Restaurarea Palatului Chrissoveloni

Scursala Municipiului Bucuresti a Bancii Nationale

Moiseanu Diana Daniela

Grupa 42 I

Restaurarea Bancii Chrissoveloni

 Moiseanu Diana Daniela Gr. 42 I

- Bucuresti

La inceputul anilor ’90, dupa o serie de evaluari se hotaraste consolidare, renovarea

si reabilitarea Palatului Chrissoveloni. Decizia era inevitabila intrucat cladirea arata semne
grave de degradare, nu doar generate de varsta monumentului cat si datorita incarcarilor pe
care aceasta le suportase in urma a patru cutremure majore. Echipa urma sa fie coordonata
de arhitectul Gabriel Tureanu, care , impreuna cu echipa sa dezvolta in detaliu intr-o
prezentare de specialitate, agenda de santier. Astfel este alcatuit un album cu valoare
stiintifica ce cuprinde un sir de analize, date sociologice , istorice si psihologice, economice si
arhitecturale. Aceasta lucrare de restaurare , derulata pe parcursul a cinci ani devenie o
lucrare de referinta atat datorita talentului echipei cat si datorita spectaculoasei constructii
interbelice, fiind recunoscuta prin Premiul Uniunii Arhitectilor din Romania.

Scurt istoric al monumentului:

Palatul Bancii Chrissoveloni, actuala Scursala Municipiului Bucuresti a Bancii

Nationale, a fost construit intre anii 1923 si 1929 de unul din membrii acestei familii de
bancheri, originale din Bizant, care si-a inceput afacerile in Romania la jumatatea secolului al
XIX-lea. Arhitectii care au proiectat cladirea au fost George Matei Cantacuzino si August
Schmiedigen. O cladire din piatra fatuita, conceputa in stil neoclasic, cu elemente din
marmura interpretand forme ale Renasterii italiene in interior, o cladire constituita unitar, de
la detalii de mobilare pana la structura, in stilul palladin, foarte in voga la inceputul
secolului al XX-lea in Europa, dar, adaptat perfect functiunii bancare. Palatul a fost
considerat una din cele mai moderne cladiri bancare europene datorita autonomiei in
functionare. Palatul a fost cumparat de Banca Nationala a Romaniei in anii 30, cand Banca
Chrissoveloni era in prag de faliment devenind dupa 1990 scursala Bucuresti a B.N.R.
Cladirea este o cladire reprezentativa a „City-ului bancar” si una din cele mai valoroase
constructii interbelice. In timp, ea a mai suferit o serie de interventii, in 1961, operatiuni de
restaurare esuate datorita utilizarii unor materiale dar si tehnici neadecvate.

Lucrarile de consolidare, restaurare si refunctionalizare

In elaborarea acstor complexe lucrari, proiectantii au intampinat o serie de probleme

atat de natura inginereasca, implicand evaluarea starii de siguranta a cladirii si gasirea unor
forme de consolidare cat mai putin vizibila, care sa nu inlocuiasca valorile estetice esentiale
ale monumentului, cat si de natura estetica, intrucat toate elementele decorative trebuiau

2
 Moiseanu Diana Daniela Gr. 42 I

repuse in valoare, dar si functionala, cladirea trebuind sa rasounda la exigentele unei banci
moderne fara a afecta compozitia initiala de natura aplicativa, pentru repunerea in functiune
a instalatiei extrem de complexe urmand apoi completarea ei cu aparatura moderna.

Toate aceste lucrari au trebuit sa respecte inalte exigente intrucat imobilul era clasat
in categoria imobilelor de importanta nationala, in Lista Monumentelor, facand parte din
patrimoniul national al Romaniei. Astfel, lucrarile au fost facute in colaborare cu Directia
Monumentelor din Ministerul Culturii si Muzeul de Istorie si Arta al Municipiului
Bucuresti.

In urma restaurarii din 1961, pardoseala de marmura din Sala Ghiseelor a fost
inlocuita cu un mozaic turnat, respectandu-se totusi modelul initial, dar, aceasta fusese o
interventie ce a diminuat valoarea si calitatea spatiului arhitectural. Spatiul era gandit ca un
tot unitar in care fiecare componenta avea rolul ei, contribuind in ceea ce priveste forma,
calitatea si pretiozitatea materialelor utilizate la armonia generala a monumentului. Echipa
de restaurare din 1990, repara astfel de erori ale interventilor anterioara, utilizand detalii din
configuratia initiala pe care o descopera. In cazul reconstituirii pardoselii, au conrtribuit
urmele din pardosela initiala, pastrate sub sina de glisare a unei usi turnate.

Expertiza tehnica:

Cu privire la consolidare, punctul de plecare a fost expertiza tehnica asupra starii

imobilului. Ea contine tote datele necesare pentru evaluarea vulnerabilitatii, urmate de
identificarea unor solutii de consolidare si restaurare a constructiei. Decizia conducerii
bancii de a cere aceasta expertiza a fost
datorata de avariile aparute in urma
cutremurului din 1977, amplificare apoi
datorita cutremurelor din 1986 si 1990.
Rezultatele urmau sa determine nivelul
de protectie antiseismica al cladirii si sa
fundamenteze deciziile de interventie.
Lucru de asteptat pentru o cladire
proiectata in acea perioada, proiectul ei
nu respecta normativele si cerintele in
vigoare. Era vorba de o structura de
beton armat, in cadre, ce respecta normativele date inainte de cutremulurul din 1940 :
calitate slaba a materialului, flexibilitate la incarcari orizontale, structura conceputa in
general pentru incarcari gravitationale, inexistenta de rosturi antiseismice la contactul cu
alte cladiri, dispunerea stalpilor in plan gresita.

3
 Moiseanu Diana Daniela Gr. 42 I

Analizand comportarea cladirii la cutremurele anterioare s-a constatat o comportare

satisfacatoare dar si faptul ca o consolidare era absolut necesara. Aceasta trebuia sa constea
in introducerea unor elemente structurale, care sa poata prelua incarcarile seismice
orizontale sau prin camasuire si refacerea compartimentarii de zidarie de caramida.

Tipuri de avarii, degradari si cauze:

Au fost executate relevee si elevatii

ale tuturor peretilor in scopul inregistrarii
lor cu atentie. . A fost intalnita o problema
specifica cladirilor proiectate in perioada
interbelica, conlucrarea peretilor de
compartimentare cu cadrele de beton
armat a generat avarieri avansate ale
peretilor, reusind insa sa evite concentrea
lor in anumite zone. Avarile acumulate de
structura si compartimentare, apartue in urma ultimelor trei cutremure, zdrobiri de
material, fisuri, crapaturi, erau la acel moment perfect vizibile ele nefiind mascate de procese
de refacere a finisajelor. Pentru determinarea marcii betonului au fost relizate dezveliri ale
stalpilor de b.a,

ocazie cu care s-a descoperit aici absenta avarilor. Finisajele suferisera avarii si degradari la
nivelul rabiturilor, plafoanelor decorative si stucaturilor. Elementele din piatra aveau si ele
semne de deteliorare, generate de manipulari neglijente din interventiile anterioare. La
nivelul gleturilor si chiturilor, exista necesitatea neutralizarii intrucat acestea fusesera
aplicate nefast prin schimbarea echilibrului chimic la suprafata pietrei. Tamplaria prezenta
urme de uzura, datorita utilizarii indelungate ce au generat degradari fizice ale lemnului si
metalului, dar si chimice ale materialului metalic din cauza corodarii alamei si unele
generate de accidente de pe parcursul utilizarii.

Interventii efectuate:

Lucrarile de restaurare au avut la baza interventii selective , ce au avut ca scop

redarea aspectului initial al elementelor decorative si punerea in evidenta a valorilor
acestora formale si stilistice. De asemenea, prin aceste procedee, a fost conferita si protectia
necesara rezistentei bune in timp.

Pentru piatra au fost realizate curatiri, intregiri, completari si tratamente de protejare

a materialului. Usile metalice si grilajele ornamentale au fost curatate, tratate cu tratamente

4
 Moiseanu Diana Daniela Gr. 42 I

pofilactice, completari, intregiri, tratamente de finisare si tratamente estetice. Tamplaria si

lambriurile de lemn au fost reparate si completate respectand maniera si lucratura originala.
De proiectantul general au fost coordonate lucrari ca: inlocuirea placajului ceramic deteliorar
al peretilor curtii de lumina, reconditionarea corpurilor de iluminat si completarea unora cu
replici ale originalelor acolo unde acestea nu mai existau, reconditionarea si inlocuirea
invelitorii, pe portiuni si reconditionarea tamplaria. Printre lucrarile coordonate direct de
comisia monumentelor se numara: reconditionarea si in unele zone inlocuirea elementelor
de piatra si marmura, reconditionare lampadarelor si aplicelor si executarea de replici,
reconditionarea panourilor pictate pe pereti si tavane , restaurarea tavanelor, restaurarea
vitraliilor, refacerea pardoselii, coloanelor si a mobilierului de marmura, reconditionarea
fatdelor principale inclusiv braurile si elementele decorative din piatra si reonditionarea
mobilierului de epoca.

Lucrarile de restaurare a componentelor artistice de patrimoniu

In timpul restaurarilor s-a ivit necesitatea refacerii unor decoratiuni interioare

executate in tehnica al secco , acestea pierzandu-se in timpul lucrarilor de consolidare. A fost
necesara si restaurarea unei picturi parietale, imitatie de mozaic de Murano si reconstituirea
unor motive decorative precum si a doua plafoane din lemn pictat in tempera, in stilul
Renasterii italiene si interventia pe o pictura decorativa ce a generat reconstructia unor
decoratiuni murale interioare. Cel mai important proces a fost cel al restaurarii plafoanelor
casetate din lemn pictat din Sala Florentina si Sala Bizantina. Lucrarile de reconstituire a
motivelor decorative originale pe suportul de zidarie noua au necesitat operatiuni multiple
de executie in conformitate cu cele ale tehnicii originale urmarindu-se in acelasi timp
obtinerea unei rezistente in timp: pregatirea suportului cu mortar de egalizare urmata de
finisarea cu glet de var, specific executiei picturii al secco, indepartare impuritati si
degresare, identificare zone cu decor pictat prin masuratori „in situ”, aplicarea unei amorse
pe baza de galbenus de ou pe suprafetele ce urmau a fo pictate, realizarea desenelor pentru
decoratie la scara 1:1 ce urmau a fi transpuse, realizarea emulsilor, a tonurilor in
concorcondanta cu martorii prelevati aplicate in 7 straturi, aplicarea unui strat final de
emulsie de galbenus de ou cu rol de
fixare a picturii.

Cercetarile pentru intocmirea

documentatiei necesare pentru Comisiea

5
 Moiseanu Diana Daniela Gr. 42 I

Nationala pentru Componente Artistice. S-au desfasurat la fata locului in cazul tavanului
casetat, datorita amplorii si a starii de conservare relativ buna. Tavanul mic a fost demontat
pentru o interventie mai ampa: A fost pusa in evidenta o diferenta semnificativa de vechime
intre cele doua tavane in urma unor analiza fizico-chimice si biologice. Tavanul casetat a
suferit urmatoarele interventii: consolidarea suportului de lemn si completarea acestuia cu
lemn uscat de esenta asemenatoare, consolidarea stratului pictural, indepartarea depunerilor
de praf, fum sau resturi biologice, chituire, finisare, integrarea cromatica a chiturilor cu
materiale reversibile, vernisarea ansamblului cu vernis de Damar si ceara naturala si
lustruirea

suprafetii. Pictura, imitatie de mozaic de Murano a fost realizata prin procedeele:

consolidarea fisurilor suportului prin tencuire si gletuire, chituire fisuri, indepartarea
depunerilor, vernisarea in mai multe straturi si retusare cromatica. Testele de consolidare si
curatare necesare in vederea stabilirii metodei de lucru au avut un rol esential. De asemenea,
restauratorii au beneficiat de o vasta documentatie fotografica atat de detaliu cat si de
ansamblu.

Pictarea calcanelor

Datorita diferentelor mari de inaltime intre monument si cladirile adiacentese

formeaza calcane pe fatadele laterale. Pentru a se evita discrepanta intre perceptia
fatadelor principale, bogat ornamentate si partile laterale, a fost propusa pictarea
acestor calcane, realizata in 2012-2013, tehnica ce s-a dovedit o solutie foarte buna
din punct de vedere estetic. Decoratia preia elemente de pe fatada principala si le
transpune in tehnica trompe l’oeil avand ca tema imbinarea elementelor
arhitecturale cu cele vegetale.

Ca gama cromatica, sunt utilizate tonuri de ocru, siena , auriu pentru

elementele arhitecturale ce constau in coloane, balustrii, balustrade si profile si verde
si ocru pentru elementele de vegetatie. Culorile folosite au fost speciale pentru
tehnica picturii de exterior, rezistente la actiunea razelor ultra violete, umezeala si
diferente de temperaturi. Tehnica a implicat o serie de operatiuni de pregatire a
suportului dar si o etapa finala de finisare si protectie, realizata de artisti plastici.

6
 Moiseanu Diana Daniela Gr. 42 I