GHID PENTRU REABILITAREA FINISAJELOR PEREŢILOR ŞI

PARDOSELILOR CLĂDIRILOR CIVILE

Indicativ GT 041- 02

Cuprins

1. OBIECT ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1.1. Prezentul ghid are ca obiect elaborarea unor principii de concepţie a lucrărilor de reabilitare a
finisajelor pereţilor şi tavanelor, precum şi a pardoselilor clădirilor civile existente.

Ghidul se referă la reabilitarea :

a. finisajelor aderente executate la pereţi interiori, tavane şi pereţi exteriori, de tipul tencuielilor
decorative, zugrăvelilor, tapetelor, vopsitoriilor, placajelor din piatră naturală şi artificială montate prin
lipire; stratul suport poate fi constituit din :
- beton ;
- zidărie din produse ceramice, B.C.A. ;
- produse din B.C.A. ;
- tencuieli din mortare pe bază de ciment şi/sau var etc.

b. îmbrăcăminţilor pentru pardoseli interioare şi exterioare realizate cu diverse sisteme de răşini

sintetice, vopsele, PVC, cauciuc, produse textile, lemn sau derivaţii din lemn, sticlă, placaje din piatră
naturală şi artificială, montate prin lipire; stratul sport poate fi constituit din :
- planşeu din beton, lemn ;
- mstrat intermediar de nivelare (şapă din mortar de ciment) de susţinere (elemente din lemn) .

Ghidul cuprinde :

 descrierea operaţiilor preliminare: recunoaşterea finisajelor existente şi diagnosticarea lor ;

 principii de stabilire a lucrărilor necesare de reabilitare (refacere sau conservare) ;
 principii de alegere a soluţiilor de reabilitare a finisajelor ;
 măsuri de asigurare a calităţii lucrărilor de reabilitare ;
 măsuri de protecţie a muncii şi siguranţa la foc .

1.2. Prevederile prezentului nu se referă la clădirile de patrimoniu.

[top]

2. REFERINŢE

Legea nr. Legea privind calitatea în construcţii

10/1995

Legea nr. Privind protecţia muncii modificată şi completată cu Legea 177/2000

90/1996

Legea 137 - 95 Legea privind protecţia mediului

OG nr. 60/1997 Privind apărarea împotriva incendiilor, aprobat prin Legea 212/1997

Dispoziţia generală de ordine interioară privind prevenirea şi stingerea incendiilor – DGPSI 001 – aprobată
cu ordinul M.I. nr. 1023/1999

Dispoziţia generală privind instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor - DGPSI 002 – aprobată
cu ordinul M.I. nr. 1080/2000

Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/N/1993

Norme generale de protecţia muncii elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în colaborare cu
Ministerul Sănătăţii în anul 1996

Norme generale cu privire la prevenirea şi stingerea incendiilor aprobate cu ordinul M.I. nr. 775/1998

CE 195 Normativ privind proiectarea clădirilor din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în
exploatare

NE 001-96 Normativ privind executarea tencuielilor umede groase şi subţiri

C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor

aferente

C 17-82 Instrucţiuni tehnice privind compactarea şi prepararea mortarelor din zidărie şi

tencuială

GE 025-97 Ghid pentru refacerea etanşeităţii rosturilor la clădiri civile cu faţade realizate din
panouri mari prefabricate din beton armat

GP 037-98 Normativ privind proiectarea, execuţia şi asigurarea calităţii pardoselilor la construcţii

civile

P 101-78 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea clădirilor de locuit cu structura de rezistenţă din
panouri mari

P 118-99 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea

focului

P 130-99 Normativ privind urmărirea în timp a construcţiilor

C 149-87 Instrucţiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pe elementele din

beton şi beton armat

C 167-77 Norme privind cuprinsul şi modul de întocmire, completare şi păstrare a cărţii tehnice a
construcţiilor

C 232-86 Instrucţiuni tehnice privind executarea placajelor din plăci de faianţă, majolică şi plăci
ceramice smălţuite aplicate pe pereţi prin lipire cu paste subţiri

C 300-94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente acestora

[top]

3. TERMINOLOGIE
3.1. Băşicare : umflarea parţială a unui finisaj, datorată pierderii aderenţei la suport sau între diferite
straturi ale finisajului .

3.2. Crăpătură : defect sub formă de deschidere, cu dimensiunea mai mare de 2 mm, în structura
finisajului sau suportul acestuia .

3.3. Exfoliere : defect constând în desprinderea parţială sau totală a unui sau mai multor straturi dintr-
un finisaj cu sau fără afectarea suportului

3.4. Fisură : defect sub formă de deschidere, cu dimensiuni cuprinse între 0,2 – 2 mm .

3.5. Lucrări de reabilitare a finisajelor : ansamblu de operaţii ce constă în recunoaşterea finisajelor

existente, diagnosticarea lor şi refacerea funcţionalităţii şi aspectului acestora, fie cu materiale şi
tehnologii similare, fie cu soluţii modificate .

3.6. Microfisură : defect sub formă de deschideri discontinue sau continue cu dimensiuni sub 0,2
mm .

3.7. Prăfuire : defect ce se manifestă la suprafaţa unui finisaj, constând în pierderea coeziunii
moleculare şi eliberarea constituenţilor materialelor conţinute de către acesta, sub formă de pudră fină
puţin aderentă .

3.8. Stabilizarea suportului : aplicarea unei amorse pe suporturile superficial pulverulente .

[top]

4. OPERAŢII PRELIMINARE ÎNCEPERII REABILITĂRII FINISAJELOR

Premergător conceperii soluţiilor de reabilitare a finisajelor este necesară parcurgerea unor etape, a
căror derulare este prezentată sistematizat în schema cronologică şi decizională ce urmează şi
detaliat în paragrafele 4.1 şi 4.2.

4.1. Recunoaşterea finisajelor existente

Recunoaşterea finisajelor existente ale pereţilor şi pardoselilor interioare sau exterioare constă în
cercetarea acestora prin metode specifice şi anume :

- cercetarea istoricului finisajelor din cartea tehnică a construcţiei;

- efectuarea de analize distructive şi nedistructive, după caz .

Aceste analize stabilesc :

- materialele ce au stat la baza finisajelor în cauză ;

- concepţia lor de alcătuire :

 în câmp curent ;
 în eventuale zone cu structuri diferite ale suportului ;
 în zonele de rosturi structurale sau existente la nivelul suportului finisajelor (ex.: rosturi în
şape) .

4.2. Diagnosticarea finisajelor

Diagnosticarea finisajelor existente ale pereţilor interiori sau exteriori şi a pardoselilor interioare sau
exterioare constă în stabilirea gradului de uzură a finisajelor, a capacităţii lor funcţionale, precum şi a
necesităţii lucrărilor de reabilitare şi a naturii acestora .

Diagnosticarea finisajelor se realizează după caz, prin analize nedistructive sau distructive şi vizează
diversele modificări de aspect, structură, comportament al finisajului, inclusiv al suportului acestuia,
conform schemei cronologice şi decizionale prezentate anterior .
În detaliu se va urmări :

- stabilirea stadiului de uzură al finisajelor precum şi a tipurilor degradărilor :

 mecanice
 chimice
 biologice

- localizarea degradărilor şi aprecierea proporţiilor acestora :

 la nivelul suprafeţei finisajelor monostrat sau la nivelul stratului vizibil al finisajelor multistrat :
murdărie, decolorări datorate acţiunii UV, pătări, băşicări, mici zgârieturi etc. ;
 în structura finisajelor sau la nivelul interfeţelor straturilor în cazul finisajelor multistrat :
tendinţa de măcinare/prăfuire, fisuri sau crăpături, în grosimea finisajelor monostrat sau la
nivelul unui sau mai multor straturi, în cazul celor multistrat desprinderi între straturi, modificări
cu culoare în profunzime (ca urmare a unor acţiuni biologice – ciuperci, mucegaiuri etc. sau
chimice) etc. ;
 la nivelul suportului finisajelor: desprinderi de pe suport, însoţite sau nu de umflături, exfolieri
ale finisajelor de tip peliculogen sau ale protecţiilor împotriva acţiunilor mecanice, chimice,
apei ;
 în dreptul rosturilor structurale sau nestructurale ale suportului finisajelor, precum şi al
rosturilor specifice finisajelor cu diferite tipuri de placaje

- stabilirea cauzelor degradărilor :

 degradări provocate de acţiuni ale agenţilor atmosferici : apă sub formă lichidă, solidă sau de
vapori, variaţii de temperatură, radiaţii solare, factori chimici poluanţi din atmosferă ;
 degradări provocate de acţiuni ale agenţilor mecanici : solicitări de forfecare, poansonare,
şocuri mecanice, dilatări / contracţii, vibraţii din traficul suprateran sau subteran sau din alte
activităţi conexe (garaje, discoteci etc.), apărute în timp ca urmare a schimbărilor de destinaţii
şi neluate în calcul la proiectare ;
 degradări provocate de acţiuni ale fenomenelor reologice : deformaţii, fisuri datorate
fenomenului de curgere lentă a betonului din structura de rezistenţă ;
 degradări provocate de acţiuni ale agenţilor biologici: modificări de culoare sau structurale ;
 alte degradări provocate de erori de concepţie, erori de proiectare, erori datorate nerespectării
tehnologiei de execuţie, întreţinere sau survenite în urma alegerii unor soluţii incompatibile cu
suportul sau finisajul existent .

- aprecierea procentului degradărilor, profunzimea şi suprafaţa afectată ;

- aprecierea capacităţii funcţionale a finisajelor :

 gradul de păstrare a performanţelor lor specifice ;

 măsura în care mai răspund cerinţelor actuale

- aprecierea necesităţii reabilitării finisajelor şi a modalităţilor optime de realizare .

Pe baza diagnosticării se va stabili modul de refacere a finisajelor:

a) refacerea exclusivă a stratului vizibil al finisajelor pereţilor sau al stratului de uzură în cazul
pardoselilor – R1 ;

b) refacerea parţială (pe zone, în profunzimea finisajului, funcţie de localizarea degradărilor) – R2 ;

c) refacerea totală (întreaga suprafaţă finisată, începând de la suport, cu sau fără repararea acestuia,
funcţie de rezultatele diagnosticării) – R3.

În cazul a) lucrările de reabilitare se referă la diferite operaţii, după caz, ca de exemplu :

  curăţarea prin mijloace mecanice sau chimice (periere, spălare, curăţare cu abur, curăţare cu
diferite substanţe chimice, sablare) ;
 reparaţii superficiale la nivelul stratului vizibil al finisajelor pereţilor sau al stratului de uzură în
cazul pardoselilor (ex.: închideri de microfisuri prin acoperire cu sisteme elastice: vopsitorii,
tencuieli, alte protecţii) ;
 îndepărtarea stratului vizibil sau de uzură urmată de refacerea lui integrală, în vechea soluţie
sau alta nouă, compatibilă .

În ultimele două cazuri, b) şi c) se subînţeleg lucrări de reabilitare ale finisajelor în profunzimea lor,
care pot viza sau nu, operaţii de refacere a stratului suport :

 închiderea fisurilor rezultate în urma diagnosticării în profunzimea finisajului, după caz, cu

sisteme elastice (ex.: chituri flexibile de reparaţii), răşini epoxidice etc. ;
 închiderea fisurilor rezultate în urma diagnosticării la nivelul stratului suport, după caz, cu
răşini epoxidice sau sisteme elastice (ex.: chituri flexibile de reparaţii acoperite ulterior cu
mortare flexibile ce înglobează plase din fibră de sticlă pentru preluarea întinderilor şi
împiedicarea fisurării noului finisaj) ;
 refacerea aderenţei la suport cu substanţe specifice de reglare a absorbţiei acestuia sau
stabilizate (ex.: grunduri de impregnare) .

Funcţie de concluziile stabilite în urma diagnosticării, se va decide conservarea (C) finisajelor

existente, în scopul prelungirii duratei de viată a acestora, constând în protecţii mecanice, chimice,
hidrofobe.

Necesitatea conservării finisajelor poate surveni,conform schemei cronologice şi decizionale

prezentate anterior şi în situaţiile următoare :

- analizele efectuate conduc la rezultate pozitive, parţiale, cele negative nevizând aspecte importante
cum ar fi aderenţa la suport a finisajelor, modificări structurale importante, care să compromită
existenţa de tip R1, R2, ca de exemplu: curăţare (prin aspirare, spălare cu apă fără/cu detergenţi
adecvaţi, cu abur, cu mijloace mecanice sau chimice) urmate sau nu, după caz, de conservare (C) (de
ex.: aplicarea unor protecţii hidrofobe, chimice, mecanice etc.) ;

- analizele efectuate conduc la rezultate negative integrale sau parţiale, care vizează aspecte
importante cum ar fi aderenţa la suport a finisajelor, modificări structurale importante, care să
compromită existenţa şi funcţionalitatea acestora; se decide în acest caz refacerea totală – R3,astfel :

 cu soluţii identice cu cele existente, dar protejate conform concluziilor diagnosticării, împotriva
factorilor responsabili ai degradărilor (ex.: diferite protecţii hidrofobe, protecţii chimice, protecţii
mecanice ) ;
 cu soluţii identice cu cele existente şi cu schimbarea concepţiei de alcătuire a finisajelor (ex.:
în dreptul rosturilor clădirilor sau ale suportului lor, în zonele în care suportul se modifică ca
materiale de realizare etc.) ;
 cu soluţii de finisaje diferite fată de cele existente, care să cuprindă produse şi/sau tehnologii
moderne, compatibile cu suportul existent.

[top]

5. PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE REABILITARE A FINISAJELOR

5.1. Conţinutul proiectului privind reabilitarea finisajelor

Proiectul privind reabilitarea finisajelor se va efectua la solicitarea scrisă a beneficiarului construcţiei

(clientului) şi va conţine cel puţin următoarele :
- piese desenate :
 planuri parter, nivele curente, elevaţii şi secţiuni pentru faţade sau pereţi interiori, după caz;
acestea pot fi preluate din documentaţia iniţială a construcţiei şi refăcute pe bază de relevee
pentru marcarea unor eventuale modificări efectuate în timp, precum şi a degradărilor
survenite la finisajele aferente (incluziv la suportul acestora) ;
 detalii, secţiuni ale acestora, conform proiectului de execuţie a vechilor finisaje ;
 detalii, secţiuni ale acestora, conform proiectului de execuţie în dreptul rosturilor aferente
finisajelor şi suportului acestora, din care să rezulte în mod clar modul în care acestea au fost
rezolvate ;
 planuri, detalii, secţiuni privind soluţiile de reabilitare a finisajelor, cu menţionarea
agrementelor lor tehnice în valabilitate, atunci când lucrările se bazează pe soluţii moderne
sau a recepturilor produselor/standardelor în vigoare când acestea se bazează pe soluţii
vechi/tradiţionale

- piese scrise :
 rezultatele expertizelor tehnice sau ale oricăror altor sondaje efectuate, care au stat la baza
alegerii soluţiilor tehnice de reabilitare ;
 menţionarea agrementelor tehnice în valabilitate, atunci când lucrărilor se bazează pe soluţii
moderne (inclusiv în cazul în care aceste soluţii se referă la oricare tip de curăţare) sau a
recepturilor produselor, când acestea se bazează pe soluţii vechi/tradiţionale ;
 menţionarea analizelor de compatibilitate între vechile materiale şi noile produse utilizate în
lucrările de reabilitare.

Proiectul va fi însoţit de caietul de sarcini care va conţine cel puţin:

 prezentarea etapelor tehnologice de preparare şi punere în operă a materialelor/produselor

utilizate pentru reabilitarea finisajelor ;
 fazele determinate pentru verificările calităţii lucrărilor de reabilitare, obligatorii pe perioada
execuţiei, conform normativelor specifice în vigoare ;
 măsuri speciale de protecţie a muncii şi stingere a incendiilor .

5.2. Alegerea soluţiei de reabilitare

5.2.1. Condiţii generale

Alegerea soluţiei de reabilitare constă în stabilirea produselor şi tehnologiilor de aplicare adecvate

fiecărei situaţi concrete, în funcţie de degradările constatate şi ţinând seama de reglementările în
vigoare.

Pentru luarea deciziei de reabilitare, diagnosticarea finisajelor pereţilor şi pardoselilor trebuie să aibă
la bază un studiu bazat pe analize distructive sau nedistructive, conform cazurilor concrete efectuate
pe o suprafaţă de cel puţin 50 mp.

Produsele şi tehnologiile ce intră în alcătuirea unei soluţii de reabilitare trebuie să constituie un sistem
omogen: acestea trebuie să provină de la un singur producător, iar în situaţia în care acest lucru nu
este posibil, sistemul respectiv trebuie să aibă avizul tehnic al unui institut de specialitate, din punct de
vedere al comptabilităţii componentelor lui.

5.2.2. Criterii generale de alegere a soluţiilor de reabilitare

Criteriile de alegere se referă la :

a) tipul de refacere rezultat în urma diagnosticării: R1, R2, R3 ;

b) compatibilitatea soluţiilor de curăţare (produs şi tehnologie) cu finisajul căruia i se aplică, in cazul

refacerii de tip R1 ;
 c) compatibilitatea materialelor/produselor ce alcătuiesc finisajul nou cu cele din vechiul suport, în
cazul refacerii de tip R3 ;

d) compatibilitatea materialelor/produselor care pot intra în sistemul ales, în cazul refacerilor de tip R1,
R2, R3 ; de exemplu :

 amorse sau grunduri de pregătire a suportului (pentru stabilizare, reducerea gradului de

absorbţie etc.) faţă de finisajul ce urmează a fi aplicat ;
 protecţii hidrofobe, protecţie împotriva acţiunilor mecanice sau chimice faţă de finisajul vechi ;

e) compatibilitatea în zonele de interferenţă între vechiul şi noul finisaj, în cazul refacerii de tip R2 ;

f) compatibilitatea soluţiei alese cu mediul ambiant, în cazul finisajelor faţadelor cu refaceri de tip R1,
R2, R3 ; de exemplu :

 se vor evita soluţii pe bază de lianţi organici la cădiri situate în apropierea unor zone
împădurite ;
 se vor evita finisaje cu culori închise pe faţade însorite ;

g) posibilitatea redării aspectului unitar/omogen al finisajului reabilitat ;

h) durabilitatea ;

i) durata lucrărilor raportată la costuri ;

j) cantitatea lucrărilor de demolare pe care le implică soluţia de reabilitare adoptată ;

k) scoaterea sau nu din exploatarea curentă a spaţiilor implicate ; costul lucrărilor raportat la costul
întreţinerii ulterioare .

5.2.3. Soluţii uzuale de reabilitare

În tabelul nr. 1 sunt prezentate sistematizat soluţiile uzuale de reabilitare, pe cazuri curente întâlnite la
clădirilor din fondul de locuinţe existent.

Aceste soluţii trebuie să îndeplinească cerinţele Legii 10/1995, privind calitatea în construcţii, respectiv
specificaţiile de performanţe ce decurg din acestea, conform standardelor în vigoare. Condiţiile
tehnice, criteriile de performanţă şi nivelurile de performanţă generale pe ansamblul soluţiilor de
reabilitare (finisaj/suport) sunt prezentate în tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 1

uţia veche Soluţii de reabilitare 1)

Modul de refacere
Suport
R11) R21) R31)

Zidărie din a) Curăţarea prin mijloace mecanice sau
produse chimice (periere, spălare, curăţare cu
ceramice diferite substanţe chimice) . După caz, se
continuă cu una din soluţiile :
b) Tencuieli decorative subţiri pe bază de
lianţi minerali, organici sau micşti, mono/
bistrat, flexibile sau nu, după cum există sa
a) Reparaţii în structura finisajului de
tip2) : 2.1.a,b
b) Curăţarea prin mijloace mecanice sau
chimice (periere, spălare, curăţare cu
diferite substanţe chimice) a zonelor
păstrate. După caz, se continuă cu una
din soluţiile :
a) Reparaţii la nivelul şi
de tip2) : 2.2.d,e,f. După
continuă cu una din sol
b) Tencuieli cu soluţii si
existente, dar protejate
concluziilor diagnostică
factorilor responsabili a
 nu microfisuri superficiale.
c) Vopsele minerale/organice în dispersie
apoasă/solvenţi flexibile sau nu, după cum
există sau nu microfisuri superficiale.
d) Protecţii hidrofobe împotriva factorilor
poluanţi, pentru cazul în care tencuiala este
exterioară sau se află în spaţii umede
a) Curăţarea prin mijloace mecanice sau
chimice (periere, spălare, curăţare cu
diferite substanţe chimice) . După caz, se
continuă cu una din soluţiile :
b) Tencuieli decorative subţiri mono/ bistrat,
flexibile
c) Vopsele în dispersie apoasă/solvenţi
Zidărie produse flexibile.
de B.C.A. d) Protecţii hidrofobe/chimice.
a) Curăţarea prin mijloace mecanice sau
chimice (periere, spălare, curăţare cu
diferite substanţe chimice) . După caz, se
continuă cu una din soluţiile :
b) Tencuieli decorative subţiri pe bază de
lianţi minerali, organici sau micşti, mono/
bistrat, flexibile sau nu, după cum există
Beton (turnat, sau nu microfisuri superficiale .
monolit, c) Vopsele minerale/organice în dispersie
prefabricat etc.) apoasă/solvenţi, flexibile sau nu, după cum
există sau nu microfisuri superficiale.
d) Protecţii hidrofobe împotriva factorilor
poluanţi, pentru cazul in care tencuiala este
exterioară sau se află în spaţii umede .
Tencuieli din a) Curăţarea prin periere sau spălare. După
mortar de caz, se continuă cu una din soluţiile:
ciment/ciment - b) Vopsele organice în dispersie apoasă/
var solvenţi, flexibile sau nu, după cum există
sau nu microfisuri superficiale.
c) Protecţii hidrofobe împotriva factorilor
poluanţi, pentru cazul în care tencuiala este
exterioară sau se află în spaţii umede
c)Tencuieli cu soluţii similare celor
existente, aplicate, în zonele şi pe
grosimea afectată, urmate sau nu, după
caz, de aplicarea unor protecţii
hidrofobe/chimice.
d) Tencuieli minerale sau organice, din
mortare predozate, aplicate în zonele şi
pe grosimea afectată, urmate, dacă este
necesar pentru uniformizarea aspectului
şi protecţiei generală, de soluţiile b, c
sau d, prezentate în cazul R1.
a) Reparaţii în structura finisajului de
tip2) : 2.1.a,b. După caz se continuă cu
una din soluţiile :
b)Tencuieli cu soluţii similare celor
existente, aplicate, în zonele şi pe
grosimea afectată, urmate sau nu, după
caz, de aplicarea unor protecţii
hidrofobe/chimice.
c) Tencuieli minerale sau organice, din
mortare predozate, aplicate în zonele şi
pe grosimea afectată, urmate, dacă este
necesar pentru uniformizarea aspectului
şi protecţiei generală, de una din
soluţiile prezentate în cazul R1.
a) Reparaţii în structura finisajului de
tip2) : 2.1.a,b.
b) Curăţarea prin mijloace mecanice sau
chimice (periere, spălare, curăţare cu
diferite substanţe chimice) . După caz,
se continuă cu una din soluţiile :
c) Tencuieli cu soluţii similare celor
existente, aplicate, în zonele şi pe
grosimea afectată, urmate sau nu, după
caz, de aplicarea unor protecţii
hidrofobe împotriva factorilor poluanţi.
d) Tencuieli minerale sau organice, din
mortare predozate, aplicate, în zonele şi
pe grosimea afectată, urmată, dacă este
necesar pentru uniformizarea aspectului
şi protecţia generală de soluţiile b,c sau
d, prezentate în cazul R1.
a) Reparaţii în structura finisajului de
tip2) : 2.1.a.
b) Curăţarea prin periere sau spălare a
zonelor păstrate
c) Tencuieli subţiri, organice, din mortar
predozat, aplicate în zonele şi pe
grosimea afectată urmate, pentru
uniformizarea aspectului şi protecţia
generală, de soluţiile b sau c prezentate
în cazul R1.
cu diferite vopsele, prot
hidrofobe, protecţii împ
factorilor poluanţi ;
c)Tencuieli minerale sa
din mortare predozate
d) Schimbarea concepţ
existent, ca produse şi/
tehnologie de realizare
montate prin lipire sau c
mecanice) .
a) Reparaţii la nivelul şi
de tip2) : 2.2.d,e,f. După
continuă cu una din sol
b) Tencuieli cu soluţii si
existente, dar protejate
concluziilor diagnostică
factorilor responsabili a
diferite protecţii hidrofob
chimice, protecţii meca
c)Tencuieli minerale sa
din mortare predozate
d) Schimbarea concepţ
existent, ca produse şi/
tehnologie de realizare
montate prin lipire sau c
mecanice) .
a) Reparaţii la nivelul şi
de tip2) : 2.2.c,d,e,f. Dup
continuă cu una din sol
b) Tencuieli cu soluţii si
existente, dar protejate
concluziilor diagnostică
factorilor responsabili a
diferite protecţii hidrofob
chimice, protecţii meca
c)Tencuieli minerale sa
din mortare predozate
d) Schimbarea concepţ
existent, ca produse şi/
tehnologie de realizare
montate prin lipire sau c
mecanice) .
a) Reparaţii la nivelul şi
de tip2) : 2.2.c,d,e,f. Dup
continuă cu una din sol
b) Tencuieli organice sa
din mortare predozate
c) Schimbarea concepţ
existent, ca produse şi/
tehnologie de realizare
montate prin lipire sau c
mecanice) .
 a) Curăţarea prin periere sau spălare. După
caz, se continuă cu una din soluţiile:
b) Vopsele organice în dispersie apoasă/
solvenţi, flexibile sau nu, după cum există
sau nu microfisuri superficiale.
Beton (turnat,
monolit,
prefabricat etc.)
a) Curăţarea prin periere sau spălare.
b) Aplicarea de vopsele organice în
dispersie apoasă/ solvenţi .
Tencuieli din
mortar de
ciment/ciment -
var
Beton
a) Curăţarea prin periere sau spălare.
b) Vopsire cu vopsele în dispersie apoasă
Tencuieli din (în cazul tapetelor din fibră de sticlă) .
mortar de
ciment/ciment -
var
Tencuieli din Curăţare (prin spălare cu apă fără/cu
mortar de ciment detergenţi adecvaţi, cu abur, prin curăţare
cu mijloace mecanice sau chimice) urmată
sau nu, după caz, de aplicarea unor
protecţii hidrofobe .
a) Reparaţii în structura finisajului de
tip2) : 2.1.a.
b) Curăţarea prin periere sau spălare a
zonelor păstrate
c) Tencuieli subţiri, organice, din mortar
predozat, aplicate în zonele şi pe
grosimea afectată urmate, pentru
uniformizarea aspectului şi protecţia
generală, de soluţiile b sau c prezentate
în cazul R1.
a) Îndepărtarea tuturor părţilor
neaderente şi curăţarea (prin spălare cu
apă fără/cu detergenţi adecvaţi, cu abur,
prin curăţare cu mijloace mecanice sau
chimice)
b) Completarea porţiunilor lipsă precum
şi a fisurilor/crăpăturilor, cu mortare
speciale.
c) Aplicarea după caz, a unor soluţii de
a) Reparaţii la nivelul şi
de tip2) : 2.2.c,d,e,f. Dup
continuă cu una din sol
b) Tencuieli organice sa
din mortare predozate,
funcţie de planeitatea s
direct sau peste un stra
realizat din mortar de c
mortare predozate spec
c) Schimbarea concepţ
existent, ca produse şi/
tehnologie de realizare
montate prin lipire sau c
mecanice) .
a) Reparaţii la nivelul şi
de tip2) : 2.2.c,d,e,f. Dup
continuă cu una din sol
b) Aplicarea de vopsele
organice în dispersie ap
solvenţi.
c) Schimbarea concepţ
existent, ca produse şi/
tehnologie de realizare
subţiri decorative, placa
prin lipire sau cu prinde
a) Reparaţii la nivelul şi
de tip2) : 2.2.c,d,e,f. Dup
continuă cu una din sol
b) Aplicarea de vopsele
dispersie apoasă/ solve
c) Schimbarea concepţ
existent, ca produse şi/
tehnologie de realizare
subţiri decorative, placa
prin lipire sau cu prinde
a) Reparaţii la nivelul şi
de tip2) : 2.2.c,d,e,f. Dup
continuă cu una din sol
b) Aplicarea noului tape
c) Schimbarea concepţ
existent, ca produse şi/
tehnologie de realizare
subţiri decorative, vops
a) Reparaţii la nivelul şi
de tip2) : 2.2.c,d,e. După
continuă cu una din sol
b) Aplicarea noului plac
naturală
c) Schimbarea concepţ
existent, ca produse şi/
tehnologie de realizare
din alte produse, monta

a) Curăţare (prin spălare cu apă fără/cu
detergenţi adecvaţi, cu abur, prin curăţare
cu mijloace mecanice sau chimice)
Tencuieli din b) În cazul în care doar aspectul placajului
mortar de este deficitar dar acesta este aderent la
ciment/ciment - suport, se poate aplica peste el un nou
var placaj ceramic, utilizând adezivi adecvaţi .
Şapă din mortar
de ciment
a) Curăţare prin raşchetare şi protecţie cu
lacuri sau alte sisteme speciale pe bază de
răşini poliuretanice etc.
Şapă din mortar
de ciment
Duşumea oarbă a) Curăţare prin raşchetare şi protecţie cu
lacuri speciale (poliuretanice etc.)
consolidare şi/sau protecţii hidrofobe .
a) Completarea zonelor de placaj lipsă
cu produse similare .
b) În situaţia în care nu este posibilă
rezolvarea anterioară se completează
cu mortare speciale de nivelare
porţiunile lipsă, din placaj, până la cota
de la suprafaţa acestuia şi se aplică
peste vechiul placaj altul nou, utilizând
adezivi adecvaţi .
a) Înlocuirea zonelor deteriorate cu
produse similare
b) Curăţare prin raşchetare şi protecţie
cu lacuri sau alte sisteme speciale pe
bază de răşini poliuretanice etc.
a) Înlocuirea zonelor deteriorate cu
produse similare
b) Curăţare prin raşchetare şi protecţie
cu lacuri sau alte sisteme speciale pe
bază de răşini poliuretanice etc.
sau cu prinderi mecanic
a) Reparaţii la nivelul şi
de tip2) : 2.2.c,d,e. După
continuă cu una din sol
b) Aplicarea unui nou p
ceramice
c) Schimbarea concepţ
existent, ca produse şi/
tehnologie de realizare
din alte produse, monta
sau cu prinderi mecanic
a) Reparaţii la nivelul şi
de tip2) : 2.2.a,b,d,e. Du
continuă cu una din sol
b) Aplicarea unei noi îm
textile
c) Schimbarea concepţ
existent, ca produse şi/
tehnologie de realizare,
cerinţa schimbării aspe
modificarea eventuală a
spaţiilor respective sau
de încălzire (ex.: încălz
pardoseală) .
a) Reparaţii la nivelul şi
de tip2) : 2.2.a,b,d,e. Du
continuă cu una din sol
b) Înlocuirea zonelor de
produse similare şi cură
raşchetare şi protecţie c
alte sisteme speciale pe
răşini poliuretanice etc.
c) Schimbarea concepţ
existent, ca produse şi/
tehnologie de realizare,
cerinţa schimbării aspe
modificarea eventuală a
spaţiilor respective sau
de încălzire (ex.: încălz
pardoseală) .
a) Reparaţii la nivelul şi
de tip2) : 2.2.g. După ca
cu una din soluţiile:
b) Înlocuirea zonelor de
produse similare şi cură
raşchetare şi protecţie c
alte sisteme speciale pe
răşini poliuretanice etc.
c) Schimbarea concepţ
existent, ca produse şi/
tehnologie de realizare,
cerinţa schimbării aspe
modificarea eventuală a
spaţiilor respective sau

a) Curăţare (prin spălare cu apă fără/cu
detergenţi adecvaţi, cu diverse soluţii de
substanţe chimire).
Şapă din mortar
de ciment
a) Curăţare (prin spălare cu apă fără/cu
detergenţi adecvaţi, cu abur, cu mijloace
mecanice sau chimire).
Şapă din mortar
de ciment
a) Curăţare (prin spălare cu apă fără/cu
detergenţi adecvaţi, cu abur, cu mijloace
mecanice sau chimire).
b) Aplicarea unor protecţii cu ceară sau
lacuri pe bază de răşini poliuretanice,
epoxidice etc.
Beton
Şapă din mortar a) Curăţare (prin spălare cu apă fără/cu
de ciment detergenţi adecvaţi, cu abur, cu mijloace
mecanice sau chimire).
b) În cazul în care doar aspectul placajului
este deficitar, dar acesta este aderent la
suport, se poate aplica peste el, un nou
placaj ceramic, utilizând adezivi adecvaţi .
a) Îndepărtarea tuturor părţilor
neaderente şi curăţarea (prin spălare cu
apă fără/cu detergenţi adecvaţi, cu abur,
cu mijloace mecanice, prin sablare sau
chimice)
b) Completarea porţiunilor lipsă precum
şi a fisurilor/crăpăturilor, cu mortare
speciale
c) Aplicarea după caz, a unor soluţii de
consolidare şi/sau protecţii hidrofobe.
a) Îndepărtarea tuturor părţilor
neaderente şi curăţarea (prin spălare cu
apă fără/cu detergenţi adecvaţi, cu abur,
cu mijloace mecanice, prin sablare sau
chimice)
b) Aplicarea unor produse speciale (ex.:
pe bază de răşini epoxidice) pentru
refacerea aderenţei faţă de zonele
păstrate, a eventualelor fisuri/crăpături,
urmată de completarea porţiunilor lipsă
cu mortare similare vechii soluţii .
a) Completarea zonelor de placaj lipsă
cu produse similare .
b) În situaţia în care este posibilă
rezolvarea anterioară se completează
cu mortare speciale de nivelare
porţiunile lipsă, din placaj, până la cota
de la suprafaţa acestuia şi se aplică
peste vechiul placaj altul nou, utilizând
adezivi adecvaţi
de încălzire (ex.: încălz
pardoseală) .
a) Reparaţii la nivelul şi
de tip2) : 2.2.a,b,d,e,f. D
continuă cu una din sol
b) Aplicarea unei noi îm
pardoseli din mase plas
PVC, răşini epoxidice/p
c) Schimbarea concepţ
existent, ca produse şi/
tehnologie de realizare,
cerinţa schimbării aspe
modificarea eventuală a
spaţiilor respective sau
de încălzire (ex.: încălz
pardoseală) .
a) Reparaţii la nivelul şi
de tip2) : 2.2.a,d,e,f. Dup
continuă cu una din sol
b) Aplicarea unei noi îm
pardoseli din piatră natu
c) Schimbarea concepţ
existent, ca produse şi/
tehnologie de realizare,
cerinţa schimbării aspe
modificarea eventuală a
spaţiilor respective sau
de încălzire (ex.: încălz
pardoseală) .
a) Reparaţii la nivelul şi
de tip2) : 2.2.a,d,e,f. Dup
continuă cu una din sol
b) Aplicarea unei soluţii
anterioare
c) Schimbarea concepţ
existent, ca produse şi/
tehnologie de realizare,
cerinţa schimbării aspe
modificarea eventuală a
spaţiilor respective sau
de încălzire (ex.: încălz
pardoseală) .
a) Reparaţii la nivelul şi
de tip2) : 2.2.a,d,e. După
continuă cu una din sol
b) Aplicarea unui nou p
ceramice
c) Schimbarea concepţ
existent, ca produse şi/
tehnologie de realizare,
cerinţa schimbării aspe
modificarea eventuală a
spaţiilor respective sau
de încălzire (ex.: încălz
 pardoseală) .

LEGENDĂ :

1)
R1, R2, R3 sunt tipurile de refacere rezultate în urma diagnosticării, prezentate la punctul 5.2. ;

2)
Tipurile de reparaţii, pe care le implică soluţiile de reabilitare .

2.1. Reparaţii localizate în structura finisajului

a) închiderea fisurilor/crăpăturilor şi/sau completarea zonelor exfoliate cu sisteme elastice (chituri

flexibile cu sau fără armare), răşini epoxidice sau mortare speciale cu performanţe similare cu cele ale
finisajului în cauză ;

b) refacerea planeităţii straturilor de sub cel vizibil, cu mortare specifice nivelatoare .

2.2. Reparaţii localizate la nivelul şi în suportul finisajelor :

a) refacerea planeităţii suporturilor din beton/mortare de ciment ale îmbrăcăminţilor de pardoseli cu

mortare nivelatoare ;

b) refacerea planeităţii suporturilor din beton/mortare de ciment ale îmbrăcăminţilor de pardoseli cu

mortare autonivelatoare ;

c) refacerea planeităţii suporturilor finisajelor pereţilor şi tavanelor cu mortare specifice nivelatoare

pentru reparat betonul/tencuiala ;

d) închiderea fisurilor cu răşini epoxidice, sisteme elastice (chituri flexibile cu sau fără armare) ;

e) refacerea rosturilor ;

f) refacerea aderenţei la suport cu amorse/grunduri ;

g) refacerea elementelor de susţinere din lemn .

Tabelul nr. 2

Cerinţe de calitate, conform Legii

Condiţii tehnice Criterii de performanţă
10/1995

Siguranţa în exploatare Comportarea la acţiuni statice Rezistenţa la compresiune Variabil fun

admisibilă a
comprimat

Rezistenţa la încovoiere Se referă nu

discontinuu
cu rezistenţ
alcătuit elem

Rezistenţa la tracţiune Variabil fun

admisibilă a
întins
 Rezistenţa la poansonare Conform ce
statică

Rezistenţa la eforturi normale Variabil fun

de tracţiune (pentru finisaje
aderente)
Aderenţa la stratul suport
Rezistenţa la eforturi Variabil fun
tangenţiale de tracţiune material
(pentru finisaje aderente)

Comportarea la uzură (specifică Rezistenţa la uzură Conform ce

pardoselilor)

Proprietatea antiderapantă Rezistenţa la alunecare Conform ce

(specifică pardoselilor)

Rezistenţa la acţiuni chimice Conform ce

după curăţa
Comportarea la acţiuni chimice
Rezistenţa la pătare datorate Să reziste f
materialelor de lipire

Rezistenţa la medii cu bacterii, Să nu fie m

Comportarea la acţiuni biologice
ciuperci, mucegaiuri ciupercilor ş

Rezistenţa la cicluri de Să reziste f

Rezistenţa în timp îmbătrânire accelerată de (rezistenţa l
interior/exterior faţă de cea

Clasa de combustibilitate Funcţie de g

Siguranţa la foc Comportarea la foc
Sarcina termică Funcţie de g

Rezistenţa la substanţe de Să reziste d

Comportarea la acţiuni de
Igiena şi sănătatea oamenilor, igienizare: detergenţi, suprafeţei; s
curăţare şi igienizare. Absenţa
refacerea şi protecţia mediului substanţe dezinfectante,
degajărilor de noxe
absenţa degajărilor de noxe

Coeficient de asimilare termică Conform ce

Protecţie şi izolaţie termică
Rezistenţă termică variabil în fu
spaţiilor de
Izolaţia termică, hidrofugă şi
economia de energie Impermeabilitatea la apă Conform ce
înainte şi după ciclurile de
îmbătrânire accelerată
Comportarea la acţiunea apei
Permeabilitatea la vaporii de Conform ce
apă

Protecţia împotriva zgomotului Izolare acustică Indice de izolare la zgomot Conform ce

aerian I'A al pereţilor şi pereţilor şi p
planşeelor

Indice de izolare la zgomot de Conform ce

 impact I'i al pereţilor şi camere sup
planşeelor

Îmbunătăţirea izolării la Conform ce

zgomot de impact I'i a camerelor a
diferitelor pardoseli

[top]

6. ASIGURAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE REABILITARE

6.1. Sistemul calităţii

Realizarea unei calităţi corespunzătoare a lucrărilor de reabilitare a finisajelor pereţilor şi pardoselilor

clădirilor din fondul de locuinţe existent trebuie să se înscrie în prevederile Legii nr. 10/1995.

Pentru asigurarea calităţii acestor lucrări sunt necesare următoarele acţiuni :

 verificarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie funcţie de tipurile de finisaje ce urmează să fie

reabilitate;
 verificări pe parcursul executării lucrărilor de reabilitare (verificarea calităţii stratului sport,
verificarea calităţii materialelor utilizate la execuţia lucrărilor) ;
 recepţia lucrărilor de reabilitare .

Prin caietul de sarcini proiectantul va specifica condiţiile de :

 urmărire a comportării în exploatare ;

 întreţinere, reparaţii şi postutilizare .

6.2. Obligaţiile şi răspunderile proiectaţilor

Prevederea prin proiecte a nivelului de calitate corespunzător cerinţelor lucrărilor de reabilitare, cu

asigurarea compatibilităţii între :

 soluţiile utilizate cu condiţiile specifice de mediu interior sau exterior ;

 natura stratului suport cu cea a materialelor utilizate în soluţiile de reabilitare a finisajelor .

Proiectantul trebuie :

 să aleagă tipul de finisaj adecvat condiţiilor de fapt şi să conceapă refacerea finisajelor

respective pe baza principiilor de proiectare şi alcătuire prezentate la punctul 4; materialele
propuse trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele reglementărilor tehnice în vigoare şi să
corespundă cerinţelor de calitate impuse de legea 10/1995 ;
 să asigure prin proiect toate detaliile de execuţie specifice lucrărilor de reabilitare ce urmează
a fi executate şi să elaboreze caiete de sarcini, instrucţiuni tehnice privind execuţia lucrărilor,
exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile ;
 să stabilească prin proiect fazele de execuţie şi să participe pe şantier la verificările de calitate
legate de acestea.

6.3. Obligaţiile executanţilor

 începerea execuţiei lucrărilor numai în condiţiile legii şi numai pe bază şi în conformitate cu

proiecte verificare de specialişti atestaţi ;
 verificarea documentaţiei primite referitoare la soluţiile de reabilitare ;
  asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor printr-un sistem propriu de calitate
conceput şi realizat prin personal propriu ;
 convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze
determinate ale execuţiei şi asigurarea condiţiilor necesare efectuării acestora, în scopul
obţinerii acordului de continuare a lucrărilor ;
 soluţionarea neconformităţilor, a defectelor şi a neconcordanţelor apărute în fazele de
execuţie, numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului ;
 utilizarea în execuţia lucrărilor, exclusiv a produselor şi procedeelor prevăzute în proiect,
certificate sau pentru care există agremente tehnice care conduc la realizarea cerinţelor ;
 respectarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie pentru realizarea nivelului de calitate
corespunzător cerinţelor *);
 supunerea spre recepţie, exclusiv a lucrărilor care corespund cerinţelor de calitate ;
 aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite a măsurilor dispuse prin actele de control sau
prin documentele de recepţie a lucrărilor de placaje .

*) Orice modificare a prevederilor din proiect se poate face numai dupa obtinerea acordului scris al
proiectantului si investitorului.

6.4. Verificări pentru asigurarea calităţii

6.4.1. Orice lucrare de reabilitare a finisajelor pereţilor şi pardoselilor va fi începută numai după
stabilirea diagnosticului vechiului finisaj, verificarea şi recepţionarea suportului .

6.4.2. Verificări de calitate la materiale: toate materialele care intră în componenţa finisajelor propuse
se vor utiliza numai după ce s-au realizat următoarele operaţii :

 verificarea de către conducătorul tehnic al lucrări a certificatelor de calitate care să confirme

că sunt corespunzătoare normelor în vigoare ;
 depozitarea şi manipularea în conformitate cu prevederile specifice fiecărui produs, care sunt
menţionate pe ambalaj şi în fişele tehnice ale acestora ;
 efectuarea încercărilor de calitate la locul de punere în operă, dacă este cazul, la solicitarea
proiectantului, a beneficiarului sau a organelor de control abilitate ;
 respectarea soluţiilor din proiect, inclusiv a tehnologiilor de aplicare .

6.4.3. Verificări de calitate obligatorii pentru lucrările de reabilitare a finisajelor pereţilor şi pardoselilor :

a) în timpul execuţiei :

 se va urmări aderenţa stratului suport; la ciocănirea uşoară cu ciocanul de zidar, trebuie să

prezinte un sunet plin ;
 se va verifica umiditatea stratului suport pe care se execută finisajul; acesta trebuie să se
încadreze în limitele admisibile prevăzute în proiect ;
 se vor verifica abaterile de la planeitate; ele trebuie să se încadreze în limitele admisibile
specifice fiecărui tip de finisaj

b) la recepţia lucrărilor :

Recepţia lucrărilor se va face la fazele prevăzute în reglementările în vigoare sau prin caietul de
sarcini .

La recepţia lucrărilor se va verifica îndeplinirea cerinţelor stabilite de proiectant prin caietele de sarcini,
respectiv dacă s-a realizat o suprafaţă care să se încadreze din punct de vedere al performanţelor în
limitele admisibile, precizate în normativele specifice :

 planeitatea suprafeţei finale: 3 mm sub dreptarul de 2 m ;

  uniformitatea rosturilor (la placaje) din punct de vedere al grosimii, rectiliniarităţii, umplerii cu
material ;
 corectitudinea dispunerii rosturilor rigide şi elastice (la placaje) ;
 realizarea aderenţei finisajelor realizate (la ciocănire să nu sune a gol) .

La terminarea executării lucrărilor ascunse se vor încheia procese verbale, privind constatarea calităţii
lucrării.

Termenul de garanţie va fi stabilit prin caietul de sarcini, în funcţie de materialele utilizate şi/sau pe
baza certificatului producătorului.

[top]

7. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII ŞI SIGURANŢĂ LA FOC

La executarea lucrărilor de reabilitare a finisajelor pereţilor şi pardoselilor clădirilor din fondul de

locuinţă existent se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice specifice, cum sunt :

 Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii, modificată şi completată cu Legea 177/2000 ;
 Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat cu ordinul MLPAT nr.
9/N/1993 ;
 Norme generale de protecţia muncii elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în
colaborare cu Ministerul Sănătăţii în anul 1996 ;
 OG nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobat prin Legea 212/1997 ;
 Norme generale cu privire la prevenirea şi stingerea incendiilor, aprobate cu ordinul M.I. nr.
75/1998 ;
 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului –
indicativ P 118/1999, aprobate cu ordinul MLPAT nr. 27/N/1999 ;
 Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor, pe durata executării lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente acestora – indicativ C 300/1994, aprobate cu ordinul MLPAT nr. 20/N/1994 ;
 Dispoziţia generală de ordine interioară privind prevenirea şi stingerea incendiilor – DGPSI
001 – aprobată cu ordinul M.I. nr. 1023/1999 ;
 Dispoziţia generală privind instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor – DGPSI 002
– aprobată cu ordinul M.I. nr. 1080/2000 .

[top]