METODE DE CONSOLIDARE

A ZIDARIILOR
 
Student: Budău Robert
 Conservarea cladirilor cu valoare istorica reprezinta o
prioritate pentru cultura si civilizatia oricarei tari, iar
restaurarea, reabilitarea, conversia arhitecturala au
ajuns astazi in topul preferintelor din domeniul
practicii arhitecturale si urbane.
Exigente fata de tipul materialelor de constructie
utilizate la consolidarea monumentelor istorice

 Inlocuirea materialelor de constructie originale cu materiale compozite

trebuie sa satisfaca trei criterii:
 Sa fie compatibile la exterior cu materialele originale;
 Proprietatile fizice ale materialelor compozite trebuie sa fie similare, sau
avand mici tolerante, cu ale materialelor din care au fost concepute
monumentele istorice;
 Materialele noi utilizate sa fie durabile indeplinind conditiile de performanta
pe o perioada cat mai mare de timp.
 Materialele care pot inlocui, partial sau total, elementele din materiale
traditionale cu valoare istorica sunt: aluminiul turnat, piatra, betonul armat
cu fibre de sticla, betonul prefabricat, compozitele polimerice armate cu
fibre, betoanele epoxidice sau cu alte rasini polimerice etc.
Cauzele care produc deteriorarea structurilor si elementelor din
zidarie.
 

 Principalele cauze ale deteriorarii structurilor din zidarie pot fi: 

 Imbatranirea materialului in timp (piatra si liantul de legatura);
 Lipsa intretinerii constructiei si aparitia fenomenului de condens, care
implicit conduce la degradarea materialelor utilizate la alcatuirea
elementului structural;
 Degradarea terenului de fundare ca urmare a infiltratilor apelor pluviale;
 Din exploatare necorespunzatoare (incarcari de exploatare peste valorile
normale);
 Din interventii necontrolate (suprimarea unor elemente de structura);
 Actiuni dinamice asupra terenului de fundare;
 Actiunea seismica.
 
Avariile caracteristice ale structurilor din zidarie pot
fi:
 Fisuri si crapaturi in peretii din zidarie ca urmare a degradarii terenului de
fundare;
 Fisurarea peretilor din actiuni orizontale dupa directia diagonalelor (tensiuni
principale) ca urmare a depasirii capacitatii portante la intindere;
 Fisurarea la baza a spaletilor din actiuni orizontale;
 Aparitia de fisuri si crapaturi la intersectile spaletilor ca urmare a lipsei
unor legaturi care sa asigure conlucrarea spatiala;
 Decuplarea spaletilor de buiandrugi sau aparitia de fisuri oblice deasupra
golurilor de usi si ferestre, tot ca efect al actiunii seismice;
 Dislocarea si cedarea partiala a zidariei in zonele cu concentrari mari de
tensiuni.
Stabilirea cauzei degradarii

 Inainte de a se incepe reparea zidariei este important de observat

daca fisurarea zidariei este continua sau nu; daca aceasta este
continua trebuie indepartata cauza care o genereaza, pentru a evita
reaparitia fisurii dupa procesul de remediere a zidariei.
Categorii de interventii

La reabilitarea si restaurarea constructiilor din zidarie se disting doua mari

categorii de interventii:
 Interventii de completare;
 Interventii de consolidare.
Consolidarea peretilor
 

Injectarea fisurilor
 Fisurile din zidarii cu o deschidere mai mica de 10 mm pot fi etansate cu
mortar. De regulă, în fisuri cu deschiderea mai mică de 2 mm se injectează
răşină epoxidică, iar pentru deschideri mai mari se injectează amestecuri pe
bază de ciment. Pentru fisuri cu o deschidere mai mare de 10 mm, aria
degradata trebuie consolidata prin aplicarea unor metode mai complexe.
Camasuirea zidariei

 Zidaria fisurata sau crapata se poate camasui prin aplicarea pe cele doua
fete ale zidului a doua plase sudate ɸ3 mm, cu ochiuri de 15-20 cm, cu sau
fara injectare prealabila cu mortar de ciment. Plasele se leaga intre ele cu
agrafe din otel beton ɸ6 mm, prevazute cu ciocuri, introduse prin gaurile
create in zidarie, pe ambele directii, la intervale de 50-60 cm.
Coaserea fisurilor cu scoabe din otel

 Legarea cu scoabe din otel se practica in cazul fisurilor izolate. Scoabele se

fixeaza de o parte si de alta a fisurii pe cat posibil, perpendicular pe
aceasta, in zonele cu zidarie nedegradata. Numarul scoabelor se determina
functie de sectiune acestora
Bordarea golurilor
 

 Bordarea golurilor poate fi realizata prin:

 Dispunerea de armatura suplimentara in jurul golului inglobata in
camasuiala,
 Inramarea golului cu o structura din beton armat;
 Inramarea golului cu profile metalice.
Va multumesc pentru atentia
acordata!