~Biserica Sfântul Nicolae Năsăud~

~Mecanismele Degradării~

Profesor Universitar: C.Bordașiu

Nășcuțiu Daniel-Marian
Conservare și Restaurare
Grupa: Tempera pe lemn
Master 1
Cuprins

Istoric și date geografice 2

Construcție și Arhitectură 5
Stare de conservare 7
Pictura Murală 7
Starea de conservare a iconostasului 10
Bibliografie 12
Istoricul și datele geografice despre biserică
Încă din 1850,mai exact 1 mai 1850 s-a pus piatra de temelie a acestui edificiu, ctitor
principal fiind instituţia militară grănicerească. Lucrările se întrerup din cauza greutăţilor
financiare şi se reiau în 1865 de către vicarul bisericii, Grigore Moisil. S-au întâmpinat
greutăţi şi cu fundamentul bisericii, deoarece la adâncimea de 2 m s-a găsit humă, pământ
impropriu pentru fundaţia construcţiei, de aceea a fost nevoie să se facă gratii de stejar
pentru a consolida locul pe care avea să se efectueze construcţia edificiului.
Primul proiectant a fost Simion Vărărean, biserica fiind prevăzută cu un singur turn iar
ulterior s-a efectuat un altul, cu două turnuri, de către ing. Filip Lindorfer. Terenul a fost
cumpărat de la Ioan Micral şi Vasile Pop. Lucrările efective de construcţie încep la 1 mai
1880, pe amplasamentul celui vechi care a fost demolat dirijate de ing. constructor Karol
Krammer din Bistriţa,
Construcție și Arhitectură
Biserica a fost construita pe o baza de bușteni de stejar, din vina trenului mlăștinos pe care se află
construcția, ulterior baza stejarilor a început să se erodeze, astfel s-au efectuat lucrai noi de
restaurare care prevedeau injectarea de beton sub biserică.
Valea Caselor (Năsăud), iar lemnul adus din Pădurea Dumbrăvii (Năsăud) şi din Dumitra, maistru
lemnar fiind Simion Vasilichi. Arhitectura bisericii este în stil baroc târziu cu reminiscenţe gotice în
bolţi.
Planul bisericii este unu simplu, biserica fiind împărțită în 3 secții. Naosul si Pronaosul fiind
despărțite de stâlpi masivi. Alteratul fiind despărțit clasic de un iconostas. Biserica este prevăzută
cu două turnuri clopotnițe.
Stâlpii de susținere a bisericii fiind solizi și se termină în arc, tipic stilului romanic. Ferestrele sunt
de dimensiuni reduse pentru astfel de edificiu, Pe fațada bisericii se este amplasat o rozetă.
Este situată cu altarul spre răsărit, lungime interior: 38, 30 m; lăţime 14, 70, m; înălţime: 12 m;
înălţime exterioară 37 m. Sacristia: lungime 7, 40 m; lăţime 3, 40 m; înălţime 4, 20 m. Iconostasul a
fost realizat în atelierele lui Friederich Pichler şi conţine elemente de baroc, dar fiind după modelul
Bisericii greceşti. Iconostasul prezintă multe elemente decorative și sculpturale specifice, elemente
vegetale aurite, pictura de pe suprafața altarului fiind stilizată, pentru a reda o textura de marmură.
Starea de conservare a Picturii a zidăriei și a picturii
Din cauza microclimatului incotrolat timp de o perioadă îndelungată, pictura murală a avut de suferit
Pentru bunurile culturale umiditatea este unul din cei mai dăunători factori ai mediului ambiant.
Deosebita sa nocivitate este determinată de implicarea sa în toate clasele de procese chimice, fizice şi
biologice ca urmare a interacțiunii dintre bunurile culturale - în special cele de natură organică - şi
acest factor. "Datorită abundenței şi profundei ei influențe asupra reacțiilor chimice, apa este fără
îndoială, cel mai important agent chimic de deteriorare din toate" (Greathouse - 46)".
Alt mecanism de degradare care dus la afectarea picturii implicit a structurii este baza căldării.
Clădirea a fost construită pe o bază de bușteni de stejar, o alegere efectuată din vina posibilităților și a
terenului care era foarte unde, chiar mlăștinos.
Aceste factor a dus la degradări serioase în ceea ce privește structura. Turnile bisericii începând să se
despartă încet de bază.
Se poate observa depinderile de pictura, care ajung până în zidărie, zonele de boltă (zonă în care se
află corul bisericii). Zonele boltite fiind legate direct de turlele bisericii
În ceea ce privește starea de conservare iconostasului, putem menționa că fațada nu nu prezintă
degradări majore, deoarece pictura a fost schimbata, pictura originala ne fiind păstrata
Zone de despinderi și de fisuri în zidărie și pictură
Iagine de asamblu a picturii murale
Stare de conservare a Iconostasului
Problema revine prin intervenire structurii nu care sunt adecvate, elemente noi de construcție atipice fiind introduse pe spatele
iconostasului, elemente ce nu au o legătură cu lemnul și nici modalitatea de fabricare a Iconostasului. Zona de spate a altarului
fiind parchetată, acoperind toate posibile degradări de structura, posibil provocând și altele deoarece schimbă microclimatul
structurii.
Alte elemente de intervenții care nu respectă mai multe din principiile restaurării precum
a) păstrarea în totalitate a părților originale din obiect. Nici o intervenție nu trebuie să înlăture, să diminueze, să falsifice părți ale
obiectului (Primum non nocere);
b) folosirea unor materiale similare celor originale sau, dacă nu este posibil, acestea să aibă proprietăți fizicomecanice cât mai
apropiate celor originale (Compatibilitatea materialelor);
c) utilizarea unor materiale, substanțe etc. care au fost experimentate, testate în condiții controlate, suficient de riguroase pentru a fi
concludente în determinarea incompatibilităților și efectelor secundare;
d) folosirea unor materiale, substanțe reversibile etc. care pot fi îndepărtate ulterior, fără a afecta starea obiectului. Materialele
nereversibile se vor folosi numai în situații limită în care utilizarea lor ar constitui singura modalitate de salvare a obiectului;
e) toate intervențiile asupra obiectului, din punctul de vedere al naturii, poziționării, completării zonelor lacunare etc., să se poată
observa fie prin examinare directă, fie prin intermediul documentației din dosarul de restaurare (Lizibilitatea intervențiilor);
f) nu se vor face completări dacă lipsește mai mult de 50% din original (Restaurarea se oprește unde în cepe ipoteza);
g) urmărirea evoluției stării obiectului restaurat prin efectuarea de controale periodice
Deatlii cu intervețiile facute pe spatele iconostasului
Bibliografie

Moldoveanu A.-CONSERVAREA-PREVENTIVA A BUNURILOR CULTURALE_1

Paolo.Mora – Conservarea picturilor Murale

Cesare Brandi –Teoria restaurări

Ioan Sandu- Aspecte moderne privind conservarea bunurilor culturale

https://www.protopopiatulnasaud.ro/parohia-ortodoxa-nasaud-iii/