Sunteți pe pagina 1din 48

C.

Teleman_CCI IV_ CURS_10

SILOZURI SI BUNCARE. MONTAJUL


CONSTRUCTIILOR DIN TABLA

Recipiente de capacitate (rezervoare) pentru


depozitarea materialelor pulverulente, in vrac.
Sunt sustinute pe grinzi inelare si stalpi de
sustinere.Fundul poate fi curb sau conic.
Silozurile se caracterizeaza prin raportul
dintre inaltimea corpului constructiei si
latimea in zona de incarcare > 1.5, caz in care
frecarea dintre pereti si materialul depozitat
trebuie luata in calcul.
Unghiul de inclinare a peretilor in zona
fundului (palnie) trebuie sa fie mai mare
decat unghiul de taluzare naturala (de frecare
interna) a materialului depozitat.

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

SILOZURI

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

ELEMENTE COMPONENTE ALE SILOZURILOR

Tipuri de silozuri- dimensiuni i notarea presiunilor

hb dc 10

hb 100m

Relatii intre sectiunile circulare si rectangulare utilizate


Raportul arie:perimetru

d c

a 2 d c d c

4a 4d c
4
2

d
/ d c c
4

a b
a dc
a

2(a b) 2(a d c ) 2(1 a )


dc

2
4

3 2
d
dc / 2 3 dc c
2
4

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

dc 60m

ACIUNI
EN 1990:
Incarcarile variabile pot fi cu pozitie fixa (incarcari simetrice) si cu pozitie oarecare (actiuni din
incarcare si descarcare a silozului).
Se considera incarcari cu pozitie fixa incarcarile excentrice asociate proceselor de umplere si
golire. In aceeasi categorie intra si incarcarile din presiunea gazului sistemelor de transport
prenumatic.
Incarcarile din exploziile datorate prafului sunt actiuni accidentale.
Se considera incarcari variabile cu pozitie fixa incarcarile asociate cu incarcarile rezervoarelor

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

CLASE DE EVALUARE A NCRCRILOR

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

10

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

11

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

MODELUL DE CURGERE LA DESCARCARE

12

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

MODELE DE CURGERE TUBULAR

13

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

MODELE DE CURGERE MIXT

14

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

EFECTELE GEOMETRIEI SILOZURILOR ASUPRA MODELELOR DE CURGERE MIXT I TUBULAR

15

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

INFLUENTA MODULUI DE UMPLERE SI GOLIRE ASUPRA VOLUMULUI DEOZITAT

16

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

Deasupra reazemelor discontinui se dispune o grind inelar; se ia n consideratie


compatibilitatea deformaiilor axiale, eforturile induse ptrunzand n manta pe
inaltimea acesteia.

17

TIPURI DE PEREI-MANTA

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

-manta din tabl lis, plan - perete izotrop


-manta din tabl ondulat - perete ondulat orizontal sau perete ondulat vertical
-manta din plci adiacente suprapuse- perete mbinat prin suprapunere

18

19

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

20

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

SILOZURI CU FUND CONIC

21

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

SILOZURI CU FUND PLAT

22

23

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

SILOZURI CU FUNDURI CONICE

24

SILOZURI PENTRU STOCAREA CEREALELOR UMEDE

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

SILOZURI CU FUNDURI CONICE

25
Silozuri cu fund conic pentru
stocare umed (preuscare)

Silozuri pentru alimentare in vrac

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

SILOZURI CU FUNDURI CONICE


26

Silozuri metalice pentru cereale


cu baza conic, aezate pe o
structur metalic avnd o
nlime care permite intrarea
camioanelor sub siloz

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

SILOZURI PENTRU
CEREALE CU FUND PLAN
SAU CONIC

27

Buncarele sunt constructii recipient pentru pastrarea sau manipularea materialelor


granulare si pulverulente de inaltime mica, de forma cilindrica sau prismatica, la
baza avand o palnie tronco-piramidala sau sferica echipata cu o gura de descarcare .
Partile componente ale buncarelor sunt: celula, planseul peste celula, stalpii de
sustinere.
In plan orizontal buncarele pot avea forma patratica, dreptunghiulara sau circulara.
Buncarele pot avea o celula sau mai multe celule (baterie).
Buncarele sunt la partea superioare acoperite sau descoperite in functie de
materialul depozitat. Ele se utilizeaza in industria chimica, a cimentului, a
materialelor de constructii si in industria alimentara.
Esafodajul de sustinere a buncarelor se realizeaza din metal si beton, in mai multe
situatii cand inaltimea este apreciabila se realizeaza o scara de acces la gura de
alimentare a buncarului.
Atunci cand buncarul stocheaza material pulverulent cu actiune distructiva in
prezenta umiditatii exista pericolul de coroziune a esafodajului datorita depunerilor
de pulbere pe structura care in prezenta umiditatii din aer devine chimica agresiva.
In general buncarele sunt amplasate in spatii deschise asigurand controlul si
interventia pe durata exploatarii.
Buncarele care servesc la depozitarea materialelor dure (roca, minereu, etc)
suprafata interioara a peretilor se captuseste pentru a evit uzura cu placi de otel dur
sau piatra
Buncarele metalice se clasifica in: buncare cu pereti plani sau cu pereti rotunzi; in
particular se realizeaza si buncare cu pereti flexibili.

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

BUNCARE DIN OTEL

28

29

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

Buncarele cu pereti rotunzi au in sectiune orizontala forma circulara; partea superioara este de forma
cilindrica, iar palnia este de forma conica. Sunt avantajoase din punct de vedere al preluarii
incarcarilor, nu necesita rigidizari la pereti si la palnie si se pot folosi pentru capacitati mari,
diametrul lor variind intre 3 si 10 m . Buncarele rotunde se utilizeaza, de obicei, izolate; gruparea mai
multor buncare rotunde nu este rationala. Rezemarea buncarelor rotunde pe constructii de sustinere,
prevazute cu patru sau cu mai multe ramuri, se face la nivelul racordarii partii cilindrice cu palnia. In
acest loc buncarul are o rigiditate orizontala si reazeme amenajate pentru prinderea pe capul
stalpilor.
Umplerea buncarului se realizeaza pe la partea superioara, cu macarale cu cupa, benzi transportoare,
vagonete, iar golirea se face pe la partea inferioara a palniei.
Materialele circula prin buncar continuu, capacitatea lor de inmagazinare fiind de scurta durata.
Palnia este prevazuta la partea inferioara cu o gura de descarcare si un inchizator dimensionat in
functie de diametrul materialelor depozitate si dimensiunea gurii de incarcare
Pentru asigurarea unei bune functionari a buncarelor, se impun anumite masuri. Astfel:
a. Palnia se uzeaza mai repede decat peretii verticali din cauza frecarii materialelor drept pentru care
ea va fi prinsa de peretii cu suruburi, pentru a fi mai usor inlocuita;
b. Daca palnia are o prindere nedemontabila de peretii verticali, atunci ea va fi protejata impotriva
uzarii si deformarii locale datorate socurilor prin placarea peretilor cu otel de duritate ridicata, piatra
etc.;
c. Cand prin buncar trec materiale fierbinti (cazul buncarelor de la furnale), se iau masuri speciale de
racire.
d. In cazul buncarelor amplasate in exterior se iau masuri de protectie impotriva inghetarii
materialelor depozitate.
e. Pentru realizarea sistemelor de incarcare cu benzi sau vagonete, se amenajeaza platforme care se
rezeama pe buncare la partea superioara a peretilor verticali.
Constructia buncarului cu pereti rotunzi este supusa la presiunea generata de materialul de interior si la
incarcarile date de utilajele de transport , incarcare si descarcare , sustinute de constructia buncarelor.

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

BUNCARE DIN OTEL

30

Buncar metalic container metalic fix sau mobil prevazut cu sistem de


dozaj si sita optionala capacitati de la 0.5 mc pana la 10 mc cu posibilitate
de manipulare cu motostivuitorul sau macara si sistem de supraetajare
pentru marfuri vrac

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

Buncar metalic fix sau mobil prevazut cu sistem de dozaj si sita


optionala capacitati de la 0.5 mc pana la 10 mc constructie robusta
posibilitate manipulare cu motostivuitorul sau macara si sistem de
supraetajare pentru marfuri vrac

31

Buncare cu pereti plani asezati in baterii si avand diferite


pozitii de descarcare

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

Schema unui buncar: 1- corpul; 2-scheletul de sustinere

Prinderea palniei de peretel vertical al buncarului

32

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10


Rigidizarea peretilor buncarelor: a-cu nervuri
orizontale; b- cu nervuri verticale; c- sistem
combinat; 1-perete vertical; 2-perete inclinat; 3rigidizari orizontale; 5-rigidizari verticale; 5-talpa
superioara a peretelui; 6- talpa inferioara a
peretelui; 7-gura palniei

Innadirea (a) si prinderea (b) a tablelor de


elementele de rigidizare

33

Buncar cu pereti rotunzi


Rigiditatea peretilor de
compartimentare si de
capat
C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

Grinzi de margine la
buncare cu pereti flexibili

Buncar cu pereti flexibili: 1-banda transportoare; 2grinda de margine; 3- perete flexibil; 4-stalp sustinere;
5-cos de golire; 6-mijloc de transport; 7- gslerie de
benzi transportoare

34
Presiunea materialului pe peretii
buncarului verticali si inclinati

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10


Variatia si determinarea presiunilor de calcul: a-pe
ansamblul buncarului; b- pe nervuri orizontale; pe nervuri
verticale; pe nervuri combinate

Scheme de calcul pentru elementele buncarului: aschema simplificaa pentru placa; b- schema pentru
rigidizarile verticale; c- palnia buncarului; drigidizarea palniei; e-cadru orizontal inferior

35

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

Calculul palniei buncarului cu pereti flexibili

Calculul buncarelor cu pereti rotunzi: 1-inel de rezemare

36

POSIBILITI DE EVACUARE A MATERIALELOR DEPOZITATE

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

FORME ALE BUNCARELOR

37

ACTIUNI ASUPRA BUNCARELOR


ELEMENTE DE CALCUL SI VERIFICARE A BUNCARELOR
Actiuni permanente: greutati;
Actiuni variabile: din materialele depozitate si utilajele de transport care asigura
incarcarea si descarcarea;
Buncarele exterioare sunt solicitate la actiunile climatice: vant, zapada si efectul temperaturii.
In gruparea accidentala intervine si actiunea seismica.

pv h

po h tg 2 450
2

-greutatea specifica a materialului;


- unghiul de taluz natural

Calculul presiunii normale pe suprafata planului inclinat cu unghiul fata de orizontala


se face prin proiectia fortelor; pe o suprafata unitara (1x1) ea va avea valoarea:
pn 1 1 pv cos cos po 1 sin sin
pn pv cos 2 po sin 2

Calculul tablei se face tinand cont de pozitia nervurilor de rigidizare, orizontale sau
verticale. In cazul peretilor cu nervuri combinate verticale cu orizontale, tensiunea in tabla
calculata ca o placa plana rezemata pe patru laturi si solicitata la presiunea po este:
0.75 po a t

200001 a 2 t 2
2

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

Presiunea verticala, pv si cea orizontala, po intr-un punct situat la adancimea h de la


suprafata materialului se determina cu relatiile:

38

Deformata maxima a peretilor din tabla se poate determina cu relatia:


wmax

po a 4
a

wa
192 EI
100

Rigidizarile verticale sunt considerate grinzi verticale cu distanta hv intre reazeme si supuse
la incarcari triunghiulare cu valoarea maxima apo

T U sin G1 G2 A pv G2
T

Apv G2
T
3
U sin
t

unde:
U-perimetrul si A-suprafata in sectiunea S-S;
G1-presiunea pe aceasta suprafata;
G2- greutatea materialului si a mecanismelor situate sub suprafata S-S
Rezulta o tensiune dupa directia palniei:

1 2 3

Presiunile orizontale pe peretii opusi determina aparitia unei tensiuni normale pe


tensiunea :
'

po l
2t

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

Peretii palniei sunt solicitati la tensiuni de incovoiere, 1 si intindere 2; in partea


superioara apar tensini de perturbare 3 (intindere). Astfel, in sectiunea S-S:

39

BUNCARE CU PERETI FLEXIBILI


Sunt realizate din tabla foarte subtire care ia forma deformatei sub incarcarea din
greutatea proprie si utila

BUNCARE CU PERETI ROTUNZI


Calculul peretilor din tabla se realizeaza pe aceleasi principii ca cele aplicate
rezervoarelor verticale. In partea conica:
tg
cos

pn h y tg 2 450
2

r2 h y tg 2 450
2 pn
2

2
t2
t
t

Pe o fasie de latime unitara rezulta:

Dupa generatoare tensiunea o


rezulta:

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

r1 ; r2 y

G
;
2 rot sin

, ro y tg ;

ro2 3h 2 y
3

y 2

3h 2 y tg
6t cos

y 3h 2 y tg
6t cos

40

Coaste (rigidizri) tipice ale buncrelor rectangulare

Stlpi pentru sprijinirea buncrelor


Grinzi la trecerea dintre
corpul i plnia buncrului

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

ncrcri i reaciuni n plnia buncrului

41

ETAPELE DE EXECUTIE A BUNCARELOR METALICE

Corpul cilindric si palnia tranconica se obtin in majoritatea cazurilor prin asamblare prin
sudare, din virole. Fiecare virola rezulta din tabla, prin curbarea pe valt si sudarea in lungul
generatoarei. Virolele se asambleaza cap la cap prin cordoane de sudura inelare.
Se impune ca intre doua cordoane de sudura longitudinala (inelara) la doua virole alaturate,
sa existe un decalaj, masurat pe circumferinta, mai mare decat de trei ori grosimea tablei,
insa minimum 100 mm. In felul acesta se evita o rigidizare pronuntata a zonei cuprinsa intre
cele doua cordoane de sudura. Cordoanele in cruce sunt interzise deoarece in zona
intersectarii cordoanelor prin excesul de material de adaos, apar tensiuni si se accelereaza
deformatiile.
a. Doua cusaturi longitudinale ale unei virole trebuie sa fie la o distanta mai mare de 800
mm ; pentru o singura asemenea distanta (masurata intre axele cordoanelor de sudura) se
admite sa fie mai mare decat 200 mm . Aceste conditii sunt determinate de efectul de
rigidizare introdus de cordonul de sudura, o distanta prea mica intre cordoanele de sudura
rigidizand zona respectiva si amplificand raza de curbura.
b. Cordoanele de sudura la tronsoanele de tabla nu trebuie slabite prin gauri decat in mod
exceptional, cand se vor lua masuri de intarire. Imbinarile sudate nu trebuie sa fie acoperite
de elemente atasate buncarului, asigurand astfel posibilitatea examinarii imbinarilor prin
control nedistructiv si remedierii defectelor care pot aparea in timpul exploatarii.
c. In cazul elementelor de fixare care traverseaza imbinarile sudate ale buncarului , se practica
decupari in elementele respective din dreptul rezemului lateral, se face din doua bucati , sau se
intrerupe cordonul de sudura.

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

Constructia corpului si a palniei

42

Prinderea palniei de peretii verticali

Legatura dintre palnia si partea cilindrica superioara o poate realiza si un inel de


rigidizare care este considerat o grinda circulara. Aceasta este zona in care se realizeaza
rezumarea pe stalpi.
Dupa asamblare, pe santier, buncarul este ridicat si prins de stalpi cu suruburi.
Rezemarea buncarelor cu pereti verticali
Pentru rezemare, la partea inferioara a partii cilindrice, se prevede un element circular
rigid la incovoiere si la rasucire, rigidizat printr-un profil sau printr-un element compus
prin sudare.
Stalpii de sustinere a buncarului sunt alcatuiti din profile laminate dublu T, incastrati in
fundatii. In planul de rigiditate minima, sunt legati cu contravantuiri verticale.

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

d. Daca acoperirea cordonului de sudura cu elemente prinse de corp este de neevitat,


atunci portiunea de cordon de sudura care urmeaza a fi acoperita, la care se adauga cate
un plus de 50 mm de-o parte si de alta vor fi supuse in prealabil unei verificari
radiografice totale (100%)
e. Uneori virolele alaturate (succesive), care urmeaza a fi sudate intre ele, sunt de
grosimi diferite. La sudarea cap la cap a unor asemenea virole , cea cu grosimea peretelui
mai mare trebuie sa fie tesita uniform pana la grosimea mai mica. Trebuie retinut ca, la
sudarea elementelor buncarului sub presiune, se folosesc imbinari cap la cap. Imbinarile
sudate cap la cap trebuie astfel amplasate, incat sa nu fie solicitate la incovoiere.

43

44

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

45

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

46

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

47

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10

48

C.Teleman_CCI IV_ CURS_10