Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice

Departamentul de Mecanic

Program de studii de master

INGINERIE I PROIECTARE ASISTATE DE CALCULATOR
PENTRU MAINI I STRUCTURI MECANICE

Proiect la disciplina Elemente de design industrial

Nume profesor: Andrei Dumitrescu

Anul 2 semestrul 1
An universitar 2015-2016

1. CONSIDERAII GENERALE
1.1 Prezentarea tipului de produs

Scaunul este o pies de mobilier, de cele mai multe ori mobil, realizat n scopul
aezrii unei persoane, care const din ezut, sptar, picioare i elemente de legtur. Scaunele
au cel mai adesea patru picioare (dar pot avea uneori i trei sau chiar unul, n cazul
celor rotative) pentru a sutine ezutul la o oarecare nlime deasupra podelei sau deasupra
nivelului de baz.
Scaunul avea s fie primul element de mobilier ce apare n vatra locuit de fiina
uman biped ce, din cnd n cnd, simte nevoia s i odih- neasc membrele inferioare
supuse unui mai mare efort dup cptarea verticalitii. Dac mersul n patru labe echilibra
natural greutatea omului distribuind-o ctre toate cele patru membre, ctigarea poziiei
bipede avea s fie fcut prin sacrificarea membrelor inferioare ce trebuiau s suporte acum
ntreaga greutate corporal. Statul jos avea s aduc i sedentariza- rea, organizarea statal,
statornicia. Omul avea s devin aezat la casa lui, cu scaun la cap. Arheologii au
descoperit c n Egiptul antic acum 4000 de ani au nce- put s se dezvolte marile orae. Aici
apar primele piese de mobilier din lemn de cedru, vopsit i cu diferite ncrustaii din pietre
semipreioase, sidef i ceramic. Multe s-au pstrat pn n ziua de azi, n tezaurele rega- le
descoperite n mormintele faraonilor: scaune cu sptar, taburete simple sau pliante, tronuri
impuntoare (Tronul lui Tutankamon (13411324 a. Chr.; Fig. nr. 1), canapele, paturi sau
divane ce imitau prin forma lor silueta unor animale, lzi sau lavie. Este important de
menionat faptul c mobi- la egiptean a influenat mult dezvoltarea mobilei din arealul
civilizaiei greceti i romane i a constituit principala surs de inspiraie ale stilului Empire
din Europa, de la nceputul secolului al XIX-lea.

1.2 Definirea scopului proiectului

Scopul principal este adugarea unei funcii noi pentru produsul deja existent i
mbuntirea performanelor acestuia.

1.3 Justificarea necesitii proiectului

Avantajele implementrii proiectului pot fi: creterea gradului de satisfacie al
clienilor deoarece este de o importan vital pentru succesul unei afaceri i mrirea
profitului companiei.

2. DOCUMENTARE

2.1. Analiza istoriei produsului

Scaunele Queen Anne sunt foarte cunoscute iar modelele se mai folosesc i astazi. Se
observ conturul elegant si cum spatarul "curge" spre picioare parand sa fie din acceasi
bucata. Dispar stinghiile care unesc picioarele in forma de cabriola.

Scaun n stil Queen Anne

Modelul de scaun Windsor este localizat neclar ca i origini i apartenen, fiind cert
un model britanic, cu rdcini n secolul 16. Mai multe ateliere i fabrici l -au produs de-a
lungul timpului, iar prima varianta era tipul comb-back, cu sptarul din dou segmente, una
mai cuprinztoare n zona lombar i una mai nalt pentru zona umerilor. Secolul 18 aduce
ndoirea cu ajutorul aburilor i tot atunci modelul de scaun Windsor primete o variant
mbuntit cu sptarul tip arc. Ulterior s -au dezvoltat tot felul de utilitai i echipri pornind
de la ideea de baz.

Scaun Windsor

Caracteristicile principale care au transformat modelul Thonet No 14 ntr-un succes

mondial au fost date de simplitatea elementelor, fiind fabricat din doar 6 piese de lemn
curbate, 10 suruburi i 2 nuturi. ezutul era i atunci i astzi din plas de bambus, cu o
rezisten excepional n timp

Scaun THONET NO 14

EMPIRE (imperiu") este etapa final a clasicismului, numit stilul lui Napoleon I, care
tindea s se nconjoare cu luxul mprailor romani. Este o miscare in design, aritectura si arte
decorative aparuta la inceputul secolului 19. Stilul isi ia numele si seva din perioada cand
Napoleon I conduce Franta, perioada cunoscuta si ca "Primul Imperiu Francez" si intentiona
sa idealizeze conducerea lui Napoleon si statul Francez. Stilul inspira si alte curente din lume
ca "Duncan Phyfe", "Sheraton" si "Bidermeier". Mobila era masiva si simetrica cu panouri si
picioare usor curbate.

Scaun Empire

In mod natural, stilul Georgian evolueaza din stilul Queen Anne insa lemnul de nuc
este inlocuit de mahon iar ornamentele cresc in numar si in calitate. Mahonul este prima data
observat si admirat de un tamplar in 1595 cu ocazia unei expeditii cu corabia lui Sir Walter
Raleigh. In aceasta epoca, lemnul de mahon este pretuit pentru duritatea lui, fibrele inchise si
culoarea splendida. Este lemnul ideal pentru mobila, fiind foarte frumos, cu forma stabila, nu
este atacat de viermi si se poate sculpta pana la cel mai mic detaliu.

Scaun din mahon cu manere - George II

Sheraton avea o pasiune pentru partile mecanice si a proiectat multe tipuri de birouri
de secretariat. De exemplu, birouri care prin deschiderea sertarului de sus se descopera o
suprafata de scris care si ea culiseaza pentru a descoperi alte sertare sau locasuri. Sculptura
dispare pentru aceste piese. Spatarul scaunelor apare cu linii drepte si forme patrate si sunt cat
mai deschise posibil. Apar picioare de scaun strunjite cu capatul ingrosat.

Scaun in stilul Sheraton

Stilul este denumit dupa designerul de mobila Thomas Chippendale care a publicat
modelele proiectate de el in "The Gentleman and Cabinet Maker's Director" (1754). Stilul
Chippendale poate fi clasificat in trei tipuri: cu influenta franceza, chineza si gotica. In Statele
Unite stilul Chippendale apare ca o forma mai elaborata a stilului Queen Anne cu picioare in
forma de cabriola, in forma de bila si laba de animal si in forma de rulou pentru piesele mai
inalte. Esenta folosita este mahonul.

Scaun Chippendale

Mobila puritana sau cromwelliana are un aspect ascutit, unghiular, fara decoratii sau
lux. Tapiteria si sculptura isi gasesc locul mai putin in acest stil. Singurul ornament intalnit la
aceste picioare este cel de "bobina", ceea ce putem observa si la imaginea de mai sus. Poate
parea paradoxal dar acest model de scaun simplu a fost socotit ca unul dintre cele mai comode
din istoria mobilei englezesti. Pe langa simplitatea stilului, se pot observa si atentia marita la
modul de constructie si un anumit rafinament. Acest rafinament este cel care a influentat mai
departe productia mobilei.

Scaun cromwellian

Hepplewhite se distanteaza de sculptura grea realizata de Chippendale si utilizeaza o

sculptura mai rafinata. Fibrele lui favorite sunt mahon si satinwood. El usureaza piesele dar
fara sa sacrifice din stabilitate. Mobila lui are o structura simpla si proportii foarte bine
calculate. Liniile sunt elegante, gentile si sinuoase.

Scaun in stil Hepplewhite cu spatar in forma de inima

Scaunele au capatat tapiterii atat pe sezut cat si pe spatar. Spatarul este curbat astfel
incat sa ia forma spatelui iar picioarele din spate sunt curbate inapoi pentru o mai mare
stabilitate. Se observa in toate mobila o atentie acordata ergonomiei. De multe ori, picioarele
sunt conectate cu stinghii in forma de X cu un medalion la intersectia lor.

Scaun in stil William si Mary

2.2.Analiza curentelor actuale n designul produsului

1. Scaunul Lalea. Oarecum similar cu celelalte scaune de plastic, aceast pies a fost
creat de Eero Saarinen n 1940. Extrem de confortabil, scaunul lalea mbin
rigiditatea plasticului sau a fibrei de sticl cu o pern moale i catifelat.

2. Scaun de plastic turnat Charles i Ray Eames creeaz n 1948 un scaun de plastic
ce mbin noul cu vechiul, plasticul cu lemnul i metalul. Extrem de popular i n
zilele noastre, acest scaun a suferit multe schimbri n materie de material, dar extrem
de puine n ceea ce privete designul.

3. Scaunul Eames. In acelai an ca i scaunul ou, apare i preferatul meu. Acest model
este chintesena designului de scaun. Extrem de confortabil, acest scaun vine n
ntmpinarea tuturor dorinelor posesorului. Muli au ncercat s-l reinventeze, dar
puini au reuit.

Primele 3 tipuri de scaune sunt uor de fabricat, sunt comode, se intlnesc foarte des pe
pia i sunt extrem de confortabile.
4. Scaunul n forma de S de la Pantone In 1967 cnd plasticul era n trend, Verner
Panton marcheaz pop age-ul cu un scaun de plastic, extrem de simplu i de colorat.

5. Scaunul minge. Foarte popular in anii 60, scaunul minge a fost creat de catre Eero
Aarnio. Cu un aspect futurist si placut, scaunul s-a incadrat de minune in foarte multe
locuinte. Astazi, il mai poti folosi doar daca iti doresti un aspect retro pentru casa ta.

6. Scaunul Panton. Unul dintre cele mai de succes scaune ale lumii este scaunul Panton.
Acesta a fost creat in anii '60 de catre unul dintre cei mai cunoscuti designeri din
Danemarca, Verner Panton. Scaunul este fluid, ergonomic si este realizat din plastic.
Este foarte usor de mutat, deoarece nu are imbinari si se poate stivui cu usurinta. Acest
lucru il face perfect pentru localuri.

7. Scaunul Barcelona. Este unul dintre cele mai vechi scaune, dar si unul dintre cele mai
de succes. Creat in anul 1929 de catre arhitectul Mies Van der Rohe, acest scaun a fost
prezenta t la expozitia internationala de design din Barcelona. Ulterior, a devenit un
adevarat simbol pentru secolul 20. Chiar si astazi, scaunul Barcelona isi gaseste locul
in foarte multe case si birouri. Ceea ce il recomanda este faptul ca este usor, rezistent
si confortabil, incluzand in compozitia sa un profil metalic si piele.

8. Scaunul ou. Cu totii am vazut acest tip de scaun, care a fost creat in anul 1958 de
catre un designer scandinav, Arne Jacobse. Scaunul a fost creat initial pentru a servi
unui hotel din Copenjaga si a ajuns sa fie o adevarata marca a designe-ului scandinav.

9. Scaunul Diamant Harry Bertoia creeaz n 1952 scaunul diamant. O combinaie de

metal cu o textur delicat i dur, acest scaun a fost un succes imediat ce i -a adus
notorietatea lui Bertoia.

10. Modelul B3 Marcel Breuer creeaz n 1920 un scaun inspirat din for i simplitatea
stilului de design german. Un scaun transparent ce mbin un design tubular i pielea
de calitate.

Aceste ultime 3 tipuri de scaune din aceasta list mi se par cele mai puin
reuite din punct de vedere al designului deoarece sunt prea complicate ca structur i
form i consider c asta este primul criteriu de alegere a unei piese de mobilier.

2.3 Analiza stadiul tehnologic actual din domeniul produsului

n funcie de tipul de scaun(lemn, plastic, metal) se folosesc diferite tipuri de
tehnologii de obinere:
pentru scaunele din lemn principal operaie este cea de prelucrarea lemnului;
pentru scaunele din metal se utilizeaz diferite metode de prelucrare a
metalelor (forjare, lucrul manual);
pentru scaunele din plastic este folosit operaia de matriare;

2.4 Analiza competiiei

1. Aramis Invest
Cifra de afaceri: 567,14 milioane lei
Profit net: 24,82 milioane lei
Personal: 2.845 de angajai
Jude: Maramure
Aramis Invest din Baia Mare continu s exporte masiv pe pieele europene i s fie
subcontractantul unui mare retailer de produse de mobilier. Cu toate acestea, profitul
companiei a sczut cu 4,3 milioane lei fa de anul anterior, n timp ce cifra de afaceri a urcat
cu 20,6 milioane lei. n acelai timp, creanele i stocul companiei au crescut cu aproximativ
25%, ca i activele fixe ale companiei.

2. Italsofa Romania
Cifra de afaceri: 303,21 milioane lei
Profit net: 12,66 milioane lei
Personal: 1.344 de angajai
Jude: Maramure
Parte a grupului Natuzzi, Italsofa din Baia Mare i-a pstrat poziia de anul trecut, n acest
clasament, cu toate c a nregistrat scderi. Cifra de afaceri a cobort cu 8,5 milioane lei fa
de valoarea din 2013, n timp ce profitul net a sczut cu aproape 5 milioane lei.

2.5. Studiul stadiului actual n design

Cand vine vorba de moda si de a fi in trend, oamenii nu sunt singuri care fac eforturi
pentru a fi in tendinte; chiar si obiectele din jurul nostru sunt concepute sa fie la moda. In ce
priveste scaunele de birou, anul acesta se pune mult accent pe ergonomie, dorindu-se ca
scaunele sa fie cat mai practice.
Deoarece oamenii petrec tot mai mult timp la birou, scaunele trebuie sa fie cat mai
comode si sederea pe ele sa fie inca placuta chiar si dupa o perioada indelungata de timp.
Un scaun ergonomic foarte comod este OFF 982, acesta fiind confectionat ca majoritatea
scaunelor de acest fel, din mesh, plastic si aluminiu. Meshul permite o circulatie mai buna a
aerului, iar aluminiumul ofera rezistenta dorita.

Tot in categoria scaune ergonomice de top intra si OFF 940, un scaun ce imbina
ergonomia cu modernul, avand un aspect deosebit, abordand un stil mai profesional, cu toate
ca este confectionat tot din acelasi materiale. Desi scaunele ergonomice sunt la moda si cele
clasice au ramas in trend ca si pana acum.

Un scaun directorial clasic, dar totodata modern este OFF 939. Acesta este la fel de
confortabil ca cele precedente fiind tapitat cu piele ecologica, care ofera un plus de rafinament
in combinatia cu baza si manerele metalice.

Existent atat pe culoarea alba, cat si pe culoarea neagra, modelul de scaun de birou
OFF 939 demonstreaza perfect noile tendinte in designul scaunelor de birou, atat prin suportul
lombar, baza metalica cromata , stilata si moderna , roti in ton cu designul bazei metalica, cat

si prin pielea cu care este tapita scaunul, o piele ecologica, moale, rezistenta si in perfecta
armonie cu designul intregului scaun.

3. MOOD BOARD

4. STUDIUL PIEII
4.1Determinarea segmentului de pia
Segmentul de pia poate fi exprimat prin urmatorii parametri:

Sex : Produsul este destinat atat persoanelor de sex masculin ct i celor de sex
feminin;
Vrsta : Nevoile i dorinele consumatorilor variaz in func ie de vrsta;
Ocupa ie / Profesie : Produsul poate fi dezvoltat n functie de acest segment de
pia sub urmatoareale forme : scaune de birou, scaune pentru uzul personal;
Venit : Produsul va fi destinat n principiu oricrei clase sociale.

4.2Standarde, invenii i patente

n privina condiiilor de fabricare a produselor de mobil, pn n prezent o serie de
standarde naionale de profil au fost aliniate la standardele europene i internaionale,
respectiv la CEN i la ISO. Legislaia specific include reglementri n domeniul proteciei
mediului, certificrii, calitii, proteciei consumatorilor i folosinei generale. Cel mai
important lucru este legat de siguran i din acest motiv legislaia corespunztoare la nivelul
UE, ct i la nivel naional, prevede punerea n vnzare numai a produselor de mobil care
satisfac aceast calitate. n luna iunie 1992, Comisia Europeana a introdus Directiva
92/59/EC pentru sigurana general a produselor, care prevede ca toate bunurile de consum
s fie nsoite de un certificat de garantare a siguranei. ncepnd din 29 iulie 1994,
aceast directiv a intrat n vigoare n toate legislaiile naionale ale rilor din UE i
acoper toate produsele care nu sunt cuprinse ntro directiv specific. Pentru productorii de
mobilier este foarte important cunoaterea standardului SR 770:2006, Mobilier de lemn.
Condiii generale de calitate, revizuit recent, care prezint condiiile generale de calitate ale
mobilierului, cu ncadrarea acestora n condiiile europene, pentru asigurarea competitivitii
produselor de mobilier pe piaa european. Pentru produsele de mobilier s au preluat n anii
trecui n special standarde europene privind cerinele de siguran i ncercrile aferente, care
sunt sub incidena Directivei 2001/95 CE, referitoare la sigurana general a produselor.
Cerinele de siguran pentru mobilierul pentru copii, pentru mobilierul pliabil sau
rabatabil i cel destinat buctriilor sau birourilor fac obiectul mai multor standarde preluate
dup standarde europene i internaionale (exemplu: pentru paturi pliante SR EN 716
1:1998; pentru paturi rabatabile SR EN 11291:2000; pentru leagne SR EN 11301:1999;
pentru scaune nalte pentru copii SR ENV 11781:1998; scaune i mese pentru instituii de
nvmnt SR ENV 17292:2003; mobilier pentru buctrii SR EN 1153:1998; mobilier
de birou: mese de lucru SR EN 527 2:2003, scaune de lucru SR EN 13352:2004 i
mobilier de depozitare SR EN 140732:2005). Cerinele de ergonomie i cele funcionale
pentru mobilier pentru buctrii, mobilier de birou i pentru spaii de nvmnt (n special
scaune) fac obiectul unor standarde (exemplu: pentru mobilier de buctrie SR EN
1116:2004, pentru mese de lucru la birou SR EN 5271:2003; pentru scaune i mese pentru
instituiile de nvmnt SR ENV 17291:2003. Mobilierul destinat exteriorului, acoperit
sau neacoperit, impune condiii speciale de ncleiere i acoperire (finisare, protecie), care
depind n bun parte de materialele folosite pentru ncleiere i finisare. Recomandri n acest
sens se gsesc n SR 770:2006. Industria mobilei este n principal o industrie de asamblare,
care folosete diverse materii prime pentru a obine produsul final. Acestea pot fi de la lemn i
plci de lemn, pn la elemente din metal, plastic, materii textile, piele i sticl.

4.3Elaborarea i rularea chestionarului

Chestionar de feed-back
Date de identificare
1.1. Nume client :
1.2. Vrsta : ..
1.3. Ocupaie / Profesie : ..
1.4. Produs achiziionat : Da Nu
1.5. Domeniul de activitate :
1. Bazndu-v pe experien dumneavoastra recent , ct de mulumit/a sunte i de calitatea
produselor oferite de compania noastr?
Foarte mul umit Mul umit Satisfcator Nemulumit Foarte nemulumit
2. Cum apreciai performan produsului nostru pna in prezent?
Foarte mulumit Mulumit Satisfcator Nemulumit Foarte nemulumit
3. Cum apreciai prezentarea produselor noastre (aspect, design, etc)
Foarte mulumit Mulumit Satisfcator Nemulumit Foarte nemulumit
4. Corespund produsele oferite cu asteptarile pe care le aveti?
Foarte mulumit Mulumit Satisfcator Nemulumit Foarte nemulumit
5. Bazndu-va pe experiena dumneavostra recent, ct de mulumit sunte i de acest
produs din punct de vedere:
a. Calitate
Foarte mulumit Mulumit Satisfcator Nemulumit Foarte nemulumit
b. Prezentare
Foarte mulumit Mulumit Satisfcator Nemulumit Foarte nemulumit
c. Pre
Foarte mulumit Mulumit Satisfcator Nemulumit Foarte nemulumit
d. Condiii de plat
Foarte mulumit Mulumit Satisfcator Nemulumit Foarte nemulumit

e. Condi ii de livrare
Foarte mulumit Mulumit Satisfcator Nemulumit Foarte nemulumit
f. Modul de ntrebuinare
Foarte mulumit Mulumit Satisfcator Nemulumit Foarte nemulumit
g. Modul de asamblare
Foarte mulumit Mulumit Satisfcator Nemulumit Foarte nemulumit
h. Asisten tehnic
Foarte mulumit Mulumit Satisfcator Nemulumit Foarte nemulumit

5 ELABORAREA SPECIFICAIEI DE PROIECTARE

5.1Determinarea restriciilor

Restrictii functionale
- pentru ca scaunul s aib stabilitate trebuie ca partea inferioar care face
contact cu solul s fie plan;
Restrictii tehnologice
-

Piesele plastice se pot proiecta fie cu muchii vii, fie cu raze de racordare,
ultima fiind de preferat din punct de vedere al execuiei sculei. innd cont c
sculele pentru reperele prevzute cu raze de racordare se execut mai uor, se
va ine cont la proiectarea reperelor de o raz minim de racordare necesar
=(0,3 0,4)S (S=grosimea peretelui piesei; =raza de racordare). Sculele
pentru realizarea pieselor care nu au prevzute raze de racordare, se vor
executa din bacuri. n vederea extraciei piesei din scul, aceasta va fi
prevzut cu o nclinaie a pereilor n funcie de grosimea acestora: pentru
piesele cu o grosime mai mare de S10mm, nclinaia va fi de la 2 pn la
2030; pentru piesele cu o grosime a pereilor S <10mm , se pot admite i
perei fr nclinri (unghiuri de extracie).
Restrictii ergonomice
- dimensiunea scaunului trebuie sa fie mai mare decat limea corpului unei
persoane medii;

5.2Generarea listei atributelor de dorit

Lista atributelor pentru segmentele de pia stabilite n subcapitolul 4.1

Sex : artos, sofisticat

Varsta : practicabil , agreabil
Ocupaie / Profesie : util

 Venit : convenabil, acceptabil

5.3Generarea listei atributelor de evitat
Lista atributelor de evitat conform segmentelor de pia stabilite n subcapitolul 4.1

Sex : artos dar nu invechit,

Varsta : practicabil dar nu utilizabil
Ocupatie / Profesie : util dar nu necesar
Venit : convenabil dar nu mulumitor

5.4Analiza, gruparea i ierarhizarea atributelor

GENERAREA DE CONCEPTE DE DESIGN

7.1 Stabilirea variantelor formale

a. Daca forma general a produsului este rotunjit, atunci i detaliile vor fi rotunjite;
b. Daca logo va fi eviden iat cu coloare alba, atunci coloarea predominant va fi ro u,
albastru, portocaliu, negru;
c. Daca dimensiunea accestuia va fi mic sau medie atunci acesta va fi agreabil;
d. Daca pretul acestuia va fi disponibil pentru clasa de mijloc, atunci acesta va fi
convenabil.

7.2 Stabilirea schemelor cromatice

Sunt utilizate nun e ale aceleiasi culori, spre exemplu:
Rosu Rosu-Violet Rosu
Albastru Albastru marin Albastru
Maro Alb Maro

Scheme cromatice

7. EVALUAREA CONCEPTELOR
7.1 Selectarea conceptului optim
Pondere
0
20%
5%
30%
20%
10%
5%
5%
5%

Produs 1
1
2
5
1
2
0.1
4
1.2
2
0.4
3
0.3
1
0.05
0
0
0
0

Produs 2
3
4
4
0.8
5
0.25
3
0.9
5
1
3
0.3
1
0.05
1
0.05
0
0

00
5
6
7
Artos
Sofisticat
Util
Convenabil
Acceptabil
Nu nvechit
Nu necesar
Nu
mulumitor
Total
3.05
3.35
0 nseamna c respectivul concept nu ndeplinete deloc criteriul, iar 5
cerinele criteriului sunt ndeplinite la superlative.

7.2 mbuntirea conceptului optim

Primul produs nu este convenabil n ceea ce privete preul i gradul su de sofisticare,
mbuntirea acestor doua criterii se poate face prin scaderea preului, diferena de pre se
poate utiliza pentru a crete gradul de sofisticare al acestuia.

8 DEZVOLTAREA CONCEPTULUI
8.1 Definitivarea formei
Foma general a produsului trebuie sa fie mai ampl, s nu existe forme ascuite,
confortul s fie ct mai ridicat n special cnd este utilizat pentru perioade lungi de timp
iar preul s fie c t mai accesibil.

8.2 Definitivarea culorilor si texturilor