Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Generalitati
Cladirea are 57 de etaje, cu o inaltime totala de 190 metri, fiind cea mai
inalta din tara. Fatada face o rotatie completa de la primul etaj pana la ultimul,
cu un unghi de 90 de grade. Constructia a durat aproximativ 4 ani, fiind
inaugurata in 27 august 2005.
Fiecare etaj este format dintr-o forma patrata in jurul nucleului, care se
continua cu o parte triunghiulara sustinuta de catre exoscheletul din otel.
Turning Torso s-a inspirat dintr-o sculptură numită Twisting Torso , care a
fost realizată integral din marmură albă de Santiago Calatrava, inginerul,
arhitectul și sculptorul care a proiectat și Turning Torso.
Alcatuirea structurii
prezinta un nucleu de beton armat,
in interiorul caruia sunt gazduite
scarile si lifturile.
Un exoschelet in
jurul cladirii este alcatuit din
tuburi de otel. Acest element este
fixat de catre fiecare modul prin
elemente orizontale si inclinate.
Aceste tuburi actioneaza ca si niste ancore care preiau incarcari atat verticale cat
si pe cele provenite din actiuni ale vantului, reducand semnificativ vibratiile
cladirii.
Volumul este construit din oţel, sticl şi beton armat, este împărţit în nouă
cub rotativ al cărui element structural principal este un miez din beton armat, de
la 10,6 metri în diametru (prin intermediul coloanei vertebrale). Centrul sau a
fost aliniat cu axa de rotaţie a plantelor. Exteriorul clădirii este acoperit de
panouri de sticlă şi aluminiu. Fiecare cub are şase etaje.
Datorită faptului că turnul este aproape de țărm, structura de oțel de
susținere a fost proiectată într-un fel, încât există doar balansări ușoare chiar și la
viteze mari ale vântului. Deci, spira se mișcă doar aproximativ 30 de centimetri
cu o viteză a vântului de 160 km / h.
Distributia eforturilor din vant are urmatorul traseu: diagonal inclinate din
otel, planseu, nucleu central de beton, fundatie.
Statisticile privind consumul global de otel arata ca aproximativ 50% este
utilizat in constructii, 20% in constructia de masini si utilaje, 10% produse din
metal, 10% transport, 5% bunuri de larg consum si 5% altele.
Productivitatea este principalul avantaj al constructiilor metalice. Otelul este
unul dintre putinele metale, care este continuu reciclabil, si orice produs din otel
pe care il utilizati probabil contine cel putin 25% otel reciclat. Procesul de
reciclare nu slabeste otelul, ceea ce il face un candidat ideal pentru reutilizarea
continua. Fiind total reciclabil otelul este considerat un produs
ecologic. Structurile din otel de astazi vor fi refolosite pentru cladirile
viitorului.
Otelul prezinta urmatoarele avantaje:
- rezistenta
- flexibilitate de proiectare
- este un material reciclabil
- costuri reduse de constructie
- este un material usor
- costuri reduse de mentenanta pe termen lung
- este rezistent la foc, ceea ce inseamna ca in eventualitatea unui incendiu nu va
alimenta focul
Pentru a face o constructie eficienta energetic, cladirile din otel necesita o
izolatie suplimentara. Acest lucru poate fi privit ca un dezavantaj.
Profilele din otel ofera metode elegante si eficiente din punct de vedere al
costurilor pentru a obtine spatii deschise pe distante mari. Multi clienti cer acum
spatii interioare mari fara stalpi in interior.
Cutremurele sunt imprevizibile in ceea ce priveste dimensiunea, frecventa,
durata si locatia. Otelul este un material ales deseori in constructii pentru ca
este ductil si flexibil. Acesta se indoaie sub sarcini extreme, mai degraba decat
sa se prabuseasca. Multe dintre conexiunile grinda-stalp intr-o cladire din otel
sunt concepute in principal pentru a sprijini sarcini gravitationale. De asemenea,
au o capacitate considerabila de a rezista la sarcinile laterale cauzate de vant si
cutremure.
Piesele din otel pot fi asamblate rapid si eficient in toate anotimpurile.
Greutatea mai mica a otelului in comparatie cu alte materiale, cum ar fi betonul,
permite o fundatie mai mica. Gama larga de posibilitati arhitecturale disponibile
cu ajutorul otelului inseamna ca puteti pune in practica un design ambitios.
Datorită proprietăţilor sale, oţelul este probabil cel mai important material
ingineresc şi de construcţii din lume.
Cele mai importante proprietati ale oţelului sunt tenacitate şi durabilitate înaltă,
rezistență la rupere şi limită la curgere şi conductivitate termică bună. Pe lângă
aceste proprietăţi importante cel mai caracteristic pentru proprietăţile de oţel
inoxidabil este rezistenta la coroziune.
Când selectează un material pentru o anumită utilizare, inginerii trebuie să
fie convins că va fi potrivit pentru condițiile de încărcare şi provocările de
mediu la care acesta va fi supus în timp de utilizare. Înţelegerea şi controlul
asupra proprietăților unui material, prin urmare, este esenţială. Proprietățile
mecanice ale oțelului pot fi atent controlate prin selectarea unei compoziţii
chimice corespunzătoare, prin prelucrare şi tratament termic, care duce la
microstructura sa finală.
Aliajele și tratamentul termic folosit în producţia de oţel rezultă în valori
de proprietate şi puncte forte diferite şi testarea trebuie efectuată pentru a stabili
proprietățile finale ale unui oţel şi pentru a asigura respectarea standardelor
respective.
Există multe sisteme de măsurare folosite pentru a defini proprietățile
unui anumit oțel. De exemplu, limita de curgere, ductilitatea şi rigiditatea sunt
determinate folosind testarea prin tracțiune. Puterea este măsurată prin testare cu
impact; şi duritatea este determinată prin măsurarea rezistenţei la penetrarea
suprafetei de un obiect greu.
Încercarea la tracțiune este o metodă de evaluare a răspunsului structural a
oţelului la sarcinile aplicate, cu rezultatele exprimate ca o relație între tensiune şi
deformație. Relaţia dintre tensiune şi deformație este o măsură de elasticitate a
materialului, iar acest raport este numit modulul lui Young. O valoare ridicată
pentru modulul lui Young este una dintre proprietăţile cele mai distinse a
oțelului; este în intervalul de 190-210 GPa, ceea ce este aproximativ de trei ori
mai mare decât valoarea pentru aluminiu.
AVANTAJELE CONSTRUIRII PE STRUCTURI METALICE
Este materialul cu cea mai bună proporție între rezistență și greutate care
este 100% reciclabil.
Nu este inflamabil – nu arde și nu contribuie la ardere în caz de incendiu.
Anorganic – nu putrezește, nu se îndoaie, nu crapă și nu se mișcă.
Stabil din punct de vedere al dimensiunilor – nu iși marește dimensiunile
și nu se contractă la variații de umiditate și temperatură.
Material de construcție de calitate – produs in conformitate cu standardele
naționale si internaționale.
AVANTAJELE DE MEDIU
Este cel mai ușor dintre materialele folosite la structuri (este cu 60-70%
mai ușor decat lemnul)
Ușor de selectat – nu este nevoie de sortare.
Pereți drepți.
Colțuri perfecte.
Ușile și geamurile se vor deschide și închide cum au fost intenționate.
Mai puține pierderi (2% la oțel comparat cu 20% la lemn).
Prețuri stabile – prețurile la oțel sunt stabile din 1980 si nu se
preconizeaza schimbări majore.
Recomandate pentru protecția mediului.
Consumatorii percep oțelul ca pe un material mai durabil decât lemnul.
AVANTAJELE CONSUMATORILOR
Coroziune oțelului
Majoritatea cercetatorilor definesc coroziunea ca fiind: distrugerea materialelor în
general si a metalelor si aliajelor în special, sub actiunea mediului. Distrugerea
poate fi partiala, totala sau poate antrena modificarea proprietatilor materialelor
facându-le sa devina improprii pentru utilizare. Coroziunea este interpretata
uneori impropriu ca uzura unei piese sau ca distrugerea unei structuri
Îmbinarea elementelor din oțel
Construcțiile din oțel sunt realizate din elelmente prefabricate (ferme,
stâlpi, grinsi, contravantuiri,etc) asamblate între ele; acestea fiind la rândul lor
confecționate prin asamblarea produselor laminate ( profile, table, etc).
În construcțiile metalice se folosesc două mari categorii de asamblări:
-mecanice, cu tije, nituri, buloane;
-coezive, prin sudare sau prin încleiere.
În funcție de scopul urmărit, se disting următoarele tipuri de îmbinăriȘ
-prinderi în atelier(fixarea unor piese de alte piese, de exemplu: prindera unor
console de stâlp);
-înnădiri (la confecționarea unor elemente a căror lungime depășește lungimile
de livrare a laminatelor);
-solidizări(la elementele realizate din mai multe profile laminate);
La elementele cu lungimi relativ mici(sub 20 m), imbinările se pot executa in
atelier.
Elementele cu lungimi mari, care nu pot fi manipulate și transportate la gabaritul
final, se execută în atelier pe tronsoane; acestea fiind ulterior asamblate ăntre ele
pe șantier.
Pricipalele procedee de asamblare au următoarele domenii preferențiale
de utilizare:
●îmbinări cu nituri sunt recomandate pentru:
-prinderi de atelier;
-înnădiri;
-solidizări;
●îmbinările cu suduri sunt recomandate pentru:
-solidizări;
-prinderi și înnădiri de atelier;
-prinderi și înnădiri de șantier.
●îmbinările cu buloane sunt recomandate pentru:
-prinderi de șantier;
-înnădiri de șantier;
-îmbinări demontabile.
Niturile
- În prezent utilizarea lor este foarte redusă, datorită timpului lung și
mijloacelor de punere în operă complicate.
- Nitul ”clasic” este alcătuit dintr-o tijă cilindrică din oțel moale, având un
cap în formă de calotă sferică (cap de așezare).
- Încălzit în prealabil la aproximativ 1000°C, nitul este introdus în găurile
prevăzute în piesele de asamblat și preset cu ajutorul unei prese hidraulice
sau al unui ciocan pneumatic.
Niturile Americane
- Au fost importate din SUA in europa catre 1970, sunt fricate din oțel și au
aceleași caracteristici ca și buloanele de înaltă rezistență.
- După ce a fost așezat ăn gaură care traversează piesele de îmbinat, nitul
este fixat cu ajutorul unui pistol hidraulic.
- Față de nituirea traditională, operațiunea se efectuează la rece și necesită
accesul ciocanului pneumatic doar dintr-o parte.
Sudura
- Sudarea se realizează prin topirea locală a oțelului, cu sau fără aport de
metal, în așa fel încât să fie reconstituită continuitatea materialului,
importanța pentru transmiterea eforturilor.
- Această ”continuitate reconstituită” este vizibilă pe suprafața structurilor
aparente. Sudurile efectuate pe șantier trebuie protejate contra coroziunii.
- Tratamentul termic suferit de material provoacă deformații, contracții
interne și modificări ale structurii cristaline a oțelului deci modificări ale
proprietăților sale mecanice.
- Nu toate oțelurile sunt sudabile; sudabilitatea depinde de compoziția
chimică aliajului: cu cât oțelul conține mai multt carbon, cu atât sudarea
devine mai delicată.
- Procedeul curent folosit în construcțiile metalice este ”sudura cu arc” ce
utilizează căldura produsă de un arc electric pentru a aduce la temperatura
sa de topire. Metalul suplimentar, care se prezintă sub forma unei baghete
(electrod), se topește sub efectul căldurii și umple golul dintre piesele de
sudat.
- Îmbinările sudate se execută prin cusături în capete (în adâncime) sau în
colț (în relief).
BIBLIOGRAFIE
1. https://www.google.ro/search?q=Turning+Torso+in+construction&tbm=isch&ved=2
ahUKEwi8hP2Ko5XnAhUZ-4UKHc-WDh0Q2-
cCegQIABAA&oq=Turning+Torso+in+construction&gs_l=img.3...286187.292589..293
003...0.0..0.151.1858.13j6......0....1..gws-wiz-img.......0j0i30j0i19j0i30i19.DSu75eXe-
YM&ei=ZjwnXry5D5n2lwTPrbroAQ&bih=674&biw=1536&hl=ro#imgrc=Is2HAzp_bGLy
0M
2. https://www.suntem3d.ro/post/macheta-cladirii-turning-torso
3. https://en.wikipedia.org/wiki/Turning_Torso
4. https://www.slideshare.net/MiralHadakia/turning-torso-102641605
5. https://theculturetrip.com/europe/sweden/articles/the-story-behind-malmos-
turning-torso-the-worlds-first-twisting-tower/
6. https://arcspace.com/feature/turning-torso/
7. https://visitskane.com/classic-attractions/turning-torso
8. https://www.slideshare.net/MiralHadakia/turning-torso-102641605