Cursa Restaurare 16.11.

2011

Legata de zid si in consecinta de arhitectura, picture dobandeste un alt statut decta atunci cand este legata strict de un obiect. Nu doar conditiile sale material difera, ci o data cu contextul, difera chiar natura intima a imaginii, statutul sau de realitate. Spre deosebire de tablou, pictura murala nu are nevoie de o rama care sa o integreze arhitecturii, rama sa este insusi arhitectura in care este inglobat ea si spectatorul. Tratand o picture murala, restauratorul ingrijeste totdeauna, numai o parte a unui ansamblu vast care constitue intregul la care trebuie sa se raporteze, atat din punct de vedere estetic si istoric, cat si din punct de vedere tehnic. Important este ca el sa gandeasca de la inceput interventia sa prin raportare la acest intreg. Ceea ce implica pe de o parte intelegere istorca, estetica si tehnica, in calitatea sa de context indisociabil al picturii, iar pe de alta parte o colaborare interdisciplinara cu expertii in aspectele conexe ale problemei: istoric de arta sau arheolog, architect sau inginer. Terminologie tehnica: 1. Suport vom numii suport structura portanta a picturii, fie ca e vorba de roca bruta, fatuiala sau zid de caramida, pe care pictura poate fi executata fie direct, fie dupa aplicarea unei tencuieli. 2. Tencuiala pe care este executata picture murala este adesea compusa din doua straturi principale. In general se distinge un prim strat mai grosolan, care are drept functie esentiala egalizarea suprafetei zidului (in cazul frescelor, constituirea unor reserve de umiditate). Un al doilea

strat mai subtire si mai ingrijit, destinat sa primeasca pictura. Vom desemna acesti doi termini prin arriccio si intonaco. Folositi initial pentru tencuiala pe baza de var, ei pot fi totdeauna utilizati si pentru alte tipuri de tencuieli, atunci cand functia de egalizare a peretelui este incredinata unui strat special, distinct de cel care primeste pictura. De exemplu, acesta este cazul numeroaselor tencuieli. Pentru pictura a secco se constitue dintr-un arriccio pe baza de argila si paie. La randul lui intonaco, poate fi acoperit sau inlocuit de un strat subtire, aplicat cu bidineaua si in acest caz vom vorbii de spoiala de var, de gips sau de argila. Fresca neagra var, nisip, paie de grau tocat marunt. Imitate de asizi - imitatie de caramida. Atunci cand suprafata care trebuie acoperita cu pictura este mai inalta decat statura unui om, o schela cu mai multe etaje este indisponibila. In acest caz daca pictura trebuie executata a fresco, intonaco nu trebuie aplicat decat progresiv, pe masura ce se executa pictua, pentru ca aceasta trebuie facuta pe tencuiala proaspata. Apoi doua feluri de diviziuni in functie de modalitatile si mai ales in functie de rapiditatea lucrurilor in fresco. Cand executia este rapida, pictorul poate lucra repede pe umed fara imbinari toata suprafata corespunzatoare unui etaj al schelei, in italiana pontata. In acest caz singurele imbinari vizibile dupa executare vor fi limitele orizontale intre diferitele etaje de pontate, care sunt executate in mod normal de sus in jos. Pe fiecare pontata, tencuiala superficiala sau intonaco, poate fi aplicata deodata, ori din aproape in aproape dupa nevoile executiei. Cand ritmul de lucru necesita o divizare a pontatei in mai multe zile de lucru, apare un nou tip de imbinare si suprafete pe care acestea le delimiteaza, primesc in italiana numele de giornate sau zile de lucru. Durata necesara formarii primei pelicule superficial de carbonat de calciu, care fixeaza pigmentii, fiind estimata la o zi, desi ea poate fi sensibil mai

lunga atunci cand climatul este umed si tencuiala destul de groasa, pentru a constitui o rezerva de umiditate suficienta. O data terminata pictura unei giornate sau a unei pontate, pictorul decupeaza intonaco-ul pe lungimea suprafetei executate, inclinand usor taietura spre partea pictata si aplica un intonaco proaspat pe suprafata adiacenta. Aceasta noua tencuiala poate deborda usor peste pictura terminata pentru a acoperii imbinarea cum se vede adesea in pictura romana antica si in evul mediu, sau se poate oprii cat mai precis de-a lungul imbinarii cum se intampla in italia incepand din trecento. In ambele cazuri, examinarea atenta a imbinarii permite aproape in totdeauna stabilirea cronologie relative a zilelor de lucru. Prin contrast spoielile de var se pot intinde pe suprafete enorme fara a prezenta imbinari, fie ca aplicarea se face din aproape in aproape pentru executarea in fresco, fie ca pictura este executata cu var in tempera sau ulei pe spoiala uscata.