuirea si proiectat sa fie construit din beton armat si organizat in interior cu 2 rezervoare suprapuse, avand rolul sa deserveasca fiecare cate o parte distincta a orasului. Capacitatea ambelor rezervoare era proiectata la 1025 metri cubi. Intreaga constructie a fost platita cu un credit contractat de primarie la Casa Creditului Comunal si Judetean. Prin licitatie lucrarile au fost adjudecate de firma P.P.Andreescu si Fiii din Craiova. Proiectul alimentrii cu ap potabil de Dunre a oraului Turnu Severin, ntocmit la Ministerul Lucrrilor Publice de inginerul Elie Radu, format din 13 piese scrise i 19 piese desenate i aprobat de Consiliul Tehnic Superior, a fost trimis primarului oraului la 21 martie 1909. Deschiderea oficiala a avut loc la 17 octombrie 1910 in prezenta primului ministru I.I.C.Bratianu, a ministrilor Al. Constantinescu si V.Gh.Mortun, a episcopului Ghenadie al Ramnicului- Noului Severin si a oficialitatilor locale. Constructia s-a desfasurat sub conducerea directa a ing. Petre Ciocalteu, seful Serviciului Tehnic al judetului Mehedinti, fiind supervizata de ing. Elie Radu, autorul proiectului. Lucrarile la castel au inceput mai tarziu decat cele la restul componentelor sistemului. In martie 1911 a fost fixata amplasarea lui, in punctul amintit, fapt neagreat de o parte a comunitatii urbane. Un grup de locuitori a inaintat comisiei interimare a urbei un memoriu cerand renuntarea la acest plan pe motivul

Tehnologii pentru cladiri si constructii speciale

[2012-2013]

11

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II


Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

pastrarii intacte a configuratiei locului, unde se gaseau scolile primare nr. 3 de fete si baieti, asa incat intreaga piata sa ramana cu perspectiva libera spre Crihala. Argumentul era pertinent, insa aceasta amplasare coincidea cu cea mai inalta cota din oras (104m), si, in consecinta, varianta cea mai avantajoasa in vederea distributiei apei in toate zonele orasului. Castelul de apa are 27 m inaltime si era la un momentat dat cea mai inalta cladire din oras. Exteriorul a ramas nefinisat, asa cum este si astazi, stilul medieval si patina timpului accentuandu-i personalitatea. In 1915, la baza sa, langa intrare, a fost pusa o inscriptie in amintirea momentului fixarii pietrei fundamentale si a incheierii, in linii mari, a lucrarilor, odata cu cinstirea cuvenita infaptuitorilor proiectului. In timpul Primului Razboiului Mondial, Castelul a servit ca punct de observatie armatei germane, datorita celor 4 turnulete, construite initial pentru a putea fi folosite de catre pompieri. Trecerea timpului si cresterea orasului n-au anulat functia esentiala a castelului, prin care orasul a capatat tinuta civilizatoare. Astazi insa, cand distributia apei este asigurata la capacitatile cerute prin alt sistem, Castelul de Apa poate capata o noua functionalitate: un sui genesis Turn Eiffel al orasului. Castelul de Ap a fost construit n urm cu peste 100 de ani. Castelul de Ap a suportat lucrri de modernizare n valoare de un milion de euro n vederea transformrii n unul din cele mai importante obiective turistice ale Mehediniului, cu finanare prin proiectul Modernizarea i conservarea Castelului de Ap, proiect prin Programul IPA de cooperare transfrontalier Romnia Serbia n parteneriat cu Primria Negotin. Cldirea castelului de ap este un turn din beton armat amplasat n punctul cu cea mai ridicat cot a vechiului ora i are urmtoarele caracteristici: - arie construit = 132.60 m.p. - arie desfurat = 796.00 m.p. - numr de nivele = 6 - inlimea la corni = 26.64 m - inlime total = 40.77 m - diametru la baz = 13.00 m

Tehnologii pentru cladiri si constructii speciale

[2012-2013]

12

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II


Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

Situat n piata care-i poart numele acesta adpostete urmtoarele funciuni: - subsol depozit materiale - parter cota 2 birouri - cota 3 ateliere + magazii - cota 4 rezervor ap 510.00 m.c. - cota 5 spaiu liber - cota 6 rezervor ap 514.00 m.c. - cota 7 ( pod) rezervor ap n 2012 n Castel va avea urmtoarele funciuni: - spaiu de informare turistic; - spaiu pentru expunere obiecte de art; - spaiu pentru vernisaje; spaii muzeale; - spaii recreere cafenea i spaii de belvedere.

Imagini ce prezinta evolutia in timp a castelului de apa

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II


Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

Imagini cu exteriorul castelului de apa

Imagini ilustrand partea interioara a castelului de apa

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II


Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

V. Castelul de apa din Arad


Turnul de ap este o cldire din municipiul Arad, realizat dup planurile arhitectuui Mikls Ybl, care a folosit ca model donjonul unei ceti medievale. In 1835, in Piata Pompierilor din Arad, autoritatile decid construirea unui edificiu deosebit de important pentru viata localitatii, edificiu care in memoria aradenilor este cunoscut sub numele de "Turnul de apa". Turnul a fost construit pentru aprovizionarea cu apa a orasului aflat in plina dezvoltare si pentru semnalarea incendiilor si interventia rapida a formatiei de pompieri a municipalitatii. Turnul are o inaltime de 35 m si a fost dat in folosinta in anul 1896, pentru aprovizionarea cu ap a oraului i pentru semnalarea incendiilor, motiv pentru care a fost ridicat n vecintatea cazrmii pompierilor. Ca stil architectonic, Turnul de Apa completeaza aspectul unitar al arhitecturii aradene de stil eclectic sau secession. Turnul, o constructie solida de piatra si caramida, impresioneaza prin masivitate si inaltime. Turnul de Apa se remarca prin decoratia balcoanelor si a ferestrelor. De asemenea, trecatorul ramane impresionat de registrul decoratiilor de la ultimul nivel, registru cu o bogata si variata fantezie arhitectonica. La momentul construirii, a fost cea mai nalt cldire a oraului. Este o construcie masiv din piatr i crmid, ce se remarc prin decoraia balcoanelor i a ferestrelor. Turnul a funcionat pn n anul 1956 pentru aprovizionarea cu ap. Din 1990 turnul este n proprietate particular, gzduind galeria de art "Turnul de ap", care are o expoziie permanent a apei, i multe expoziii de art sau tematice. Spaiul expoziional se ntinde pe 5 niveluri: - la etajul I sunt organizate expoziii temporare ale artitilor plastici - la etajul II sunt prezentate lucrri ale anilor 70 80, realizate de pictori ardeni - la etajul III este expoziia Apa domestic, care prezint modurile n care oamenii au utilizat apa de-a lungul timpului - la etajul IV se prezint tradiiile pompierilor din Arad i modul n care s-a fcut alimentarea cu ap a oraului de-a lungul timpului - la etajul V se gsete bazinul de ap, cu o capacitate de 400 de tone, n care acum se poate urca pe o scar

Tehnologii pentru cladiri si constructii speciale

[2012-2013]

15

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II


Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

Turnul de Apa este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Crisana, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

Imagini cu Castelul de Apa

Partea superioara a turnului

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II


Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

VI. Castelul de apa din Braila


Orasul Braila, dezvoltat initial pe o suprafata de teren asemanatoare unei jumatati de con nu avea cote suficiente ca sa se poata asigura gravitational presiunea n retea dar nici pomparea directa nu era convenabila din cauza lipsei posibilitatilor de control. Ca n multe alte cazuri, pentru orasele de ses, s-a adoptat solutia cu rezervor suspendat, castel de apa. Diferenta de cota ntre cota necesara rezervorului si cota terenului este asigurata de un turn asezat pe o fundatie corespunzatoare. Primul proiect de castel de apa, realizat n 1895 de ing. E.Radu prevedea un castel de apa cu volumul de 2000 mc si o naltime a turnului de 40 m. Aceasta lucrare era o adevarata provocare pentru acele timpuri, avnd n vedere ca si astazi, cu toata dezvoltarea tehnica nu avem castele de apa cu un volum mai mare(volumele de 2000 mc n castele de apa sunt bob numarat n tara noastra). Turnul era prevazut din zidarie din piatra. Castelul nu a fost realizat. n 1912 ing. D. Germani a realizat proiectul actualului castel de apa; castelul avea 1200 mc, fiind cel mai mare castel de apa din acele vremuri, cuva este asezata pe o structura frumoasa din stlpi din beton armat. Castelul a functionat pna cnd necesarul de apa a crescut mult, iar posibilitatile de pompare directa n retea au putut fi realizate. Dupa1960, odata cu realizarea sistemului de alimentare cu apa din sursa Suraia-Calieni si rezervoarele si statia de pompare Apollo, castelul de apa a fost scos din functiune. Castelul de apa amplasat n parcul orasului, cu o frumoasa arhitectura, a devenit un punctde referinta. A construit totodata si un punct de observare a incendiilor n oras - foisor de foc (incendii de care orasul a avut mult de suferit). Este remarcabil ca aceasta constructive complicata a trecut cu bine peste cutremurul din 1940 cnd se presupune ca avea apa n el. Castelul de apa a avut o soarta buna: n anii cu o productie buna a fost folosit si ca depozit pentru vin; dupa anii 1990 castelul a fost transformat n restaurant. Pentru usurinta accesului consumatorilor, la partea folositoare, castelul a fost completat cu doua turnuri pentru lifturi. Castelul de Apa a fost ridicat intre 1912 si 1913, ca o constructie moderna, inlocuind vechiul rezervor de apa din Piata Carantinei, prabusit in anul 1892. Dupa prabusirea vechiului rezervor, edilii din acea vreme au dorit ridicarea altuia, care sa

Tehnologii pentru cladiri si constructii speciale

[2012-2013]

17

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II


Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

fie integrat in arhitectura orasului si a vremurilor, astfel a fost elaborat un proiect initial, de catre inginerul Elie Radu, pentru Piata Spiridon, intr-un stil arhitectonic renascentist, dar care nu a mai fost pus in practica. Constructia finalizata in anul 1913, nu mai respecta nimic din proiectul initial, fiind formata din centuri si contraforti, ce imbraca la exterior rezervorul cilindric. In 1982, cand constructia isi pierduse destinatia anterioara, a devenit spatiu pentru alimentatie publica, ocazie cu care s-a demontat cupola originala, stalpii interiori de sustinere si planseul peste rezervorul superior, care s-au refacut din nou. Cele doua rezervoare au fost recompartimentate pe vertical, prin turnarea a doua plansee din beton, s-au taiat goluri pentru usi si geamuri.S-au ridicat doua turnuri cilindrice amplasate simetric, dotate cu scara exterioara si ascensor in interior. Tot cu aceasta ocazie s-au facut finisarile din exterior si interior. In partea superioara a constructiei, s-a amenajat un bar, care se putea deplasa in jurul axului sau, cu ajutorul unui motor electric, intr-o rotatie completa, oferind privitorului panorama intregului oras. Castelul de Apa este situat pe faleza inalta a Dunarii,in punctul cel mai inalt al orasului, la data construirii lui, fiind cea mai mare constructie de acest gen din Romania. Castelul de apa pastreaza amprenta timpului in zidurile pe care astazi le numim ruine, ca un simbol al timpurilor in care brailenii se desfatau de pe platforma rotitoare cu panorama intregului oras, pe acordurile de fanfara rasunand din foisorul aflat in vecinatate. Sursele istorice se contrazic asupra anului in care a fost construit Castelul de Apa: pe de o parte se presupune ca cetatea dateaza inca din anul 1895, pe de alta parte, in 1912 se pare ca ar fi fost dat in folosinta Castelul de Apa, desi inscriptia de pe cladire indica drept an de contructie 1914. In anii 90, in Castel functiona o berarie, la parter, o cofetarie, la primul etaj, un restaurant, la al doilea etaj si un bar rotativ pe acoperis, bar asemantor celebrului Rainbow din New York. Din pacate, odata cu trecerea anilor, unitatile de alimentatie publica din Castel s-au inchis, iar cladirea a inceput sa se degradeze, lucru care se intampla si astazi. Castelul de apa nu mai este acum decat o constructie intrata in ruina, chiar daca face parte, ce-i drept, din patrimoniul national, dar pe care, tocmai din cauza formei sale aparte, nici un investitor nu simte impulsul de a-si investi banii. O

Tehnologii pentru cladiri si constructii speciale

[2012-2013]

18

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II


Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

asemenea afacere este, din start, nerentabila dupa parerea unora, tocmai pentru ca forma actuala nu poate fi modificata, singurele lucruri care s-ar putea materializa, in acest caz, fiind transformarea castelului intr-un restaurant sau a unui observator astronomic. Ca o sentinta adusa unui condamnat, Castelul de Apa nu va mai ramane decat o simpla marturie a unor vremuri in care brailenii inca mai puteau sa admire de pe platforma sa rotitoare panorama intregului oras, in timp ce acorduri de muzica acompaniau placut seara petrecuta la restaurantul din incinta sa.

Imagini ale turnului din diferite perioade de timp

Vedere de jos a castelului de apa

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II


Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

VII. Castelul de apa Foisorul de foc din Bucuresti


Castelul de apa, numit si cunoscut astazi sub numele de Foisorul de foc a fost realizat n anul 1891 dupa proiectul ing. Thiem. Urma sa asigure acumularea apei din retea n perioada de noapte (cnd scade consumul) si sa o livreze a doua zi n cazul unui consum mare. Urmau sa fie executate doua castele de apa, de o parte si de alta a rului Dambovita, dar cel de al doilea nu a mai fost executat. Castelul a functionat cu apa asigurata din sursele Arcuda si Bragadiru. Din pacate el a fost prevazut la mare distant fata de rezervoarele si statia de pompare Grozavesti. Drept urmare n momentul n care consumul pe retea pe traseul de alimentare a crescut, nu a mai ramas apa care sa umple castelul. Constructia castelului, din beton armat, are 1000 mc volumul cuvei si un turn de30 m. Pentru acele vremuri era o constructie remarcabila. ntre timp, a functionat si ca foisor de foc - amplasament pentru observarea locurilor unde aparea un incendiu si formatiile de pompieri puteau fi alarmate (era constructia cea mai nalta din zona). Din1924 functiunea sa de rezervor a ncetat. Dupa anii 60, castelul a fost transformat n muzeu al pompierilor, unul dintre castelele fericite a caror viata s-a prelungit mult. A ramas si ca o constructie de referinta pentru Bucuresti.

Imagini cu Turnul de la inceputuri pana in zile de azi

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II


Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

Imagine cu scara din interiorul turnului

VIII. Castelul de apa Mirajul din Bucuresti


Castelul de apa de la ntrepreinderea Mirajul reprezinta un pas important n tehnologia de executie a castelelor de apa. Prin dezvoltarea tehnologica de executie s-a putut aplica urmatoarea succesiune de faze: - executarea fundatiei - realizarea turnului cilindric cu cofraj glisant - realizarea la nivelul solului a cuvei din beton armat - ridicarea prin liftare a cuvei la pozitie - blocarea cuvei prin monolitizare de turn - realizarea acoperisului din elemente prefabricate - finisarea lucrarii. n acest fel se poate reduce mult efortul si durata de construire. Liftarea cuvei se poate face prin tragere cu cabluri si trolii (pe vrful turnului fiind montati scripeti) sau prin ridicare pe verine cu ajutorul unor prese hidraulice (tactica scoaterii apei din fntna).

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II


Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

Imagine cu Castelul de apa de la intreprinderea Mirajul

IX. Castelul de apa din Targu Jiu


Orasul Tg-Jiu desi se afla ntr-o zona cu dealuri n vecinatate, acestea nu sunt totusi la distanta mica. Din aceasta cauza primul system de alimentare cu apa realizata n 1943 avea prevazut un sistem si un castel de apa,rezervor suspendat. Volumul rezervorului, necesar pentru vremea respectiva era de 500mc. naltimea castelului 30 m. Proiectul a fost realizat de ing. H. Theodoru (profesor al scoliiPolitehnice) este o structura din beton armat. Cuva este cilindrica iar turnul de sustinere a cuvei este construit din stlpi din beton solidarizati cu grinzi. Pentru protectia conductelor si asigurarea spatiului pentru scara de acces ntre stlpi este realizat un turn. Realizarea castelului s-a facut prin turnare pe loc aparand complicatii de executie a cuvei. Lucrarea a fost terminata n 1944 si a functionat pna n anii 60. Odata cu cresterea naltimii caselor/blocurilor castelul nu a mai putut alimenta cu apa reteaua si a fost scos din functiune.Este n stare de conservare. Este important deoarece reprezinta unul dintre putinele castele de mari dimensiuni realizat n forma clasica - turnare pe loc cu cuva sprijinita provizoriu pe esafodaj.

Andrei Buzatu Inginerie structural Anul II


Universitatea Tehnic de construcii Bucureti Facultatea de construcii Civile, Industriale si Agricole

Imagini ce dateaza de cateva zeci de ani

Imagini cu Turnul din zilele noastre