Relatiile interspecifice si caracteristicile lor.

RELAŢIILE INTERSPECIFICE

1. Interferenţa nişelor fundamentale în spaţiul ecologic generează relaţii interspecifice,

antagoniste pe acelaşi nivel trofic. Apare competiţia sau concurenţa interspecifică pentru
sursa de hrană, spaţiu, etc. Relaţiile interspecifice (heterotipice) reprezintă “una din cele mai
importante caracteristici ale biocenozei”.
2. Relaţiile interspecifice din cuprinsul unei biocenoze sunt multiple şi foarte complexe.
Constituindu-se în reţea de cauze, aceste relaţii determină un mosaic de microsisteme
binare în interacţiune, numite coacţii. Fiind de amplă diversitate, clasificarea acestor relaţii
este îngreunată. Pe criteriul efectului direct (imediat) şi al rolului lor în viaţa populaţiilor s-a
stabilit manifestarea tipurilor de relaţii care se expun :
3. A. Relaţii interspecifice stabilite pe criteriul efectului direct.
4. Între indivizii a două specii diferite se stabilesc o serie de coacţii interspecifice sau coaliţii,
care pot fi exprimate matematic prin relaţii bilateral neuter (0,0), unilateral positive sau
negative (0+, 0-), relaţii bilateral positive (+,+), relaţii bilateral negative (-,-), relaţii unilateral
positive şi unilateral negative (+,-).
5. Relaţii unilateral neutre şi unilateral positive sau negative (0+,0). Aceste relaţii au loc când
partenerul din specia A nu este influenţat de partenerul din specia B, însă cel din specia B are
avantaje obligatorii sau neobligatorii din partea speciei A (NEACŞU şi OLTEANU, 2000). Când
partenerul din specia B are avantaje obligatorii din partea speciei A, relaţia poartă numele de
comensalism iar în cazul când specia A nu este obligată să ofere avantaje speciei B, relaţia se
numeşte amensalism.
6. Comensalismul (+,0) este relaţia în care organismul comensal nu produce daune gazdei, dar
profită pe seama ei de adăpost, hrană sau material de construcţie. Pentru organismul
comensal relaţia este obligatorie, dar în cazul în care organismele comensale se înmulţesc
excesiv, gazda poate fi afectată.
7. Amensalismul (-,0). Relaţia nu este obligatorie pentru nici unul din componenţi, însă, dacă se
produce, un component (amensalul ) este inhibat în creştere sau dezvoltare de unele
produse elaborate de partener.
8. Relaţii bilateral pozitive (+,+). Un număr mare de specii trăiesc de obicei mai mult sau mai
puţin împreună cu altele şi activitatea unora ajută pe a celorlalte şi invers. Dacă aceste
asocieri sunt neobligatorii sau obligatorii, se deosebesc două feluri de relaţii :
protocooperarea şi mutualismul.
9. Protocooperarea este o relaţie în care ambele specii profită de pe urma convieţuirii, dar nu
este obligatorie pentru niciuna din ele.
10. Mutualismul este asocierea între specii permanentă şi cel puţin unilateral obligatorie,
întrucât o specie este legată tot de alta prin relaţii reciproc avantajoase.
11. Relaţii bilateral negative sau concurenţa (-,-). Competiţia sau concurenţa este acţiunea
negativă a unui organism asupra altuia, ca rezultat al utilizării sau consumării aceleiaşi
resurse de mediu. Factorii principali care dau naştere la concurenţă sunt spaţiul şi hrana.
 Speciile de plante cu creşterea rapidă le elimină pe cele din jur care cresc mai încet.

12. Relaţiile unilateral pozitive şi unilateral negative (+,-). Această categorie se referă la
predatorism (prădătorism ) şi parazitism. Este prădător organismul care atacă şi consumă pe
moment prada, iar parazit cel care s-a adaptat şi trăieşte împreună cu gazda pe care o
consumă treptat. Aceste forme de relaţii se aseamănă în multe privinţe, astfel încât limita
dintre ele nu se precizează cu uşurinţă.