Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Starea in natura a compusilor
PROPRIETATI FIZICE SI CHIMICE
Utilizãrile compusilor selectati
Top 10 substante anorganice
• Apă – Apa poate reacţiona cu o serie de substanţe simple sau compuse, în reacţii fără modificarea stării de oxidare (cu oxizi acizi, cu oxizi bazici, în reacţiile
de hidroliză etc.) sau în reacţii cu modificarea stării de oxidare (cu metale, cu nemetale etc.).Prin reacţia apei cu o serie de poluanţi din aer (SO2, SO3, oxizi de
azot) se formează acizi, apa ajungând pe suprafaţa pământului “încărcată” cu acizii respectivi sub formă de “ploaie acidă”.Nu hidrolizează sărurile care provin
din neutralizarea unui acid tare cu o bază tare cum sunt NaCl, KI, NaNO3, K2SO4 şi altele de acelaşi tip. La introducere în apă, aceste săruri se dizolvă punând în
libertate ionii aferenţi dar nu reacţionează chimic cu apa.
• Hidroxid de amoniu – Amoniacul cu încărcătura lui +1 este monovalent, prin utilizarea nomenclaturii stocului se numește: hidroxid de amoniu (I).
• Hidroxid de sodiu – Se dizolvă în substanțele polare degajându-se căldură de diluare. Neutralizează acizii formând sărurile corespunzătoare radicalului ns.
Reacționează cu clorul, producând hipoclorit de sodiu (soluție diluată și rece) sau clorat de sodiu (soluție fierbinte concentrată).
• Hidroxid de magneziu – Reactioneaza cu acizii,cu sarurile ,cu oxizii acizi. De asemenea, hidroxidul de magneziu reacționează cu soluții alcaline
concentrate fierbinți. Acest material a fost la o temperatură de 350 de grade se descompune în oxid de magneziu și apă.
•Hidroxid de aluminiu – In reacția cu bazele hidroxidul de aluminiu se transformă în aluminat. În reacția cu acizi are un caracter care depinde soluția de
aluminiu, viteza de reacție depinzând de varianta de hidroxid de aluminiu, astfel structurile amorfe sunt mult mai solubile ca formele cristaline.
• Hidroxid de potasiu – Hidroxidul de potasiu poate reacționa cu alcooli precum: metanol, etanol și propanol, cu formarea de alcoxizi. Reacția de
formare a metoxidului de sodiu este o reacție reversibilă. Hidroxidul de potasiu reacționează și cu oxizi. Prin reacția cu dioxid de siliciu (SiO2) se
obțin silicați de potasiu solubili. În urma reacției dintre KOH și un exces de dioxid de carbon se obține bicarbonat de potasiu.
Hidroxid de calciu
Intră în reacție de neutralizare cu acizi cu formarea de săruri - carbonați. Atunci când interacționează cu metale, se eliberează hidrogen expl
oziv și inflamabil. Reacționează cu oxizii de carbon (IV) și (II), cu săruri .
Amoniac – Amoniacul sub formă de gaz într-un amestec între 15,5 - 30 % cu aerul este exploziv. La contactul cu suprafețe cu o
temperatură de peste 630 °C se descompune în apă și azot, reacție de descompunere care este catalizată prin prezența unui metal, care coboară
temperatura de descompunere de la 630 °C la 300 °C. Gazul de amoniac are acțiune caustică în contact cu suprafețele umede, fiind iritant al
pielii, mucoaselor căilor respiratorii, digestive sau ochilor. O concentrație de amoniac de 0,5% în aerul inspirat produce în timp de 30-60 de
minute moartea.
Oxid de aluminiu – Al 2 O 3 este un izolator electric, dar are o conductivitate termică relativ ridicată ( 30 Wm -1 K -1 ) pentru un
material ceramic. Oxidul de aluminiu este insolubil în apă. În forma sa cristalină cea mai frecventă, numită corindon sau oxid de α-aluminiu,
duritatea acestuia îl face adecvat pentru utilizare ca abraziv și ca component în instrumentele de tăiere .
Clorură de aluminiu – În apă, triclorura de aluminiu este hidrolizată, formând HCI și ionul de hidroniu și hidroxidul de aluminiu. Este
utilizat în Friedel - Crafts catalizator (substanță, la sfârșitul reacției poate fi recuperată, deoarece este doar acolo pentru a accelera, retardat sau
de a iniția o reacție). În descompunere, când reacționează violent cu apă, produce oxid de aluminiu și gaze periculoase, cum ar fi acid
clorhidric.
Utilizãrile compusilor selectati
APA - Toate formele de viață cunoscute depind de apă. Apa este o parte vitală în multe din procesele metabolismului din
interiorul organismului. Cantități semnificative de apă sunt utilizate de organism în digestia hranei. (Notă: unele bacterii și semințe
de plante pot intra într-o stare criptobiotică pentru o perioadă nedeterminată, atunci când sunt deshidratate, ca apoi să revină la
viață când reajung într-un mediu umed.)
Hidroxid de sodiu - este utilizat în foarte multe procese industriale, câteva exemple fiind: fabricarea hârtiei, textilelor,
săpunurilor și detergenților.
Hidroxid de magneziu - Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse lactate, brânzeturi, budinci, lapte
condensat sau praf, în unt şi produse din zer deshidratat, în grăsimi tartinabile, emulsii diverse, creme dulci, îngheţată, fructe
procesate şi conservate, produse din legume, carne, peşte, ouă, supe, ciorbe, sosuri, salate, produse de panificaţie, patiserie şi
cofetărie, orez şi paste făinoase prefierte, condimente, suplimente alimentare, produse dietetice, băuturi alcoolice şi nealcoolice etc.
Hidroxid de aluminiu - Hidroxidul de aluminiu, hidragilitul numit și „trihidrat de aluminiu” este mineralul cel mai folosit
pe tot globul ca mijloc de combatere a incendiilor, prin absorbția căldurii și oxigenului.
În medicină hidroxidul de aluminiu este folosit în tratamentele de dializă ca fixatoare de fosfați.
Hidroxid de potasiu - Se folosește împreună cu hidroxidul de sodiu la obținerea săpunurilor: KOH la cele lichide iar
NaOH la cele solide.
Hidroxid de calciu - la obținerea mortarului folosit în construcții; ca fertilizator; în industria de rafinare a petrolului, la fabricarea
unor aditivi, și cea petrochimică, la obținerea unor uleiuri solide; la vopsirea tulpinii pomilor împotriva înghețului și a insectelor; la
fabricarea zemei bordeleze, care este un fungicid pe termen lung pentru pomii fructiferi și vița de vie; în medicină, ca neutralizant pentru
arsurile cauzate de acidul sulfuric și pentru intoxicațiile cu acid oxalic; în stomatologie, ca material pentru coafajul pulpar; în laboratorul
de chimie, soluția sa se folosește la identificarea dioxidului de carbon.
Amoniac - Amoniacul este unul din produsele principale ale industriei chimice. În prezent producția mondială de amoniac ajunge la
cca. 125 milioane tone, pentru această producție fiind necesară 3% din energia mondială. Cea mai mare parte a cantității de amoniac
produsă este folosită pentru îngrășămintele chimice pe bază de azot (aproximativ 88% la nivelul anului 2014). Aplicate pe sol, aceste
îngrășăminte ajută la obținerea unor randamente sporite la culturile cerealiere, cum ar fi porumbul și grâul. În întreaga lume se aplică circa
110 milioane de tone anual de astfel de îngrășăminte. Amoniacul lichid este folosit în agregatele frigorifice, sau la distilare fracționată în
cercetarea carbonului.