U.A.U.I.M.

- DEPARTAMENTUL DE STUDII AVANSATE (RMI 2010)

PROPUNERE PROIECT DE CERCETARE pentru RESTAURAREA

Ansamblului Bisericii fortificate DEALU FRUMOS ing. Liviu Totolici 1 Titlul proiectului de cercetare: VULNERABILITATEA STRUCTURALA A BISERICII FORTIFICATE DEALU FRUMOS Cuvinte cheie: biserica, seism, zidarie, monument, patrimoniu, structura, restaurare 2 2.1 REZUMATUL PROPUNERII DE PROIECT Obiectivul specific al proiectului

Proiectul isi propune analizarea comportarii structurale fata de actiuni seismice, gravitationale si de mediu (actiuni de natura hidrogeologica) a ansamblului Bisericii fortificate Dealu Frumos din sudul Transilvaniei. Proiectul de cercetare poate fi inclus intr-un proiect mai amplu, multidisciplinar cu finalitatea restaurarii acestui monument istoric. 2.2 Obiective generale ale proiectului

Obiectivele generale ale proiectului se refera la determinarea unor scheme de abordare a restaurarii structurale pentru categoria de monumente Biserici fortificate. In acest sens se urmaresc: cercetarea unui grup de monumente din aceeasi categorie si identificarea similitudinilor de vulnerabilitate; alegerea metodologiei de calcul care sa reprezinte cat mai bine situatia reala pentru evaluarea vulnerabilitatii; stabilirea unui tablou general de masuri ce se impun pentru restaurare si/sau conservarea acestor cladiri de patrimoniu. 2.3 Rezultatele proiectului Proiectul de cercetare se va concretizeaza prin doua tipuri de rezultate: Rezultatele teoretice - Articole si publicatii care decurg in urma cercetarii; Rezultate practice Proiect de restaurare a ansamblului Dealu Frumos, proiect pentru obtinerea fondurilor necesare lucrarilor de restaurare. 2.4 Domeniul de cercetare al proiectului

Proiectul se poate incadra (conform Programului 4 Parteneriate in domenii prioritare component al Planul Naional de Cercetare, Dezvoltare i Inovare II) astfel: Domeniul de cercetare: Directia de cercetare: Tematici de cercetare: 3. Mediu 3.5 Constructii 3.5.1. Aplicarea tehnologiilor avansate pentru dezvoltarea oraselor cu mentinerea si conservarea cladirilor istorice (fara afectarea structurii acestora) 3.5.7. Solutii tehnice de reducere a riscului cladiri noi si consolidarea post dezastru 1

Propunere proiect restaurare - Ansamblul "Dealu Frumos"

U.A.U.I.M. - DEPARTAMENTUL DE STUDII AVANSATE (RMI 2010)

STUDII PRECEDENTE LA ANSAMBLUL DEALU FRUMOS 3.1 Studii istorice

T. Sinigalia - Biserica fortificata din Dealu Frumos - Revista muzeelor si monumentelor.Monumente istorice si de arta. Bucuresti, 45. J. Farbitius-Dancu n Ceti rneti sseti din Transilvania Revista Transilvania, Sibiu, 1980 Hermann Fabini, Universul cetilor bisericeti din Transilvania. Traducere din limba german. Sibiu, Edit. Monumenta, 2009 V.Vatasianu - Istoria artei feudale in tarile romane - Fundatia Culturala Romana, 2001 G.Oprescu - Bisericile cetati ale sasilor din Ardeal - Editura Academiei RPR, Bucuresti 1957 3.2 Relevee arhitectura

1953 Releveu din arhiva UAUIM: A.Buditeanu, G.Rdulescu, L.Popescu, E.Dumitrescu, N.Trifu, E. Viehman, releveul conine 7 plane: un plan de ansamblu la scara 1:100, elevaia est i nord a bisericii la scara 1:50, plan cu detaliu de capitel romanic la scara 1:2 i cu detaliul uii de acces n biseric la scara 1:5, perspective si plan de situatie, elevatia i seciunea turnului de acces n incint. 1992 Releveu ce a facut parte din programul romno-german de inventariere a patrimoniului cultural ssesc din Transilvania. Echipa coordonat de H. Derer a fost alcatuita din: C. Cobaschi, C. Uleia, M. Craiciu, D.Chiiu, C.Dragomir, C. Dumitrescu. Releveul conine 2 planuri de ansamblu, 1:100, 2 seciuni prin incint, 1:100, 4 elevaii exterioare la 1:100, planul parterului i al galeriei bisericii la scara 1:50, o seciune transversal i una longitudinal prin biseric la 1:50, 4 elevaii ale bisericii la 1:50 i planuri ale etajelor interioare ale turnurilor bisericii precum i arpantei , bolilor, 1:50 i respectiv 1:20. 2003-2009 Completri ale releveului din 1992 in special la corpurile incintei. Au fost relevate casa parohial i coala sseasc n 2007 si in 2009 au relevate turnul de N, turnul de SE i SV. 2009 - Ridicare topo si scanare laser exterior si sarpanta corpului de N - Johann Neuner (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) si Eugen Dutescu (Universitatea Tehnica a Wehrmacht-ului Munchen) 3.3 Cercetari arheologice

2009 - Daniela Marcu-Istrate - Au fost descoperite fundatia absidei altarului iar la turnul de V au fost identificate nivelurile fundatiilor, fundatiile pilelor de zidarie ale fostei bazilici romanice, fundatia umpluturii zidului de N al turnului vestic. 3.4 Expertize tehnice

2004 - Catedra de Stiinte Tehnice (U.A.U.I.M) - Expertiza tehnica si documentatia tehnica pentru consolidarea unor elemente din lemn ale sarpantei turnului pentagonal din SE si al planseului.

Propunere proiect restaurare - Ansamblul "Dealu Frumos"

U.A.U.I.M. - DEPARTAMENTUL DE STUDII AVANSATE (RMI 2010)

DESCRIEREA ANSAMBLULUI DEALU FRUMOS

Localitatea Dealul Frumos poseda, nc din prima jumtate a secolului XIII, o bazilic romanic cu trei nave, cor ptrat, nchis spre est cu o absid semicircular, fr clopotni. Transformarea acestei bazilici ntr-o biseric-hal gotic, fortificat cu dou turnuri de aprare, a fost dat de mai multe ori ca exemplu pentru evoluia construciei bisericilor sseti din Transilvania, fortificarea lor sub presiunea evenimentelor istorice i schimbarea tehnicii de rzboi prin apariia i rspndirea armelor de foc. ntr-adevr, etapele de construcie pot fi urmrite i demonstrate printr-o analiz amnunit a cldirii nsi. Cele dou turnuri au fost ridicate n secolul XV, iar transformarea n biseric-hal s-a efectuat la nceputul secolului XVI. La construirea clopotniei s-au dublat poriunile navei centrale spre interior, deasupra crora s-a ridicat turnul, iar peretele estic, gros de 2 metri, a separat parterul turnului de nav pe toat limea sa. La baza peretelui de sud i nord a turnului se observ, n exterior, cele dou arcade de vest ale navei, ce au fost incluse n construcia turnului, cu stlpul dintre ele ce mai poart vechea corni. Arcadele au fost zidite cu piatr, dar poriunile peretelui ce aparineau interiorului bisericii mai conserv tencuiala. n nord, a fost drmat partea vestic a colateralei, pe cnd n sud, unde s-au conservat de asemenea arcadele, poriunea apusean a colateralei a fost separat de interiorul bisericii printr-un perete transversal, arcadele aparente de la baza turnului fcnd dovad peremptorie pentru construirea sa ulterioar n nava central. Cele dou caturi inferioare sunt boltite n leagn, fr ferestre, dovad c turnul a fost construit n scopuri defensive. Intrarea din nava central n parterul turnului are un toc de lemn, lintelul formnd un arc n consol, purtnd data 1586 - prob c totul a fost ncastrat dup transformarea gotic a edificiului. Al doilea cat boltit n leagn, accesibil din nava central printr-o deschidere n peretele rsritean, are n peretele sudic o intrare ce urc prin grosimea peretelui n catul al treilea, acesta prevzut cu nie i metereze pentru arcai. Nivelul al patrulea are n peretele de est o intrare n podul bisericii, n pereii neangajai deschizndu-se mari nie ncheiate semicircular, cuprinznd cte trei metereze, cel rsritean fiind azi mascat de acoperiul mult nlat al navei. n catul al cincilea se deschid spre vest trei metereze, laturile de nord i sud fiind ocupate de cadranul orologiului. Catul al aselea susine coridorul de aprare scos n consol pe brne de lemn, cu balustrad din paiant, purtnd un coif piramidal ascuit, nvelit cu olane. Faadele turnului prezint trei retrageri, care nu corespund exact cu nivelul caturilor. Azi clopotele sunt adpostite n catul coridorului de aprare. Pe cnd turnul de vest msoar 23 m pn la cornia principal de sub coridorul de aprare, turnul ridicat deasupra corului, pentru aprarea jumtii de est a bisericii, atinge doar 18 m nlime, avnd un cat mai puin dect clopotnia. Perei turnului de est fiind nearticulai n sens vertical, par mai greoi dect ai clopotniei. Pentru construirea lui s-a sacrificat absida corului, aceasta nchizndu-se n est printr-un perete drept, deasupra cruia se nal turnul. Bolta n cruce fr nervuri a corului s-a cobort la construirea turnului, totui s-a pstrat un fragment din ea ca i consola ce l susine. Turnul rsritean are numai dou caturi prevzute cu metereze, deasupra crora coridorul de aprare e scos n consol, avnd acelai parapet de paiant i acoperi cu olane n piramid, ca la turnul din vest. Coama acoperiului nlat al bisericii se urc pn sub coridorul de aprare. Turnul comunic cu podul bisericii prin catul inferior, comunicnd astfel i cu turnul din vest. Transformarea bazilicii n biseric-hal corespunde celor dou turnuri nalte, ntre care bazilica prea acum scund i disproporionat, cu acoperiul vechi mult prea jos. Aadar, s-a impus nlarea bisericii. Tavanul plat al navei a fost nlocuit printr-o bolt n leagn cu penetraii, de 10 m nlime pn n cretet, acoperit de o plas de nervuri din teracot dispuse n form stelat. Pereii exteriori ai colateralelor au fost nlai , prevzui cu ferestre simple n arc frnt, iar colateralele - acoperite cu boli n leagn de nlimea celei centrale - cu penetraii, largi, i cu nervuri de teracot dispuse diferit n fiecare din ele. Arcadele romanice semicirculare dintre nave au fost nlate pn la 7, 6 m, transformate n arc frnt. Colateralele aveau mici ferestre romanice n parter, care au fost mrite, fiind ncheiate acum n arcuri plate. Sacristia a fost adosat n secolul XVI peretelui nordic al corului, primind n secolul XVIII o bolt baroc, format din dou segmente de calote sprijinite pe arce dublou. n nav, ntre perechea estic a pilelor, se afl o fntn. Incinta dreptunghiular, simpl, dateaz din nceputul secolului XVI i a nlocuit, probabil, o incint mai veche, oval. Turnurile de seciune ptrat i rectangular, cldite pe colurile retezate ale dreptunghiului defensiv, au cte dou caturi, cu intrri din curte, al treilea cat aflndu-se sub panta acoperiului n pupitru. Laturile libere ale turnurilor devansate sunt dotate cu metereze dreptunghiulare
Propunere proiect restaurare - Ansamblul "Dealu Frumos"

U.A.U.I.M. - DEPARTAMENTUL DE STUDII AVANSATE (RMI 2010)

verticale, n al treilea cat maiculiurile fiind scoase n consol, dou pe faada lat, cte unul pe laturile nguste, aa nct cetatea era aprat pe toate laturile sale. Metereze se deschid i n zidul de incint, n prile ce s-au conservat pe laturile de est i vest, incinta fiind nconjurat iniial de un coridor de aprare. Lng turnul din nord-est, un turnule ptrat cu dou nivele i acoperi n piramid este plasat n curtea cetii ca s apere intrarea pietonilor. Turnul nord-estic poart i el un acoperi n piramid ce dateaz, probabil, din 1787 - anul unei restaurri, nscris sub streaina turnului. n parterul acestuia s-a aflat intrarea principal a cetii, ce poate fi identificat prin arcada mare, azi zidit. nmulirea populaiei a necesitat lrgirea incintei: peretele sudic a fost mutat cu 10 m n exterior, cldindu-se, pe colul sud-estic, un turn cu cinci laturi, pe peretele su aflndu-se nscris anul 1522, iar sub streain gsindu-se inscripii. n 1647, s-a reconstruit zidul nordic al incintei, extinzndu-l cu circa 5 m, noul zid fiind legat de colurile exterioare ale turnurilor, iar n partea de vest, ntre zidul cel vechi i cel nou, s-a construit o cas fortificat, cu dou nivele, separat printr-un perete transversal n dou compartimente, crora le corespunde n pivni o arcad din crmid. Intrrile situate pe latura sudic, cele cteva ferestre i un horn aplicat acestei laturi, arat c ncperile au fost locuite. Latura nordic exterioar este prevzut cu trei rnduri de metereze. Deosebit de frumos este frontonul estic al "casei noi", cum era numit n sat, fronton de asemeni strpuns de metereze. De colul nord-estic al casei s-a alturat un turn complet devansat n faa curtinei, de plan ptrat, faada sa fiind prevzut cu dou maiculiuri, ntre ele gsindu-se o inscripie de cinci rnduri din care s-a mai putut descifra "Felix est civitas divina quae tempore pacis . . . 1647". n 1914, construindu-se o nou sal comunal, turnul pentagonal a fost inclus n ea. n timpul spturilor necesare fundamentului a fost descoperit un cimitir ce s-a aflat n apropierea primei bazilici. [Sursa informaiilor: Juliana Fabritius-Dancu - Ceti rneti Sseti, Revista Transilvania, Sibiu 1983] 5 COMPLEXITATEA PROIECTULUI

Sistemele structurale bazate pe zidarii, prezinta o serie de incertitudini ale comportamentului dinamic, incertitudini legate de specificitatea materialului neomogen si neizotrop din care sunt alcatuite. Dificultatea adoptarii unui model structural de calcul care sa reprezinte cat mai bine situatia reala, duce de multe ori la supraevaluarea sau subevaluarea raspunsului sesimic al acestui tip de cladiri, care se reflecta prin adoptarea unor masuri neadecvate. In cazul cladirilor clasate in categoria monumentelor istorice, adoptarea unor masuri de consolidare neadecvate poate cauza paguba insemnate, atat prin alterarea substantei monumentului si a autenticitatii acestuia, cat si prin neconformarea corespunzatoare a structurii fata de actiunile gravitationale si seismice. Carentele normative in domeniul restaurarii structurale si totodata numarul redus al publicatiilor de specialitate lasa loc, nu de putine ori, interventiilor structurale fundamentate in mod precar. In prezent normativul romanesc P100/2006, partile 2 si 3, evaluarea si consolidarea cladirilor existente, nu se refera la cladirile clasate ca Monumente istorice. Actul normativ in domeniul restaurarii structurale a monumentelor istorice este MP025-2004 Metodologie pentru evaluarea riscului si propunerile de interventie necesare la structurile constructiilor monumente istorice in cadrul lucrarilor de restaurare ale acestora - nu a fost aliniat cu normele actuale (P100 sau Eurocode8). 6 STRATEGIA PROIECTULUI

Proiectul se va desfasura in urmatoarele etape: Realizarea releveului de avarii, cu suprapunere peste releveul de arhitectura; analiza materialelor de constructie; cercetari in-situ; monitorizare; modelare si calcul structural;
Propunere proiect restaurare - Ansamblul "Dealu Frumos"

U.A.U.I.M. - DEPARTAMENTUL DE STUDII AVANSATE (RMI 2010)

6.1

concluzii asupra interventiilor. Releveu de avarii structurale

Releveul de avarii are la baza releveul de arhitectura. Suprapunerea celor doua relevee dau o imagine de ansamblu asupra starii monumentului. Releveul de avarii va inventaria fisurile zidariilor, deformatiile in exces ale elementelor structurale, distrugerea partiala sau totala a unor elemente structurale. Se vor inregistra si deficientele structurale de ansamblu pe langa cele ale elementelor singulare.

a). Fisuri verticale la turnul de V

b). Elemente lipsa la structura sarpantei din corpul de la N

6.2

Analiza materialelor de constructie

Se va face prin prelevarea de material din zone caracteristice avand in vedere minimizarea interventiei. Carotele de material nu vor fi prelevate de pe fatadele valoroase sau din locuri care pot duce la diminuarea valorii monumentului. Se vor analiza: compozitia fizico-chimica a pietrei de zidarie sau a caramizilor si starea acestora; compozitia mortarelor si gradul de alterare; compozitia tencuielilor; natura materialului lemnos si starea acestuia (umezeala, atac biologic,etc). 6.3 Cercetari in situ

Cercetarea directa a monumentului si a amplasamentului se va realiza, in functie de bugetul alocat, dupa cum urmeaza: Studiul hidro-geotehnic al amplasamentului cu 4 foraje geotehnice dispuse astfel: 2 la extremitatile de V si de E ale turnurilor bisericii, 1 foraj langa turnul de la N, 1 foraj in exteriorul incintei, in amonte la V. Se urmareste determinarea naturii terenului de fundare al ansamblului fortificat si prin corelarea datelor celor 4 foraje, determinarea conditiilor hidrologice ale amplasamentului. Se presupune ca in absenta unor zone stancoase din teren, directia de curgere a apei este dinspre partea de NV. Cunoasterea directiilor de curgere va determina si masurile suplimentare ce pot fi luate pentru devierea apei subterane in conditii controlate printr-o monitorizare a structurii.
Propunere proiect restaurare - Ansamblul "Dealu Frumos"

U.A.U.I.M. - DEPARTAMENTUL DE STUDII AVANSATE (RMI 2010)

Studiul seismic de amplasament. Caracterizarea seismica a amplasamentului se poate face cu tehnici tip down-hole sau cross-hole. Este de importanta majora cunosterea parametrilor dinamici ai terenului de fundare, pentru determinarea cu o mai buna precizie raspunsului dinamic al tunurilor. Regimul de inaltime al turnurilor (turnul de V 23m si turnul de E 18m) si implicit distributia maselor, geometria si caracteriscile materialelor pot determina o perioada proprie de vibratie apropiata de perioada de vibratie a terenului, lucru care poate dicta intr-o mare masura directia de abordare a consolidarii structurale. Caracteristicile de amplasament dupa norma antiseismica romaneasca sunt: ag=0.16g, Tc=0.7s (o stuctura cu regimul de inaltime similar cu cel al turnului de la V poate ajunge la perioada de vibratie de T=0.7s)

a). Studiu seismic de amplasament cross-hole

b). Perioada proprie de vibratie a terenului conf. P100-06

Cercetare termografica a zidariilor. Se urmareste determinarea gradului de umezeala din peretii de zidarie si totodata determinarea unor defecte ascunse, cavitati sau indicatii despre modificari anterioare (demolari, modificari, reconstructii) ale unor portiuni din edificiu. Determinare starii de eforturi in peretii de zidarie. Va fi evaluata oportunitatea folosirii unor tehnici partial distructive (metoda preselor plate), in zona celor doua turnuri. Finalitatea acestui tip de analiza este de a determina atat efortul unitar de la baza peretilor turnurilor dar si deducerea modulului de elasticitate al zidariei, cu importanta deosebita pentru modelarea si calculul structural. Folosirea tehnicilor georadar pot fi utile pentru cercetarea terenului in incinta, de-a lungul laturilor de S si de N pentru determinarea cu exactitate a fundatiilor bisericii romanice initiale si ulterior pentru dezvelirea si cercetarea acestora din punct de vedere arheologic. Monitorizarea topo a intregului sit. Se pune accent pe instalarea de marci topo pe structurile inalte cu rolul de inregistrare a eventualelor deplasari in plan orizontal sau vertical (in special daca se vor decide masuri de deviere a apelor subterane, va rezulta de maxima importanta monitorizarea structurilor pentru inregistrarea oricaror modificari). Analiza structurala a ansamblului Dealu Frumos

6.4

Determinarea raspunsului seismic al structurilor vechi din zidarie portanta, comporta numeroase dificultati legate atat de natura materialelor (neomogenitate, anizotropie, etc.) cat si de adoptarea corecta a schemelor statice pentru aceste structuri. Problemele propuse pentru cercetare se refera la descrierea comportamentului seismic al turnurilor de V si E si implica determinarea urmatoarelor aspecte: identificarea mecanismelor de colaps al cladirilor de acest tip; identificarea si dezvoltarea modelului de calcul si adoptarea schemelor statice si dinamice corespunzatoare, care descriu cat mai aproape de realitate comportamentul acestor cladiri; calibrarea parametrilor mecanici ai zidariei vechi (moduli de elasticitate E,G).
Propunere proiect restaurare - Ansamblul "Dealu Frumos"

U.A.U.I.M. - DEPARTAMENTUL DE STUDII AVANSATE (RMI 2010)

Calibrarea modelelor de calcul se va face prin studiul unor cazuri concrete: releveul de avarii va putea confirma sau infirma corectitudinea ipotezelor de calcul si al metodei alese.

Model de calcul FEM

6.4.1 Metodologia de calcul Calculul structurilor ce vor fi incluse in cadrul studiului de caz se va desfasura, in principal in doua etape majore: a) Calcul in domeniul elastic Va evidentia proprietatile dinamice ale cladirii, printr-o analiza dinamica modala cu utilizarea spectrelor de raspuns ale amplasamentului respectiv. Se vor determina astfel, raspunsul seismic al cladirii in domeniul frecventelor si perioadelor proprii de vibratie si al modurilor de vibratie. Se va analiza starea de eforturi in peretii de zidarie, evidentiindu-se daca exista sau nu zone cu eforturi de intindere.

Moduri proprii de vibratie la un turn de zidarie

b) Calculul in domeniul postelastic Va studia comportamentul cladiriilor incluse in studiului de caz, tinand cont de legile constitutive ale materialelor determinate anterior. Se vor trasa curbele specifice de capacitate Forta-Deplasare.

Curba de capacitate F-d

Prin calcul se poate estima efectul unor masuri de interventie, comparand rezultatele cu cele de
Propunere proiect restaurare - Ansamblul "Dealu Frumos"

U.A.U.I.M. - DEPARTAMENTUL DE STUDII AVANSATE (RMI 2010)

dinaintea interventiei. 6.4.2 Centralizarea si corelarea rezultatelor Centralizarea rezultatelor investigatiilor vor determina concluziile cu privire la vulnerabilitatea seismica si neseismica a monumentului analizat si adoptarea masurilor potrivite pentru restaurare. Pentru structura turnurilor (mai ales a turnului de V) se va analiza, in functie de rezultatul cercetarilor oportunitatea consolidarii prin injectare a fisurilor verticale sau introducerea unor elemente metalice (metoda recomandata datorita caracterului de reversibilitate). Rigidizarea edificiului trebuie sa se faca in mod controlat si fundamentat pentru a nu suprapune caracteristicile sale dinamice cu cele ale amplasamentului. 7 SCHEMA DE REALIZARE A PROIECTULUI

Proiectul va fi realizat pe parcursul a 12 luni, corespunzator cu durata studiilor postuniversitare. Realizarea proiectului implica parcurgerea urmatoarelor etape: Etapa 1 Documentarea proiectului si culegerea preliminara a datelor cu durata de 2 luni Activitatea 1.1 Documentarea generala constructiile cu structura din zidarie portanta; metodologii de incercare a elementelor si materialelor, in laborator si in situ; tipologii de biserici fortificate din Transilvania; principii si tehnici de restaurare, experienta internationala. sisteme structurale din ansamblul Dealu Frumos, studiul releveelor anterioare; metodologii de calcul adaptate pentru ansamblul Dealu Frumos.

Activitatea 1.2 Documentare specifica

Activitatea 1.3 Culegerea datelor specifice si monitorizare. (executarea releveelor, extragerea probele necesare pentru analize, implementarea programului de monitorizare) Activitatea 1.4 Crearea paginii web asociate proiectului. Activitatea 1.5 Elaborare Raport cu rezultate partiale. Etapa 2 - Programul de incercari pe elemente de zidarie cu durata de 3 luni Activitatea 2.1 Analiza de laborator a mortarelor prelevate din sit; Activitatea 2.2 Incercari in laborator pe blocuri de caramida; Activitatea 2.3 Studiu hidro-geologic si Studiu seismic de amplasament; Activitatea 2.4 - Elaborare Raport cu rezultate partiale; Etapa 3 Determinarea modelelor de calcul si a metodologiilor durata 3 luni Activitatea 3.1 Centralizarea datelor pentru calcul si corelatii interdisciplinare; Activitatea 3.2 Calcul static si dinamic; Activitatea 3.3 - Elaborare Raport cu rezultate partiale Etapa 4 Elaborarea documentatiei pentru consolidare durata 4 luni Activitatea 3.1 Redactarea documentatiei pentru consolidare; Activitatea 3.2 Diseminarea rezultatelor studiului.

Propunere proiect restaurare - Ansamblul "Dealu Frumos"

U.A.U.I.M. - DEPARTAMENTUL DE STUDII AVANSATE (RMI 2010)

8 REZULTATELE, MODUL DE VALORIFICARE AL REZULTATELOR, MODUL DE DISEMINARE Rezultatele preconizate in urma cercetarii ansamblului fortificat de la Dealu Frumos sunt: Determinarea unei metode practice de calcul pentru analiza si proiectarea lucrarilor de restaurare structurala si a altor monumente similare; Elaborarea documentatiilor pentru consolidarea monumentului analizat; Editarea de materiale cu scop informativ sau didactic si publicarea acestora; Realizarea unei pagine web prin care vor fi prezentate atat proiectul cu activitatile aferente si cat si rezultatele etapelor de lucru si cele finale. Se va indexa pagina web in principalele motoare de cautare (Google, Yahoo, etc.). Se poate opta, dupa finalizarea proiectului, la crearea unui portal dedicat temelor mai largi (dar conexe cu proiectul), in care se vor expune rezultatele cercetarii; Publicarea unui material sau ale unor articole de specialitate; Organizarea unor intalniri cu proiectanti specialisti in domeniul restaurarii si/sau organizarea unui workshop in cadrul institutiilor de invatamant interesate. IMPACTUL TEHNIC, ECONOMIC SI SOCIAL

Valorificarea in sens economic a rezultatelor din cadrul activitatilor proiectului se face prin: Diseminarea rezultatelor proiectului de cercetare se va realiza astfel:

Activitatile cu scopul protejarii si restaurarii patrimoniului cultural capata valente deosebite in contextul spatiului european. Pe fondul unei pronuntate integrari europene, apare necesara consacrarea identitatii comunitatilor si relevarea valorilor culturale ale acestora. Din punctul de vedere economic, valorificare patrimoniului cultural ocupa un loc important in economiile nationale prin atragerea anuala a multor milioane de turisti. Dealu Frumos, cu turnurile ei groase si oarecum stangace, in ciuda solitudinii de acum este un monument frumos: aminteste de hrnicia, drzenia si curenia morala a celor care l-au zamislit. BIBLIOGRAFIE Sergiu Nistor, Transilvania, un patrimoniu n cutarea motenitorilor si, Arhitext, 2010 Internet, http://www.biserici.org Foto, Colectie personala

Propunere proiect restaurare - Ansamblul "Dealu Frumos"