FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Clasificarea sectiunilor din otel- clase de sectiune. Valori

nominale ale rezistentelor caracteristice la curgere si rezistentele
ultime la intindere.

1. ELEMENTE INTRODUCTIVE
Scopul clasificarii sectiunilor transversale este acela de a identifica in ce masura rezistenta lor
si capacitatea de rotire sunt limitate de aparitia pierderii stabilitatii locale.

2. STABILITATEA LOCALA A INIMII GRINZILOR

Fenomenul de pierdere a stabilitatii placilor care alcatuiesc sectiunea elementelor incovoiate sub
actiunea tensiunilor normale uniform/neniform distribuite sau sub actiunea tensiunilor de forfecare
actionand separat sau simultan, se numeste voalare.
Fenomenul se manifesta pe o anumita zona a elementului (nu pe intreg elementul), motiv pentru
care este cunoscut, in unele documente, sub numele de flambaj local (local buckling).
Fenomenul se manifesta sub forma de deplanari, trecandu-se de la forma plana de echilibru la forma
spatiala (deformata) de echilibru (bifurcarea echilibrului).
Pierderea stabilitatii locale a inimii grinzilor conduce la micsorarea capacitatii de rezistenta a
elementului fara a cauza in toate situatiile distrugerea acestuia. Putem spune ca este un semnal de
avertizare cu privire la situatia periculoasa in care s-a ajuns.
Pierderea stabilitatii locale este mai putin periculoase decat pierderea stabilitatii generale, care se
produce brusc.
Inimile grinzilor supuse la incovoiere voaleaza atunci cand tensiunile si din placa depasesc
valorile cr , p sau cr , p , numite rezistente critice la voalare.

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Fig.1-Prinderea inimii de talpa

In Figura 1, se pot oberva ca in ambele cazuri, elementele sunt sudate. In primul caz, cand talpile
sunt mai subtiri in raport cu inima, talpa nu se poate opune rasucirii- are inertie la rotire mica. Grosimea
elementelor conduce la concluzia conform careia avem articulatie sau incastrare. In al doilea caz, cand
talpile sunt mai groase in raport cu inima (incastrare), ele impiedica rotirea inimii.

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

3. CLASE DE SECTIUNI
Sectiunile barelor sunt incadrate in diferite clase de sectiune, in functie de comportarea lor, privita
din punct de vedere al limitarii rezistentei capabile si a capacitatii de rotire, de aparitia fenomenului de
pierdere a stabilitatii locale (voalare). In acest sens sunt definite 4 clase de sectiune, in functie de supletea
peretilor comprimati si de distributia eforturilor de compresiune.

Sectiuni clasa 1: sectiuni care permit formarea articulatiilor plastice si care au o capacitate
mare de rotire care permite redistribuirea momentului pe structura pana la
obtinerea/formarea mecanismului plastic de cedare. Peretii elementului au o suplete mica
(sunt grosi) si nu apare fenomenul de voalare. Capacitatea de rotire

u
8.
pl

Sectiuni clasa 2: sectiuni care permit formarea articulatiilor plastice, dar acestea au o
capacitate de rotire limitata din cauza pierderii stabilitatii locale (voalarii). Nu permit
redistribuirea momentelor incovoietoare pe structura (decat intr-o mica masura, 20% ,
care in calculele structurale nu se ia in considerare) si deci nu se poate forma un mecanism
plastic de cedare:

u
4.
pl

Sectiuni clasa 3: sectiuni care permit numai o distributie elastica (Navier) de tensiuni pe
structura. Se poate atinge limita de curgere in fibra comprimata, insa fenomenul de voalare
impiedica dezvoltarea momentului plastic.
Sectiuni clasa 4: sectiuni care permit numai o distributie elastica a tensiunii pe sectiune,
aparitia fenomenului de voalare producandu-se inainte de atingerea limitei de curgere in
fibra comprimata.

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Stabilirea clasei sectiunii transversale depinde de raportul latime/grosime a peretilor supusi la

compresiune (asa cum este el definit in SR EN 1993-1-1).

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Caracteristici plastice ale sectiunii

Ai ti hi
At t b
A 2 At Ai

2 At
Ai

hi
h

1 2
Wpl s
(A h)
4 1

Eforturi plastice capabile in solicitari simple

M py W py R
V py Ai Rv unde R v rezistenta la forfecare
N p A R

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Coeficienti de pondere

my
vy

My
M py
Vy

V py

1, 0

1, 0

N
1, 0
Np

Controlul articulatiei plastice

vy
n

Vy
V py

0.5

N
0.15
Np

my

My
M py

1.0

Asadar, este necesara definirea claselor de sectiuni pentru definirea modelului de calcul structural.
Calculul structural reprezinta modul de determinare al eforturilor in structura si modul de verificare
al sectiunii.
Modele de calcul structural:

Plastic-plastic- eforturile in structura se pot determina prin calcul plastic, iar verificarea in
sectiune se poate face in plastic (se foloseste clasa 1)
Elastic-plastic- eforturile in structura se pot determina prin calcul elastic, iar verificarea in
sectiune se poate face in plastic (se foloseste clasa 2)
Elastic-elastic- eforturile in structura se pot determina prin calcul elastic, iar verificarea in
sectiune se poate face in elastic (se folosesc clasele 3 si 4)

10

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

4. VALORI NOMINALE ALE REZISTENTELOR CARACTERISTICE LA

CURGERE SI REZISTENTELE ULTIME LA INTINDERE
Valorile nominale ale limitei de curgere f y si ale rezistentei la tractiune f u pentru otelul de
constructii trebuie obtinute dupa una din urmatoarele metode:

Adoptand valorile f y Reh si fu Rm luate din standardul de produs;

Utilizand valorile mentionate in tabelul 3.1 din SR EN 1993-1-1.

11

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

12

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Ductilitatea elementului este capacitatea lui de a se deforma plastic fara sa se rupa. Ductilitatea la
nivel de material se exprima prin urmatoarele cerinte:

Raportul dintre rezistenta la rupere f u si rezistenta de curgere f y este cel putin egala cu

1.20;
Alungirea la rupere A este cel putin egala cu 20%;
Otelurile folosite in elementele structurale cu rol disipativ trebuie sa aiba palier de curgere
distinct, cu alungire specifica la sfarsitul palierului de curgere, A , de cel putin 1.5%.

13

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

14