Sunteți pe pagina 1din 14

STRUCTURI

RETICULARE

MAREA PIRAMIDA DE LA MUZEUL LUVRU DIN PARIS


GRUIA CRISTIANA
AN II, P.C.C.I.Z.S.

Scurt istoric. Date generale.


Piramida principala de la Luvru a fost terminata in 1989 si serveste drept intrare in
muzeu. Autorul acestui monument este arhitectul american de origine chineza I.M. Pei. Alaturi de
piramida principala, proiectul Grand Louvre cuprinde si piramidele inversate (care au fost
terminate in 1993).

Piramida de sticla este simbolul care defineste intrarea in Luvru. Ea este plasata in mod
minutios pe centrul de gravitatie al celor trei pavilioane si are functia de interconector al
imensului complex de cladiri care nu avea nici un centru.

Geometrie
Amplasata in mijlocul curtii lui Napoleon, piramida, prin forma si transparenta sa
contrasteaza cladirile care o inconjoara, fiind compusa dintr-o structura de aluminiu si sticla si
avand aceleasi proportii ca piramida lui Keops din Egipt, amintind astfel de expeditiile
imparatului Napoleon in Egipt.

Unghiul de inclinatie este de 50.7, inaltimea de 21.65m, iar baza edificiului este de
35.5m pe laturi. Piramida este inconjurata de alte trei piramide inalte de 5m si cu latura de 8m.
Acestea au rolul de ventilatie si iluminare a salilor de expozitie principale aflate sub curtea
muzeului, in subteran.

Imbinarea design-ului cu ingineria


Din punct de vedere tehnic, Marea Piramida de la Luvru este rezultatul unui proces ce a implicat
arhitectul, inginerul si contractorul. Pentru ca arhitectul dorea cea mai transparenta si usoara
structura posibila, contractorul a facut tot ceea ce este posibil pentru a indeplini aceste cerinte;
intre timp, trebuiau sa asigure stabilitatea unei structuri ce incorpora la randul ei o structura de
sustinere alcatuita din component cu rol de sustinere, ce au fost proiectate sa permita o anumita
deformatie, si a caror variatie dimensionala poate rezulta din variatii de temperatura si
schimbarea conditiilor climatice (straturi de zapada si gheata, rafale de vant).
Structura corespunde formei geometrice definite de architect, si indeplineste conditiile de
planeitate cerute de acesta. Piramida combina doua elemente cu caracteristici diferite: fatada,
care este din sticla, si structura metalica cu rol de suport.

Sticla
Pei a dorit o sticla cat mai clara posibil, si era sigur ca sticla laminata va avea reflexii verzi atunci cand va
fi privita din exterior. Asadar, sub aceasta presiune, un nou process de fabricare a fost facut, folosind
nisip alb din Fointanebleau care este un nisip cu continut scazut de fier - in colaborare cu firma
franceza Saint-Gobain. Era posibil, dar foarte costisitor; costul de productie al unei cantitati mici de sticla
cu continut redus de fier era urias la vremea respective, iar conducatorul de la Saint-Gobain nu dorea sa
opreasca cuptoarele pentru o astfel de comanda. Pei s-a dus la presedintele de atunci al Frantei,
Mitterand, pentru a obtine comanda pe care o dorea.
Desi cei de la Saint-Gobain foloseau o tehnologie moderna de producere a sticlei, s-a recurs la o
tehnologie mai veche, in care sticla se turna pe vertical; aceasta s-a dovedit o solutie ciudata, deoarece
afecta planeitatea fetelor sticlei, si ii distorsionau imaginea; asadar, dupa ce sticla a fost produsa, a fost
trimisa in Regatul Unit si Japonia, singurele tari din lume unde sticla putea fi slefuita pana ajungea
perfect plana.

Prinderea panourilor de sticla de structura

Aspectul principal este unul conceptual: nu este un design al unei piramide de sticla, ci mai degraba de
o piramida metalica, placata cu sticla. Aceasta piramida este un exemplu de structura reticulara cu sticla
integrata. Cele doua detalii de mai jos compara o structura de la mijlocul anilor 80 cu un detaliu curent
al piramidei:

Detalii piese de fixare sticla

Solutia adoptata la Luvru este mai degraba una de tip integrat decat o structura cu bare
metalice si sticla separata. Asadar, montantii exteriori au disparut, si un profil subtire de
aluminiu sustine panoul de sticla. Dar sticla este lipita etans si perimetral, cu silicon, si nu face
practic parte din structura. Asadar, chiar daca am lua toate panourile de sticla, structura ar
ramane la locul ei, fara sa pateasca nimic.

Structura metalica
Cele 675 panouri de sticla in forma de romb si cele 118 panouri triunghiulare ce au fost instalate,
sunt sustinute de un sistem structural ce a implicat inovatii majore din partea proiectantilor. Din
nou, pentru a minimaliza orice obstructie a vederii prin piramida, s-a folosit o structura
reticulara alcatuita din 128 de bare ce se intersecteaza si sunt securizate de cabluri subtiri.

Detalii constructive

Detalii constructive

Montajul structurii
Problema ridicata era aceea de sustinere a structurii metalice in timpul montajului. Problema a
fost rezolvata prin ridicarea unor stalpi de beton din fundatie pana la nivelul pamantului in prima
faza a excavarii. Mai tarziu acestia au fost conectati intre ei de traverse de 150tone, ce au fost
pretensionate cu cabluri atasate la capete. Cablurile erau scoase pe rand, pe masura ce montajul
structurii progresa. Procesul de calcul a fost atat de avansat si corect, ca nici un panou de sticla
nu s-a spart atunci cand ultimul cablu a fost indepartat.

Mentenanta si comportare in timp


Structura este monitorizata dinamic. Inafara de deformatiile din greutate proprie, se pot produce variatii
dimensionale din variatii de temperatura sau a schimbarilor climatice. Structura este elastic si nu
prezinta pericolul unei deformatii supradimensionate. In fiecare an, sunt verificate cele 4 grinzi de baza.
Sagetile lor nu trebuie sa depaseasca 1 pana la 1.5cm, in functie de an, avand o toleranta maxima de
2cm. In fiecare an, are loc o inspectie in care este verificata vizual starea structurii.
Structura nu a suferit nici o interventie, toate elementele (6000 tuburi de otel inoxidabil, 2150 de noduri
si 186 de elemente de rigidizare prin cablu) sunt originale si nu au fost inlocuite.

Bibliografie:
http://facadesconfidential.blogspot.ro/2011/10/louvre-pyramids-revisited.html
http://www.lemoniteur.fr/181-chantiers/article/actualite/20619498-la-pyramide-du-louvre-25ans-apres
http://www.doccenter.robosoft.com/@api/deki/files/2934/=Un_robot_pyr%25c3%25a9n%25c3%25a9en_nettoi
e_la_pyramide_du_Louvre.pdf
http://isites.harvard.edu/fs/docs/icb.topic30775.files/3-5_Louvre.pdf